X
sursa: descopera.ro

Oamenii, prădătorii păsărilor răpitoare. „Am început să le distrugem”

Păsările Răpitoare reprezintă o specie importantă a lanțului trofic, ele curăță mediul de dăunători, păstrând echilibrul natural. În România, deși legea le protejează, sunt în pericol din cauza capcanelor, distrugerii habitatului natural și al agriculturi intensive. Horațiu Crișan (deținător de uliu) și George Iacob (reprezentat al Asociației Peregrinus) au explicat importanța lor în natură și motivele pentru care acestea sunt în pericol.

Horațiu Crișan este un crescător de uliu din Sibiu. El îl deține pe Odin, o pasăre din specia Uliu Harris, iar mai multe informații despre cei doi se pot găsi aici. Iacob George, în vârstă de 30 de ani, este reprezentatul din Sibiu al Asociației de Protecție a Păsărilor Răpitoare, Peregrinus. El a absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie în 2011 și acum este dedicat acestei pasiuni.

În România există câteva specii de păsări pe cale de dispariție din familia răpitoarelor. Printre acestea se numără Uliul Porumbar, Acvila Imperială, Acvila Țipătoare, Șoimul Dunărean și multe altele. Motivul principal pentru care acestea dispar este distrugerea habitatelor naturale, aceasta fiind și cea mai accelerată metodă de a duce la extincție orice fel de animal. Iacob George, reprezentantul Asociației de Protejare a Păsărilor Răpitoare „Peregrinus”, aduce în prim plan două motive majore pentru dispariția anumitor specii.

“În mare parte prin distrugerea habitatului și prin braconaj. Și la distrugerea habitatului să nu te gândești că mă refer doar la tăierile pădurilor pe care le vedem la televizor. Prin distrugerea habitatului mă refer la agricultura intensivă, care are cel mai mare impact, supra pășunatul sau incendieri. Este un cumul de factori, iar fiecare are un impact mai mare sau mai mic. Agricultura intensivă este o problemă importantă, pe care nu știu de ce nimeni nu o ia în serios. Gândește-te de exemplu cum poate o pasăre să vâneze într-un porumb de aproape doi metri, asta dacă rămâne ceva de vânat după ce se bagă la greu ierbicide și insecticide. Lângă terenurile agricole dacă sunt și alte terenuri, de obicei se pășunează, dar dacă s-ar fi pășunat normal, tradițional și nu trei stâne pe un hectar de pământ, atunci ar fi mult mai bine”, explică reprezentantul din Sibiu al asociației Pereginus.

Iacob George spune că este greu să delimitezi păsările răpitoare rare de cele pe cale de dispariție. Aceste păsări sunt protejate de lege datorită rolului important pe care păsările îl au în lanțul trofic. „În general toate păsările de pradă de la noi sunt strict protejate, datorită rolului important pe care îl au în natura, de a menține echilibrul. Există o așa zisă piramidă trofică în care răpitorii sunt în vârful ei, tocmai din acest motiv. Pot fi multe, pot fi câteva specii care sunt în stare critică în lume, pot fi specii rare la noi și multe alte motive pentru care o pasăre poate fi considerată pe cale de dispariție”, explică Iacob.

O pasăre răpitoare are nevoie de pădure și de o anumită arie pentru a se dezvolta normal. Distrugând pădurile de cele mai multe ori le obligăm să plece sau să nu mai creeze perechi pentru a perpetua specia. O altă problemă o reprezintă capcanele, care provin în mare parte de la columbofili (n.r. crescători de porumbei). „Sunt păsări pe cale de dispariție ca Uliul Porumbar, care este cea mai urâtă pasăre de pradă, popular e denumită și Uliul Găinar. Din cauza unor atacuri prin grădinile oamenilor, am început să îl distrugem. Nu înțeleg deloc lanțul trofic, nu vrem să înțelegem că o pasăre de pradă face cea mai bună selecție naturală iar printre persoanele care refuză înțelegerea lui sunt columbofilii. Ei folosesc capcane cu gheare, odată prins acolo un uliu, îi sunt zdrobite picioarele și nu mai are șanse de scăpare chiar dacă ajunge în îngrijirea unor persoane avizate”, spune Horațiu.

sursa: descopera.ro

sursa: descopera.ro

„E o problemă cu ajutorul acesta inconștient”

O pasăre de pradă are nevoie de o reabilitare strictă, ceea ce se referă mai ales la dezvoltarea normală și pregătirea pentru eliberare. O pasăre crescută de om devine instinctiv mai blândă și mai prietenoasă. Una dintre probleme ar fi natura, o astfel de pasăre eliberată poate avea altercații cu alte păsări dacă intră pe teritoriul lor, este cel mai probabil un astfel de caz. Însă animalul fiind mai prietenos este posibil ca evenimentul să fie nefericit, o pasăre crescută în captivitate se va apropia mult prea mult din curiozitate de animalul în cauză. Și o altă problemă, poate cea mai gravă, este asocierea omului cu mâncarea. Astfel în momentul în care nu găsește hrană în teren, nefiind cel mai bun vânător, acesta va căuta hrană la oameni.

„E o problemă cu ajutorul acesta inconștient pentru că cel puțin la răpitoare luând puii, pentru a îi ajuta, cel care ia puii trebuie să fie documentat puțin. În prima parte a vieții are nevoie de multe nutrimente care nu pot fi luate dintr-o mâncare de magazin. Oamenii încearcă tot felul de chestii, am întâlnit oameni care le-au dat doar inimi de pui sau doar pipote pe care le-au cumpărat din magazin. Din cauza asta s-au dezvoltat destul de prost. În cazul în care chiar vrea să se facă un bine trebuie anunțată o persoană care are experiență în domeniu și poate asigura bunăstarea animalului. Reabilitarea unei păsări răpitoare este foarte dificilă. În primul rând crescuți de oameni ei pierd respect, adică nu știu nici regulile din natură și poate cel mai important lucru este faptul că animalul asociază omul cu mâncarea. Din nefericire nu toți oamenii sunt înțelegători și majoritatea sfârșesc tragic în capcane sau în cel mai bun caz ajung la noi, la îngrijitori”, explică Horațiu Crișan, crescător de uliu.

Reporterul Turnul Sfatului a contactat mai mulți columbofili din județul Sibiu, însă cu toții au spus că nu știu de existența acestor capcane.

„Există legi de protecție pentru aceste păsări”

În cazul în care sunt găsite capcane, acestea ar trebui îndepărtate, apoi se apelează autoritățile. Dacă animalul este prins într-o capcană din care poate fi reabilitat, se apelează autoritățile locale care ar trebui să preia cazul. Însă dacă capcana este cea cu gheare, animalul nu mai are nici o șansă. „Odată ce pasărea este prinsă într-o capcană, depinzând de tipul de capcană, în primă fază ar trebui anunțate autorități, poliție pentru că capcana este sigur pusă de cineva. Poliția ar trebui să găsească vinovatul și tot ei ar trebui să anunțe o asociație avizată. Există legi de protecție pentru aceste păsări”, explică crescătorul de uliu.

Păsările răpitoare nu atacă oameni, vor alarma în schimb partenerul, aceste tipuri de sunete fiind inconfundabile. Motivul pentru care aceste păsări vor putea ataca este încercarea de a atinge ouăle sau de a te apropia mult prea mult de ele. Femele sunt foarte protective față de puii lor.

“În general când ne plimbăm în natură și intrăm în arealul unei păsări de pradă, nu vorbim despre un animal feroce care să vină să ne atace, o să dea alarmă inițial, își anunță pereche că e cineva în zonă, e un zgomot inconfundabil. Nu au existat cazuri de atac, probabil dacă te urci la cuib și încerci să vezi dacă au ouă atunci se schimbă situația. Femela e o mamă foarte protectivă. Ea este mai mare ca masculul pentru că ea rămâne la cuib iar în prima perioadă după ce au eclozat ouăle ea rămâne cu puii. Din cauza mărimii impresionează, iar masculul vânează pentru toată familia”, spune Horațiu.

sursa foto principal: descopera.ro

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

O opinie

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Contact