X
arhitect (5)

Interviu. Fostul arhitect șef al Bucureștiului, consilierul lui Fodor: ”Sibiul nu a avut nicio reacție notabilă la nevoile de locuire ale orașului”

Gheorghe Pătrașcu este cunoscut, la nivel național, în special pentru cei opt ani în care a fost arhitect șef al Bucureștiului. Născut la Cugir, dar crescut la Sibiu, Pătrașcu a activat, însă, în numeroase zone de decizie ale guvernelor României, inclusiv în recentul ”guvern Cioloș”. De la finele anului trecut, este consilier al primarului Sibiului, Astrid Fodor. În această calitate a acordat un interviu Turnul Sfatului, în special pe probleme de urbanism: din acest an, Sibiul începe să lucreze la noul plan urbanistic general.

Pe Gheorghe Pătrașcu lumea l-a văzut mai ales la televizor, când se opunea din funcția de arhitect șef al Bucureștiului celui care într-o vreme i-a fost șef, adică fostului primar Sorin Oprescu. Promotor a ceea ce a devenit ”zona metropolitană Bucureștiu”, numele lui ”Puiu” Pătrașcu nu este însă legat doar de perioada 2008 – 2016, în care a condus urbanismul Capitalei. Arhitect de profesie, cu studii aprofundate în domeniu, a fost și director general al Direcției generale de urbanism și amenajarea teritoriului, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării Științifice în guvernul condus de Dacian Cioloș și, mai apoi, consilier al ministrului Culturii.
CV-ul său amplu mai include, de la finele anului trecut, o poziție: cea de consilier al primarului Sibiului, Astrid Fodor. Practic, Pătrașcu a fost readus la Sibiu pentru a lucra la pregătirea viitorului Sibiului, prin prisma planului urbanistic general, care urmează a fi înnoit.

Reporter: Care credeți că sunt, la modul general, principalele disfuncționalități ale Sibiului, din punct de vedere urbanistic ale orașului?
Gheorghe Pătrașcu: În primul rând oricât de bine ar fi gestionat din punct de vedere urbanistic un oraș de oarecare dimensiune, în evoluția sa – mai ales în cazul în care parcurge o etapă de dezvoltare relativ accelerată, cum este cazul Sibiului – apar disfuncționalități care nu pot fi anticipate sau sunt subevaluate de planurile de dezvoltare. Provocarea este de a le sesiza într-un timp rezonabil și de a lua măsuri eficiente de contracarare. În cazul Sibiului aș menționa în primul rând lipsa de colaborare cu unitățile administrativ-teritoriale învecinate, în special Șelimbăr si Cisnădie. Disfuncția cea mai evidentă, aglomerarea traficului auto la anumite ore, este în principal consecința acestei lipse de colaborare care generează deplasări excesive. O coordonare a dezvoltării integrate s-ar putea realiza cu ocazia iminentă de actualizare a Planului urbanistic general al Municipiului Sibiu. În acest proces, un rol mai important l-ar putea avea Consiliul Județean. O altă problemă este intregrarea în structura orașului a așa-ziselor zone de urbanizare sau de restructurare prevăzute de Planul urbanistic general: Calea Șurii Mici, Viile Sibiului, Turnișor-sud, Gușterița, Independența. Pentru a face față atât provocărilor imediate, dar mai ales celor viitoare, în contextul crizei finanțării proiectelor publice, criză ce se va accentua probabil în viitorul imediat, este nevoie de pregătirea unor proiecte urbane în faza de fezabilitate.

”Sibiul are o mică structură relativ performantă în cadrul primăriei, însă ea nu poate face față provocărilor, în contextul legislativ românesc, care limitează absurd numărul de personal administrativ alocat unor activități de acest tip chiar și pentru administrațiile locale care ar avea resurse financiare. În acest caz o parte a activităților care necesită volum mare de muncă sau foarte specializat ar putea fi externalizate către o asociație sau fundație controlată si parțial finanțată de către Primărie”, Gheorghe Pătrașcu

În același registru, care sunt considerați că sunt punctele pozitive ale Sibiului?
Aș pune în evidență două aspecte: moștenirea istorică și mentalitatea populației. Chiar în condiții uneori puțin favorabile, Sibiul și-a păstrat în general valoroasa substanță urbană și tradiția multiculturală și multietnică. Populația Sibiului cumulează un mix interesant de cosmopolitism acceptabil, pragmatism ponderat, toleranță, conservatorism moderat, care acceptă și noul.
Sibiul dispune de condiții, să le spunem “geostrategice”, favorabile, care i-ar permite o evoluție pozitivă în următorii 10-20 de ani. Dispune de documente strategice de dezvoltare valide, aprobate de Consiliul local, precum Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (2017), Strategia de Adaptare la Schimbările Climatice (2017), Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (2017), Planul de Acțiune privind Energia Durabilă (2014). De asemenea, Sibiul dispune de un Plan urbanistic general care promovează o viziune de dezvoltare corectă și curajoasă. Având în vedere că acest plan are deja o vechime și că suferă din punct de vedere al aplicării operaționale datorită unor rigidități nerealiste, el va fi revizuit în viitorul apropiat. Profesioniștii domeniului, dar și locuitorii orașului trebuie să se implice în acest proces. Este o muncă foarte complexă și dificilă, dar cred că printr-o abordare ambițioasă și profesionistă Sibiul va reuși să-și valorifice mai bine oportunitățile de dezvoltare și să estompeze semnificativ disfuncțiile prezentului.

Parcările subterane și mall-ul de lângă centru

În zona perimetrală centrului istoric, sunt în curs de proiectare cu un orizont scurt de implementare două parcări subterane cu o capacitate totală de peste 1.000 de mașini (peste 700 la Piața Cibin și aproape 400 la Piața Gării). Având în vedere principiul ”parcările atrag trafic auto”, care credeți că ar trebui să fie setul de măsuri adiacente pentru ca aceste viitoare noi parcări să nu creeze ambuteiaje?
Nu cred ca aceste parcaje vor crea “ambuteiaje”, principiul “parcările atrag trafic auto” este mai mult un slogan care nu se aplică întotdeauna. În cazul Pieței Cibin, chiar cred că va avea un impact major pozitiv cu câteva condiții: eliminarea semnificativă a parcărilor de suprafață cu consecință fluidizarea traficului, rezolvarea problemelor de aprovizionare a pieței și mai ales, imperativ, conservarea caracterului de piață țărănească. În privința parcajului din Piața Gării am unele rețineri. Cred că el se justifică cu prioritate doar în cazul unei reorganizări mai ample a zonei.

Tot în proximitatea centrului istoric, în zona străzii Lector, anul acesta va fi deschis un centru comercial, în paralel cu dezvoltarea unor noi ansambluri rezidențiale dincolo de Podul Gării. Cum credeți că pot fi evitate aglomerările în trafic în zona Podului Gării în viitorul apropiat?
Deschiderea acestui centru comercial si densificarea locuirii în zona Lazaret va mări cu siguranță traficul pe Podul Gării, rezolvat doar parțial prin reorganizarea rețelei stradale. O soluție relativ la îndemână este asigurarea unei alternative de conectare cu zona centrală a cartierelor Lupeni, Reșița si parțial Lazaret prin realizarea a două pasaje inferioare de-a lungul râului Cibin pe strada Viitorului, prelungirea străzii Râului în zona viaductului de cale ferată și de realizare a unui pod peste râu în zona Reșita. Pasajul pe strada Viitorului poate fi realizat într-un termen relativ scurt prin lucrări de lărgire și adâncire a pasajului improvizat existent. Pe termen mai lung se poate avea in vedere fie realizarea unui pasaj inferior pentru autoturisme, în prelungirea străzii Lupeni (o conexiune istorică), fie o lărgire a Podului Gării, lucrări mai dificile, dar nu imposibil de realizat.

Zona Reșița - Terezian

Zona Reșița – Terezian

Avem, în continuare, în imediata apropiere a centrului istoric al Sibiului suprafețe generoase, ocupate de foste activități industriale comuniste, închise acum. Mă refer la zona Independența, Libertatea, dar și celelalte platforme parțial funcționale de pe marginea Cibinului. Cum vedeți viitorul acestor situri industriale și cât de mult considerați că ar trebui să se implice Primăria în administrarea/achiziția acestora?
Problema restructurării si regenerării urbane a fostelor zone industriale din proximitatea centrului istoric este un subiect de importanță majoră pentru dezvoltarea orașului. Este un subiect foarte complex pe care Primăria îl conștientizează, dând și un semnal în acest sens prin inițiativa de redeschidere a străzii Ocnei prin incinta fostei Uzine Independența și restaurarea Podului de Piatră. În mod obiectiv, un proiect de regenerare urbană de asemenea amploare nu poate fi realizat de structura funcționarilor publici existentă în primărie și deci trebuie căutate alternative în condițiile legislative din România, care nu sunt foarte prietenoase cu astfel de inițiative. Delegarea unor competențe către o structură atașată primăriei este o soluție.

 

arhitect (6)”Teritoriul fostei uzine Independența cred că ar putea deveni unul dintre cele mai spectaculoase proiecte de regenerare urbană din România”, Gheorghe Pătrașcu

Sunt mai multe alternative. Franța, spre exemplu, promovează prin legislație societăți comerciale dedicate unor astfel de proiecte, așa-zise societăți de economie mixtă. Există și varianta creării unor asociații, dar eu recomand înființarea unei fundații (deci non-profit) a Primăriei Sibiu, cu scopul de a promova și administra proiecte. O parte a industriilor soft din zonă ar putea să funcționeze pentru o perioadă de timp. În ce privește teritoriul fostei uzine Independența cred că ar putea deveni unul dintre cele mai spectaculoase proiecte de regenerare urbană din România. Ar putea fi o extensie logică și spectaculoasă a zonei centrale, complementară nucleului medieval, cu funcțiuni mai greu de suportat de acesta. Prin această operațiune s-ar pune în valoare și zona neglijată astăzi a cartierului Terezian. Cred că ar trebui să continue dialogul între proprietarul terenului și primărie. Dacă va exista deschidere, onestitate și sinceritate în abordare rezultatul poate fi avantajos pentru ambele părți. Imaginea dezolantă a acestei zone importante a orașului ar trebui să dispară în câțiva ani. Trebuie păstrată memoria unui brand important în istoria mai recentă a Sibiului, “Uzinele Rieger”, prin conservarea unor imobile care să fie re-funcționalizate și integrate într-un proiect abil, unul care să îmbine subtil vechiul și noul. Sunt convins că poate deveni un proiect eficient economic din punctul de vedere al investitorilor și în același timp eficient și valoros din punct de vedere urban.
Planul urbanistic general care va fi revizuit va rezolva probabil, din punct de vedere al reglementărilor, o parte a problemelor complexe cu care se confruntă zona.

Centrul de conferințe și spectacole este o idee care trenează de mai bine de zece ani. Cum vedeți acest proiect: unul care rezolvă strict problema teatrului sau unul care ar trebui să modifice, din punct de vedere urbanistic și de trafic, întreaga zonă a Pieței Unirii?
Centrul de conferințe și spectacole este un proiect vital pentru ca Sibiul să-și păstreze pe termen lung brandul de pol cultural. Nu cunosc exact motivele pentru care proiectul trenează, dar constat faptul că primăria intenționează să se implice mai mult. O viziune de ansamblu trebuie avută de la început, dar abordarea trebuie facută etapizat. Prima etapă trebuie să fie rezolvarea problemei teatrului și legată cel puțin pentru etapa a doua de reorganizarea și folosirea eficientă a amplasamentului fostei Cazarme 90 și a Bastionului Cisnădiei. Fiind o problemă complexă, cred că în curând Primăria va lansa un studiu de prefezabilitate. O problemă mai puțin dezbătută este cea a finanțării. Dacă pentru zona de teatru se poate avea în vedere aproape exclusiv o finanțare publică, pentru centrul de conferințe se poate avea în vedere un parteneriat public-privat sau exclusiv privat. De fapt, eu, personal, nu văd neapărat cele două funcțiuni tratate împreună.

Despre terasele cu aspect de șură și spațiile pietonale

Referitor la centrul Sibiului, există o discuție tot mai susținută în spațiul public referitor la extinderea zonelor pietonale. Piața Huet a fost recent eliberată de mașini. Credeți că este potrivită extinderea zonei pietonale și dacă da, în ce direcții vedeți acest lucru?
Excesul în orice domeniu poate produce efecte perverse. ”Pietonizarea” ca scop în sine fără analize de impact pertinente și cu iz propagandistic nu este de dorit. Există exemple în care o astfel de abordare excesivă a avut un impact global nefavorabil. Apreciez că Sibiul a reușit să realizeze în acest sens în zona centrală un proiect foarte reușit. Desigur, întotdeauna este loc de mai bine și sunt posibile și poate necesare unele mici ajustări.

Discuția despre zone pietonale trebuie să aibă în vedere doar centrul istoric sau credeți că ar trebui extinsă și la diferite zone din celelalte cartiere?
Consider ca preocuparea pentru ”pietonizare” ar trebui să se îndrepte spre zone adiacente nucleului istoric și în primul rând spre malurile Cibinului, care în viitorul apropiat ar putea deveni mai atractive. Și în zonele marilor ansambluri de locuit se pot realiza mini-zone pietonale, cu condiția să li se asigure o minimă atractivitate de orice natură, dar mai ales comercială, o rezolvare rezonabilă a parcajelor suprateran sau de preferat subteran (sensibil mai scumpe) și conectarea lor cu transportul în comun. O modalitate ce poate fi avută în vedere este și aceea practicată în unele țări, de așa zise “shared pedestrian traffic” în care automobilul circulă împreună cu pietonul, dar cu viteză redusă și pe trasee bornate.

arhitect (11)

Terasele din zona pietonală a Sibiului au devenit un punct forte în oferta de petrecere a timpului liber. Dimensiunile unor astfel de terase sunt, însă, de multe ori atât de mari încât astupă din peisajul clădirilor istorice, fiind permisă amplasarea acestora pentru a fi prelungită perioada de funcționare de-a lungul anului. Credeți că este un compromis care ar mai trebui menținut?
Terasele au un rol foarte important și benefic în animarea spațiului urban, fiind și un vector de socializare care nu trebuie neglijat. În cazul Sibiului acest fapt este evident, dar au apărut și excese care ar trebui controlate, ca de exemplu, unele suprafețe prea mari sau mai ales construcții care încep să depășească acel caracter provizoriu, podiumuri sau acoperiri fixe.

Sibiul, centrul istoric și UNESCO
În urmă cu mai bine de zece ani, la nivelul Sibiului a fost generată o discuție amplă, s-au făcut și studii și demersuri concrete, pentru includerea centrului istoric al orașului pe Lista Unesco. Credeți că, în acest moment, un astfel de demers mai poate fi reluat? Ar mai fi acesta util?
Intenția de includere a centrului istoric al Sibiului pe Lista patrimoniului mondial este o acțiune mai veche, care în opinia mea a fost abordată cu entuziasm sincer, dar și cu o componentă de dogmatism îngust care nu are în vedere întregul context. Punctele slabe ale acestei abordări fiind faptul că un criteriu important al clasării, adică unicitatea, este relativă la Sibiu, dacă ne referim la întregul centru istoric, iar pe de altă parte administrarea unui teritoriu de această dimensiune, intens locuit, este foarte dificilă în parametrii de exigentă UNESCO. Cred că acțiunea nu trebuie abandonată, dar abordată realist prin limitarea la părți ale centrului, cum ar fi ansamblul celor trei piețe, poate si părți din incintă cum ar fi strada Cetății. De altfel, din câte cunosc, o astfel de abordare a fost propusă de domnul arhitect Niedermaier, un fin cunoscător al Sibiului vechi.

Alternative în trafic: de la tren interurban, la biciclete și trotinete

Referitor la cartierele de blocuri ale Sibiului, acestea devin tot mai mult o aglomerare de mașini parcate. Cum vedeți înlăturat un astfel de peisaj?
Problema ansamblurilor de blocurilor de locuințe nu o văd atât de gravă ca în alte orașe ale României. Se rezolvă prin construirea de parcaje etajate și amenajarea de spații verzi și pietonale și eventual mici servicii de proximitate. Nu văd dificultăți decât, poate, în cartierul Vasile Aaron. Un prim proiect va fi probabil lansat în Hipodrom.

 Care sunt direcțiile în care , o dată cu înființarea unei zone metropolitane, ar trebui implementate cu prioritate noi proiecte (infrastructură rutieră, calibrare urbanistică etc)?
Colaborarea Sibiului cu unitățile teritoriale învecinate este foarte slabă, lucru care este nu numai anacronic, dar și păgubos pentru toți actorii implicați. Pe lângă avantajele rezolvării unor disfuncții punctuale apărute în zonele de vecinătate, asocierea de tip intercomunitar oferă avantajul obținerii unor finanțări pentru proiecte comune cel mai evident fiind transportul public. În contextul revizuirii Planului urbanistic general al municipiului, această problemă ar putea să fie reluată. Consiliul Județean ar trebui, poate, să intervină mai determinat în această chestiune.

Referitor la trafic. În majoritatea marilor orașe din România, în ultimii mulți ani investițiile publice în domeniul mobilității au avut vizor exclusiv automobilul: străzi mai largi, parcări mai multe, asfalt refăcut anual. Cum vedeți dumneavoastră situația de la Sibiu?
Afirmația dumneavoastră nu este întru totul adevărată, există și municipalități în România care au investit și în altceva decât “asfalt”. Pe de altă parte, cum este și cazul Sibiului, mai este încă nevoie de ceva “asfalt”, cum ar fi de exemplu conectarea directă a zonei Turnișor cu Calea Poplăcii sau Calea Șurii Mici cu Zona Industrială Vest. Un fenomen care încă nu a apărut la Sibiu este cel al unui sistem de închiriere de biciclete sau trotinete electrice.

Orașul va avea în curând o flotă de autobuze total primenită, se prevede în termen mediu și o pistă de biciclete pe malul Cibinului. Este suficient? De ce ar mai fi nevoie?
Cred că Sibiul se pretează foarte bine la un transport in comun bazat pe o flotă de microbuze electrice care să asigure o conectare pe distanțe scurte în zona centrală și în legătură cu rețeaua de autobuze existentă, care funcționează corect. În acest sens, primăria a depus un proiect la Agenția de Dezvoltare Regională Centru în vederea finanțării prin Programul Operațional Regional.

În 2007, în urma unei inițiative private, la Sibiu a fost testat cu succes proiectul unui ”tren interurban”, pe relația Cisnădie – Șelimbăr – Sibiu – Zona industrială vest – Ocna Sibiului. Proiectul este cuprins, în continuare, în strategia municipiului. Cât de repede considerați că ar trebui și implementat?
Proiectul trenului interurban ar trebui tratat cu prioritate deoarece cred că ar avea un impact relativ semnificativ asupra mobilității în oraș. Este un proiect dificil care trebuie însoțit de măsuri conexe ca stații suplimentare, conectarea cu transportul auto, legătura cu aeroportul. Nu trebuie neglijată logistica necesară pentru un astfel de mijloc de transport și interacțiunea sa cu rețeaua feroviară națională. Legătura cu Ocna Sibiului ar trebui tratată oarecum independent.

Dezvoltarea urbanistică a Sibiului. Ce ar trebui să se întâmple cu Câmpșorul

Actualul PUG al Sibiului, deși a extins intravilanul înspre zona Câmpșor, de exemplu, dar și în alte zone mărginașe, nu a cunoscut încă o dezvoltare imobiliară, Cisnădia și Șelimbărul fiind în continuare preferate de cei care aleg să se mute la Sibiu. De ce credeți că Sibiul nu se dezvoltă și în zonele incluse deja de opt ani în intravilanul orașului?
Șelimbărul și Cisnădia construiesc în zona de influență imediată a Sibiului, profitând de serviciile urbane ale acestuia. De fapt, într-un anumit fel parazitează aceste servicii, de aici provenind o mare parte a problemelor de trafic ale orașului, reprezentând deplasări la locul de muncă, pentru servicii legate de educație sau sănătate. Aceste dezvoltări, mai ales în ce privește locuirea, au fost privite de către autoritățile locale respective doar ca sursă de venit la bugetul local, lăsând investitorilor o libertate uneori condamnabilă, neexistând o viziune globală asupra fenomenului, profitându-se și de laxitatea documentațiilor de urbanism. Pe de alta parte, Sibiul nu a avut nicio reacție notabilă la nevoile de locuire ale orașului, legate în principal de dezvoltarea zonei de vest. Planul urbanistic general în vigoare al municipiului Sibiu a tratat superficial această problemă și nu a anticipat fenomenul. Regulamentul local de urbanism este în anumite zone excesiv de rigid și cu trimitere spre planuri urbanistice zonale, întocmite în majoritatea covârșitoare a cazurilor din inițiativă privată. O coordonare a dezvoltării la nivel metropolitan se impune cu evidență. Sibiul ar trebui să dezvolte un dialog constructiv cu investitorii privați în spiritul menirii fundamentale a urbanismului, ca instrument de negociere între interesul public și cel privat și a aduce lucrurile într-o situație “win-win”.

 

arhitect (9)

Viitorul PUG al orașului este deja un proiect la care Primăria Sibiu va începe să lucreze din acest an. Ce credeți că ar mai trebui să rezolve/ajusteze acest viitor PUG?
După cum am mai afirmat, viziunea și obiectivele strategice pe care s-a bazat Planul urbanistic general în vigoare consider că sunt la modul general corecte, dar în mod firesc trebuie să fie actualizate având în vedere evoluția orașului și a contextului general de dezvoltare. Cele mai multe dintre direcțiile de evoluție propuse acum mai bine de zece ani trebuie păstrate, consecvența fiind unul din secretele succesului în planificarea urbană. Unele propuneri trebuie amendate dovedindu-se neadaptate la realitatea concretă și la capacitatea de reacție a autorităților sau altele care au fost propuse să fie definite prin planuri urbanistice zonale, care nu s-au mai realizat. O problemă nerezolvată este absența planului urbanistic zonal pentru zona centrală și zonele protejate care trebuiau întocmite conform prevederilor PUG și a legislației în vigoare. Acest fapt creează probleme pentru autorizarea directă în zona centrală, având în vedere că Regulamentul local aferent PUG s-a bazat pe apariția acestor documentații în secvență imediată aprobării PUG și deci sunt foarte restrictive și generale. O altă problemă este rigiditatea reglementărilor în zone banale care sunt tratate ca țesuturi urbane foarte omogene, deși există suficiente excepții care nu mai pot fi rezolvate decât prin aprobarea unor planuri urbanistice. O problemă care trebuie aprofundată prin revizuirea PUG –ului este definirea mai concretă și reglementarea directivă a zonelor de urbanizare și de restructurare urbană prevăzute prin PUG-ul actual. Trebuie menționat că procedurile de consultare și informare a populației au fost definite la nivel legislativ în perioada de avizare a PUG-ului actual, deci este posibil ca în cadrul revizuirii acestuia acestea să joace un rol mai important în definirea unor direcții de dezvoltare a orașului.

Spațiile verzi ale Sibiului au fost una din temele promovate la adoptarea actualului PUG (se vorbea atunci de cele cinci direcții verzi, asemenea degetelor unei mâini, pe care orașul ar trebui să le pună în valoare – de la Sub Arini, la malurile Cibinului și celorlalte ape care traversează orașul). Credeți că mai este o viziune care merită menținută?
De fapt, un lucru poate mai puțin cunoscut este faptul că Sibiul suferă de un deficit de spațiu verde public acesta fiind de fapt singurul indicator pe care nu îl îndeplinește din punctul de vedere al clasificării la categoria municipii conform prevederilor Legii 351 din 2001 Rețeaua de localități. Acest fapt este mai puțin perceput datorită faptului că nucleul medieval, prin tradiție se caracterizează prin puținătatea spațiilor verzi, dar și datorită mărimii și calității sistemului parcul Sub Arini – Pădurea Dumbrava și compensarea prin cantitatea spațiului verde privat extra-muros. Din păcate, acest spațiu verde privat este într-o continuă involuție și fenomenul trebuie contracarat prin extinderea spațiului verde public mai ales în zonele noi de dezvoltare, vând în vedere și creșterea numărului populație, fie prin achiziție, fie prin condiționarea acordării dreptului de construire de cedarea de teren în acest scop pentru zonele încă nereglementate. Conceptul “mâinii” este puțin forțat de la început, deoarece în mod obiectiv se poate conta semnificativ pe doar două sau cel mult trei “degete”. Conceptul trebuie menținut în linii generale, dar cel mai important este ca suprafața spațiului verde să crească. În ce privește Parcul Sub Arini este evident că trebuie conservat în starea actuală. În ce privește zona Râului Cibin mai ales în zona amonte (sud-vest) aceasta cred că trebuie transformată în cel de al doilea “plămân verde” al orașului alături de cel format de Pădurea Dumbrava-Sub Arini. În acest sens aș propune chiar modificarea prevederilor actuale prin extinderea spațiului verde asupra zonei inundabile din propusa zonă rezidențială Câmpușor, care oricum nu ar putea deveni construibilă decât prin foarte costisitoare lucrări de îndiguire. Această zonă o văd ca un mare parc public cu caracter sportiv și de recreere, continuată în amonte de o zonă exclusiv verde. O zonă verde masivă și spectaculoasă poate fi dezvoltată și în zona Gușterița, dar oarecum izolată de zona intens populată a orașului.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

12 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Robert

    Care a fost rolul acestui interviu? A înțeles cineva ceva???? Doar bla bla bla!!!! Rezultate 0!!!!! Peste 20 de ani daca mai faceți un interviu cu cel care va fi atunci în această funcție o să răspundă exact la fel…planuri…proiecte…studii de pre pre pre…fezabilitate…. viitor….și…bla bla bla. Rezultatul 0 și atunci!!!!

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Nelutu

    Am citit de 2-3 ori articolul. Modul de exprimare al d-l arhitect ma cam depaseste dar asta din vina mea, nu al lui. Daca omul asta face ce are de gînd sa faca , vom ajunge departe . Sper sa aiba cu cine sa colaboreze. Parca tot ce zice arhitectul , primaria a facut invers ! Acest domn este consilierul primarului ? Ar trebui el sa fie primar ! Domnule arhitect , cu stima si sa puneti in aplicare cit mai multe proiecte asa cum se arata mai sus !!!

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Klaus

    Would rather be reading an interview with a younger up and coming architect who has seen the world, not an old has been who is set in his ways.

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Jogobelea

    Hai nene ca dupa cum arata Bucurestiul…. ar trebui sa taci, zau asa. Nu ca asta scuza in vreun fel disfunctionalitatile de la noi, dar probabil ar trebui sa ne uitam la unii care stiu ce fac, nu la un epigon ca asta.

  5. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  6. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Luc

    Sa inteleg ca domnul a invatat din greseli , sau ca va transpune modelul Bucuresti , la Sibiu ? Intr-un clasament al capitalelor , Bucurestiul concureaza cu succes pentru ultimul loc – in orice domeniu .

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  7. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    sibian

    Dl Arh Patrascu,a pus punctul pe “i”. Cartierul Arhitectilor,aflat la limita municipiului Sibiu,a fost si este privit de către autoritatea locala doar ca “sursă de venit la bugetul local, lăsând investitorilor o libertate uneori condamnabilă, neexistând o viziune globală asupra fenomenului”.Si asta cu complicitatea serviciului de urbanism condus de arhitectul sef, care nu are o viziune urbanistica cu un minim de estetica urbana. Legea stabileste clar caracterul director si strategic al PUG, ce reglementează PUZ-ul și ce detaliază PUD-ul. Intr-o zona reglementata clar prin PUZ, pe functiuni bine stabilite si definite,s-a construit orice,oricum, oriunde , pe orice palma de pamant.
    Calitatea vietii locuitorilor( cetateni europeni) este iremediabil afectata.
    REVOLTATOR!!!

  8. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    BSI_Hermannstadt

    Un profesionist cerebral care spune lucrurile clar, sa vedem care va fi influenta sa in dezvoltarea viitoare a orasului. Pana acum a fost o “dezvoltare” haotica fara nicio viziune si din pacate continua.
    Majoritatea angajatilor institutiilor doar incalzesc scaunele sipreaputin isi fac cu adevarat treaba.

  9. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Anonymus

    un interviu de genul: hai sa povestim, povesti…
    nici o idee clara nu rezulta din tot acest interviu,nici o sugestie reala pentru rezolvarea problemelor de trafic si de contruire haotica in tot orasul bazat pe pile si interese cumparate cu bani grei.
    se vede ca nu exista cel putin deocamdata oameni cu o viziune moderna dar si utila in primaria sibiu. Ma intreb insa cu cati bani este platit acest om la primaria sibiu? ca la ce joburi a avut este invatat cu multi bani si nu cred ca face el pro-bono sugestii si consiliere al **** de la primaria sibiu, o incapabila care si-a demonstrat pe deplin incapacitatea de a conduce acest oras.

  10. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  11. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Leonard

    Parcarea subterană de la gară chiar nu-și are rostul.
    Lângă gară este un teren de 2 hectare sau 3 care poate fi folosit pentru a realiza această parcare. De ce nu este folosit?

  12. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Interviu
  • Contact