X
rector ulbs sibiu ioan bondrea (3)

INTERVIU cu rectorul ULBS: „Din afară, această funcție pare că e plină doar de facilități, dar uneori obosești”

După seria de interviuri cu decanii celor nouă facultăți ale Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), astăzi publicăm un interviu cu rectorul instituției, Prof. univ. dr. ing. Ioan Bondrea. L-am întrebat dacă își mai dorește un mandat la conducerea ULBS, ce bugete gestionează universitatea sibiană, dar și care sunt cele mai importante proiecte inițiate în ultimul mandat și valoarea lor. De asemenea, Ioan Bondrea ne-a spus cum vede manifestarea anumitor fenomene în cadrul ULBS: așa-numiții studenți licențiați, nepotismul sau plagiatul etc.

Una din ultimele întrebări din seria de interviuri cu decanii ULBS era dacă își doresc să candideze la următoarele alegeri pentru funcția de rector. Pe dvs. vă întreb de la început: intenționați să vă înscrieți în cursa electorală pentru un nou mandat la conducerea universității?

Nu am luat încă o decizie. Probabil, [voi decide] în octombrie după ce voi avea o discuție cu echipa mea de proiect, pentru că alegerile pentru rector sunt undeva în februarie.

Dar vă doriți un nou mandat?

Nu știu sigur. Din afară, această funcție de rector pare că e plină doar de oportunități, de facilități, dar e o muncă destul de grea, implică multă responsabilitate și sigur uneori obosești în munca asta. Dar sigur am făcut-o și o fac încă cu drag pentru universitate și, zic eu, pentru comunitatea sibiană.

În acest caz vă întreb dacă vedeți pe cineva candidând la această funcție sau, dacă veți decide totuși să continuați, cine credeți că ar putea fi contracandidații dvs.?

Acum urgența e admiterea și să ne vedem de viitorul care e mai important, cel al viitorilor studenți, viitorul universității. Dar va trebui sigur să avem o discuție. Eu, având echipa și cunoscând prorectorii, oricare din ei ar putea candida. Sunt oameni valoroși, evident sunt oameni valoroși și în universitate, dar trebuie să se gândească foarte bine, pentru că, repet, nu sunt doar facilități, e nevoie și de muncă, și de responsabilitate. Din păcate, astăzi s-a diluat foarte mult această responsabilitate – fiecare încearcă să-și rezolve propriile nevoi în ceea ce privește colectivitatea sau responsabilitatea pentru instituție. Lucrurile stau altfel. Astăzi, mai mult ca oricând, într-o societate în care suntem foarte divizați există foarte multă ură, foarte puțin bun simț – mă rog, bine că mai este în țara asta o masă critică de oameni cu bun simț – e ușor de afară să ridici pretenții și să critici, dar e greu atunci când răspunzi și trebuie să faci tu ceea ce trebuie făcut într-o anumită poziție, într-o anumită funcție.

rector ulbs sibiu ioan bondrea (2)

Ați simțit această critică în mandatul dvs.? De la cine vine?

Sigur. Ar fi ceva surprinzător să nu fiu criticat. Pe măsură ce anii au trecut am sesizat că și din partea facultăților, chiar a departamentelor lucrurile au fost împinse spre responsabilitatea în ceea ce înseamnă Rectoratul universității, ca să luăm deciziile, deși deciziile se iau colectiv de către consiliul de administrație pe probleme urgente și operaționale și mai apoi validate sau aprobate de către Senat. Sigur, nu poți să satisfaci pe toată lumea și nici nu a fost dorința mea – există critici, fiecare vede managementul într-un fel. Dar zic că ceea ce am făcut cu această echipă e importantă poziția pe care universitatea o ocupă acum în plan național și internațional.

Și cum vedeți acum poziția pe care o ocupă ULBS, pe ce loc ați plasa universitatea în țară?

Sunt criterii și criterii. Este foarte clar și văd și în rândul celorlalți rectori, dar și al partenerilor noștri externi, că universitatea este apreciată. Acel metaranking de la sfârșit de an arată că ULBS e în primele zece universități ale României. Sigur, a crescut foarte mult producția și activitatea științifică, dar și numărul de studenți e important. Sunt în jur de 15.000 și am ajuns la concluzia că e un număr optim pentru a merge eficient atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al calității.

Cu ce regrete încheiați cel de-al doilea mandat, ce credeți că nu ați reușit să faceți în această perioadă?

Din păcate, în ceea ce privește infrastructura universității am un mare regret. Am spus întotdeauna că noi am încercat să facem tot ceea ce depinde de noi. Am reușit într-o mai mare sau mai mică măsură. Dar lucrurile care n-au depins de noi n-au mers și nu merg bine. Am spus întotdeauna că ar trebui ca orice locuitor, orice membru al administrației, orice om de afaceri din Sibiu să facă un exercițiu în care să se întrebe cum ar fi arătat orașul acesta fără universitate, care în ansamblul ei reprezintă 10-11% din locuitorii Sibiului. Și o să constate că fără universitate multe lucruri în Sibiu nu ar fi arătat așa cum sunt acum, pentru că universitatea și-a asumat acest rol, de motor de dezvoltare al comunității. Întotdeauna am încercat împreună cu comunitatea să dezvoltăm lucruri în parteneriat. Dacă privim în ansamblu ce au însemnat marele evenimente în Sibiu, pornind de la Capitală Culturală, Regiune Gastronomică, Festival Internațional de Teatru și altele, în fiecare din aceste evenimente și de proiecte universitatea a avut un rol major.

Din păcate, ca peste tot, există și în zona administrativă oameni care nu-și asumă responsabilități. De aceea, iată că aproape trece al doilea mandat și nu am reușit încă să facem o sală de sport a universității, deși avem un proiect aprobat de Compania Națională de Investiții. Nu am reușit să facem rost de un teren în Sibiu pentru acest lucru. Suntem iarăși cu promisiuni, cu așteptări. E păcat, pentru că această sală de sport, cum arată ca proiect, era utilă nu numai pentru universitate, dar și pentru oraș, pentru echipa de baschet pe care o susținem în totalitate. Acesta este un proiect care din păcate încă nu putem nici să-l demarăm.

rector ulbs sibiu ioan bondrea (15)

Tot legat de infrastructură avem un proiect de mai bine de 3 ani, de supraînălțare cu două nivele a Facultății de Inginerie. Iată că și acesta a fost împotmolit pentru că cineva la un moment dat în cartea funciară a făcut să dispară [mențiunea] că universitatea administrează terenul dintre cele două facultăți – Inginerie și Litere și Artă. S-au schimbat cred că vreo trei directori la OCPI și încă n-am reușit să schimbăm problema. Am ajuns chiar și în instanță și lucrurile trenează pentru că nu putem să realizăm proiectul, deși construcția trebuia să se facă pe terenul universității atunci când s-a ridicat, în 1991-1993, Facultatea de Inginerie.

Tot legat de infrastructură lucrurile au mers cu puțin noroc, pentru că în situația în care universitatea a fost și este într-o stare financiară bună a trebuit să cumpere niște clădiri absolut necesare pentru universitate. În decembrie, așa cum știți, am fost nevoiți să cumpărăm clădirea Facultății de Științe, pentru că altfel rămâneau pe stradă 1.000 de studenți și cadre didactice. Mă bucur că am cumpărat și acum o să încercăm să facem un proiect prin care să refacem clădirea, sala de sport, terenul din curtea facultății. Sigur că mi-ar fi plăcut și ne-ar fi plăcut ca banii pe care i-am investit în aceste clădiri – cum e și Rectoratul sau Centrul Academic de pe str. Banatului – să putem să-i investim în altceva, în dotări de laboratoare, dotări de spații…

Deci, acestea sunt cele mai mari regrete. În fiecare an am sperat că rezolvăm partea de documentație, de validări a acestor documente și uite că lucrurile trenează și trenează împotriva universității.

Dar am făcut și multe lucruri. Tot din cauza finanțării și a banilor, am prioritizat investițiile, dotările în ceea privește facultățile. Sunt nevoi mari, clădiri vechi, sunt laboratoare care necesită îmbunătățiri în ceea ce privește echipamentele. Dar le-am prioritizat și așa am început să rezolvăm problema la FLA și Științe Socio-Umane – am refăcut un întreg etaj, am făcut un amfiteatru modern; anul viitor vom încerca să finalizăm și etajul doi și parterul. Va trebui la FȘAIAPM să refacem câteva laboratoare. Suntem acum în faza de PUZ pentru o clădire nouă în curtea Facultății de Drept, unde vrem să realizăm spații de cercetare și activități didactice. Sunt două proiecte care au fost aprobate și așteptăm finalizare în Ferma Didactică Ruscior și pe Banatului unde vrem să dezvoltăm pentru Departamentul de Teatru spații moderne didactice și pentru spectacol.

Investiții de peste 6 milioane lei, planificate la ULBS în 2019. Când va fi gata noul cămin studențesc

Sigur, e nevoie de mult sprijin din partea inclusiv a autorităților. Să știți că sprijinul din partea Ministerului Educației l-am avut, sigur în limita finanțării și a posibilităților.

În ultimul raport privind starea ULBS ați menționat despre „provocări financiare” și că 2018 a fost un an dificil. La ce fel de provocări v-ați referit?

O să vedeți din evoluția veniturilor și a finanțării instituționale că anul 2019 reprezintă o creștere semnificativă a finanțării universităților în România. Pe anul acesta e, per total, cu 20-22% mai mult decât anul trecut.

Anul trecut a fost unul dificil tocmai din cauza că trebuia să rezolvăm problema clădirii Facultății de Științe. Tot anul trecut au fost creșteri salariale în mai multe tranșe – creșterile acestea n-au urmat întotdeauna de finanțarea de la buget și atunci sigur că o parte din ele trebuiau susținute din veniturile universității. Și sigur am mai avut ceea ce înseamnă contribuție la proiectele pe care le-a avut și le are în derulare universitatea. Pentru că vreau să vă spun că acum, când discutăm, universitatea are în derulare proiecte cu o valoare totală de peste 23 milioane de euro.

Apropo de finanțările reduse din trecut, ne puteți spune câți bani a primit ULBS de la stat în 2018 și cât în acest an?

Veniturile totale anul trecut au fost de 166,3 milioane de lei, iar anul acesta sunt de 181,7 milioane de lei, adică o creștere per total de 9,24%. Veniturile din finanțarea instituțională au constituit 127 milioane de lei în 2019 față de 103,8 milioane lei în 2018, în creștere cu 22,36%.

Din celelalte categorii, scad acum veniturile noastre din taxele de școlarizare și alte taxe. Față de anul trecut am estimat că acestea vor fi mai mici, pentru că în anumite zone vor fi mai puțini studenți, pleacă unii – deci, undeva o scădere cu 8% am estimat noi pentru anul acesta: 25,5 milioane lei față de 27,7 milioane lei anul trecut.

Taxe mai mari la ULBS. Cel mai mult cresc la Facultatea de Medicină

Dar care sunt cele mai mari categorii de cheltuieli ale ULBS?

Cheltuielile cu personalul sunt cele mai mari. Anul acesta, având în vedere acordarea și a sporului pentru doctorat și a altor facilități, e o creștere cu 19,83% numai această categorie: 128 de milioane de lei față de aproape 107 milioane lei în 2018. Plus, avem cheltuielile cu întreținerea și funcționarea universității – știți bine prețul curentului electric, prețul gazului; avem în administrare 25 de clădiri și aceste costuri sunt mari: 16,5 milioane lei estimat pentru 2019 față de 15,5 milioane lei în 2018.

Apropo de bugete, din cei nouă decani doar doi ne-au spus ce bugete gestionează, chiar și o sumă aproximativă. Ați putea să ne spuneți dvs. câți bani au mers din bugetul universității către cele nouă facultăți în ultimul an universitar?

Poate n-au fost pregătiți sau nu și-au luat documentele. Noi avem date, execuții bugetare care sunt publice. Bugetele pe facultăți variază conform numărului de studenți. Cel mai mare buget îl are Facultatea de Inginerie, pentru că sunt și cei mai mulți studenți – undeva la 24,6 milioane de lei. Urmează Facultatea de Medicină cu 19,8 milioane lei; Facultatea de Științe Socio-Umane, cu aproape 10,9 milioane lei și Facultatea de Litere și Arte, cu 8,7 milioane lei. Câte 7,6 milioane lei au primit facultățile de Științe și Științe Economice; aproape 6 milioane de lei – către FȘAIAPM și 4,3 milioane lei – către Facultatea de Drept. Cel mai mic buget îl are Facultatea de Teologie, 2,7 milioane lei.

Sunteți mulțumit de modul în care fiecare facultate cheltuie banii?

Eu sunt mulțumit de modul în care decanii au gestionat bugetele. Niciodată banii nu ajung, iar fiecare încearcă să cheltuie ce are și cât mai bine. Nici nu aveau ce să facă altfel. Fiecare decan a încercat pe lângă ceea ce există în buget să mai atragă și alte contracte, proiecte cu terți.

rector ulbs sibiu ioan bondrea (7)

Ce facultate cere bani în plus cel mai des?

Toți cer bani în plus. Cine nu și-ar dori să-și țină orele într-o sală curată, dotată cu videoproiector cu tehnologii moderne, cine nu și-ar dori să aibă laboratoare cu tot ceea ce înseamnă în ele, dar sigur că trebuie să vedem realitatea, dar și prioritățile.

La ultima conferință de presă ministrul Educației a spus că dă bani pentru universitățile care au fost prezente în clasamente internaționale. ULBS a primit ceva?

Ministerul se referea la criteriul de selecție în clasamentul Shanghai al universităților (unul dintre cele mai prestigioase clasamente internaționale ale universităților prin prisma indicatorilor de excelență – de educație și de cercetare – folosiți în analiză – n.n.), că am întrebat și noi. Toată lumea se întreabă unde sunt universitățile noastre în clasamente, dar haideți să vedem cu cine concurăm și ce finanțări au universitățile cu care ne batem. Sunt universități care au bugete de câteva ori mai mari decât bugetul întregului minister. Noi avem parteneriate cu universități din China: au campusuri cât orașul Sibiu, dotări, cercetare. Nu poți să mergi pe același picior de egalitate când discuți de bugete de zece, de 100 de ori mai mari decât ai tu. Sigur că asta nu înseamnă că trebuie să cedăm.

De obicei, sunt câteva categorii care se analizează cel mai des în astfel de clasamente: predare, cercetare, transferul de cunoștințe, orientarea internațională și implicarea regională. Unde credeți că ULBS stă mai bine și unde mai rău?

Universitatea a avut o creștere a vizibilității internaționale. Numai acest flux bazat pe Erasmus cât a contribuit. Dar trebuie făcut mult în ceea ce privește programele în limba engleză, pe asta trebuie să mergem, pentru că viitorul nu este acum neapărat în numărul de candidați români, ci în numărul de studenți străini pe care îi aducem. Aici va trebui să ne focusăm și să facem mult mai mult. În orice caz, internaționalizarea și mobilitățile reprezintă o parte importantă și suntem în primele universități și ca fonduri primite, dar și ca dezvoltare.

Sigur nu putem spune că suntem mai buni într-o parte sau cealaltă. Sunt unii colegi de-ai noștri care sunt foarte buni pedagogi, alții sunt foarte buni în cercetare; nu poți să fii bun peste tot. dar încercăm să-i folosim și să-și folosească resursele acolo unde ei sunt buni.

Aveți cumva o statistică la nivel de instituție cam care e numărul absolvenților care se angajează în câmpul muncii. Vă întreb în contextul în care se vorbește în ultimii ani despre faptul că universitățile produc șomeri licențiați?

Am mai spus-o, că ar trebui să existe undeva la nivel național o bază de date în care să putem să vedem unde sunt absolvenții noștri – fie în programul Revisal, fie într-o altă bază de date, dar la nivel național. Pentru că nu poți să-i urmărești în timp dacă absolventul nu vine în contact cu universitatea.

Universitatea noastră e într-o situație îmbucurătoare în ceea ce privește angajările. Companiile care au venit în Sibiu au venit, sigur, pentru că au avut facilități de teren, de utilități, dar acestea vin atunci când există resurse umane. E un element dacă nu primordial, atunci e unul important în strategia unei companii. Tot ceea ce vedem ca și companii aici în Sibiu ar putea să ne absoarbe toți absolvenții Facultății de Inginerie cu siguranță, dar și pe cei din zona economică, de științe, chiar și în zona de litere cu specializările pe limbi străine. Suntem într-o situație foarte privilegiată, având în vedere și parteneriatele pe care le avem.

rector ulbs sibiu ioan bondrea (14)

Din păcate, o recunosc, noi încercăm să livrăm absolvenți bine pregătiți. Nu întotdeauna o putem face. Avem o masă critică de studenți foarte buni, dar în același timp sunt studenți ca peste tot care nu se ridică la înălțimea cerințelor unei instituții de învățământ superior. Și atunci sigur nu întotdeauna companiile sunt satisfăcute de ceea ce înseamnă pregătirea studenților noștri. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne revărsăm ura, rea-credința asupra universității, pentru că peste tot sunt lucruri bune, dar și lucruri rele. Nu înțeleg ca foști absolvenți ai universității, și sunt unii și în poziții cheie, să denigreze universitatea după ce au terminat-o. Întotdeauna le-am spus studenților și le spun să aibă curajul să vină și să ridice probleme în timpul studenției. E foarte simplu să arunci cu noroi într-o instituție după ce ai terminat și ți-ai luat diploma. Lucrul acesta nu se întâmplă în alte țări. Noi avem un slogan că „vrem o țară ca afară”. Dar să încercăm să vedem, noi ne comportăm ca afară? Noi în trafic ne comportăm ca afară? Când parcăm ne comportăm ca afară? Cu gunoaiele și mizeria ne comportăm ca afară? Cu ura și cu invectivele și cu dorința asta de a face mare vâlvă în presă și de a dezvolta subiecte care n-au nimic comun cu realitatea, e ca afară? Bunul simț trebuie să ne conducă spre a gândi și a dialoga între noi. De aceea, ușa mea e deschisă întotdeauna pentru dialog cu studenții, absolvenții și partenerii noștri. E importantă imaginea universității, dar și ceea ce se face în ea. Sigur că, repet, avem colegi și studenți care nu se ridică la nivelul a ceea ce înseamnă o instituție de învățământ superior, dar asta nu înseamnă că e un fapt global al universității. Mai ales acum când e foarte greu să aduci specialiști.

Aproape toți decanii ne-au spus că abandonul în rândul studenților este una dintre cele mai mari probleme. Dvs. cum vedeți rezolvarea acestei probleme?

Nu vreau să transfer responsabilitatea dintr-o parte în alta, dar parcursul profesional al copiilor noștri ar trebui analizat în ultimii ani de școală generală. Pentru că acest abandon e după sau în cursul anului I. Foarte mulți vin ori la sugestia părinților, ori a prietenilor, deși noi avem pe parcursul anului porți deschise, avem școală de vară cu elevi de liceu. Deci, nu vin în cunoștință de cauză. Și atunci se trezesc în fața unui șoc, șocul nepregătirii. Nu le place ceea ce fac și renunță.

Mai e o problemă: adaptabilitatea și modul în care cadrul didactic, mai ales la cei de anul I, încearcă să-i ajute. I-am rugat întotdeauna pe colegii mei să nu fie numai transmițători de cunoștințe, să fie și formatori, să acorde o mai mare atenție studentului de anul I. Ca acesta să ia lucrurile bune din viitoarea lui meserie, nu lucrurile rele. Șocul acesta e inevitabil; în anul I și II sunt discipline de bază, matematică, fizică, și cum în liceu în ultima vreme lucrurile acestea nu se fac așa cum ar trebui să se facă, sigur că șocul e mare.

Care sunt cele mai mari trei proiecte inițiate de ULBS în mandatul dvs.?

Un proiect la care țin foarte mult, pentru că mai bine de un an și ceva am lucrat la el, e această donație a Institutului Hasso Platner pentru a susține educația și cercetarea în universitate. E o sumă importantă, nu a fost acordată până acum, ca și sumă, niciunei universități din România. Această sumă vrem s-o folosim în mod rațional și eficient în susținerea atât a studenților, masteranzilor, doctoranzilor, a tinerilor cercetători, a cadrelor didactice.

Avem trei proiecte importante cu finanțare externă nerambursabilă. SIDPOP – un instrument suport pentru luarea deciziilor în domeniul managementului poluanților organici persistenți cu o valoare de 4,4 milioane lei, în baza unui studiu de caz la Bazinul Hidrografic Mureș. Un alt proiect aș menționa NextCardio – cercetare de nouă generație prin asistență computerizată în managementul patologiilor cardiovasculare, în valoare de 8,8 milioane lei; precum și proiectul DiFiCIL – dezvoltarea sistemelor socio-fizico-cibernetice pe baza Internetului Lucrurilor în fabrica viitorului, în valoare de aproape 9 milioane de lei.

Un an de la cea mai mare donație pentru ULBS. Câți bani s-au cheltuit din suma de 4,2 milioane de euro

Care e salariul mediu în ULBS în rândul cadrelor didactice?

Salariul brut pornește de la 5.291 de lei pentru asistent și ajunge la 14.551 pentru un profesor cu cea mai mare vechime.

Care e cea mai mare bursă oferită în cadrul ULBS?

Sunt 20 de burse pentru doctoranzii din anul III și IV – 1.800 de lei pe lună.

A fost o vreme când s-a vorbit mult despre nepotism în cadrul universității. Care e situația în prezent, ați reușit să eradicați acest fenomen?

Și aici putem purta anumite discuții. Vă spun sincer, de ce pornim de la o premisă falsă? Dacă ne referim la nepotism înseamnă clar: eu rector l-am angajat pe copilul meu în subordinea mea. Dar de ce un copil al unui cadru didactic, care acasă vede că părinții stau și studiază, au cărți, de ce un copil care îndeplinește criteriile de promovare sau de angajare într-o instituție de învățământ superior, nu o poate face? Așa cum copiii care au părinții CFR-iști sau marinari și urmează și ei această profesie. De ce să-i interzici dacă vrea să studieze și îndeplinește condițiile?

Înțeleg însă că în ceea ce privește funcțiile nu trebuie să existe subordonări, ierarhii sau promovări pe bază de nepotism. Dar să interzicem unor copii de cadre didactice să dea la un concurs pe un post în alt departament – nu văd nimic ilegal.

Un alt subiect dezbătut intens, inclusiv la ULBS, a fost tema plagiatelor în tezele de doctorat. Ce părere aveți despre acest fenomen și dacă ați mai identificat cazuri în mandatele dvs.?

Sigur că e regretabil că se întâmplă astfel de lucruri. Au fost câteva cazuri sesizate și la ULBS. Nu au fost confirmate de către CNATDCU. Sunt total dezacord cu astfel de practici. Și aici trebuie foarte clar ca tandemul de doctor-coordonator să fie foarte serios, aplecat spre activitățile de școală doctorală și nu spre a plagia.

rector ulbs sibiu ioan bondrea (10)

ULBS face parte din consorțiul care se ocupă de implementarea Programului Sibiu-Regiune Gastronomică Europeană 2019. Ce părere aveți de modul în care se derulează acesta?

E un program care a plecat de la ULBS din 2014, datorită profesorului Ilie Rotariu. Pe urmă, s-a dezvoltat cu Primăria și acum există consorțiul pe care îl știți. Din păcate, lucrurile la un astfel de program nu sunt ușor de gestionat. Sigur că ne desfășurăm activitățile și proiectele pe care le-am pus în RGE la nivel de universitate. Ca peste tot, e posibil să fi mers mai bine, dar din câte știu, nu există buget și fiecare se descurcă cum poate.

Cum vedeți implicarea profesorilor sau a studenților în acțiuni civico-politice? Spre exemplu, când anumiți profesori decid să semneze o scrisoare către premier pentru a nu aproba un proiect de hotărâre sau cum a fost cazul studenților de la Litere care au protestat pe scările facultății față de modificările din justiție.

În activitatea civică oricine din universitate – student, cadru didactic – poate să se implice. Universitatea nu se implică în zona politicului, dar individual fiecare poate să-și spună opiniile.

Din păcate, vedeți că nu vreau să evit și partea aceasta, când recent a apărut o știre cu niște afirmații calomnioase a unor absolvenți de la Inginerie. Nu aceasta e metoda. Nu a fost niciun scandal în universitate. Nu acesta e modul în care putem să luăm atitudine. Există legi, regulamente în cadrul universității, ierarhii, care pot fi discutate. Din păcate, social media a dezvoltat felul în care nu ai niciun fel de responsabilitate în ceea ce spui. Poți să verși ură și rea credință fără să te întrebi de ce. Ce ar fi dacă toți studenții la un moment dat nu promovează un examen, ar apărea în presă cu declarații. Nu așa se rezolvă problemele. Există căi legale, dialog. Dar e mult mai simplu să ne revărsăm cu afirmații, fie că sunt pe baze reale sau altfel, fără niciun fel de argumente.

Ce e cel mai complicat într-un mandat de rector?

Sunt multe lucruri complicate. E complicat dialogul dintre colectivități, dialogul dintre oameni și tocmai de aici am pornit mandatul de rector în 2012. Am spus și o spun, o universitate nu poate exista fără parteneriatul dintre studenți și cadre didactice. Dar, în același timp, trebuie să vedem ce facem fiecare pentru universitate și după aceea să vedem ce face colegul. Că la noi, în general, relația e inversă: ne uităm prima dată ce face colegul și îl criticăm sau nu și după aceea ne uităm ce facem noi. De aceea, am pornit în 2012 cu Dialogurile ULBS, pentru că nu se cunosc oamenii între ei: cei de la Litere cu cei de la Inginerie, cei de la Inginerie cu cei de la Medicină etc. E foarte ușor să acuzi sau să discuți despre un om, să faci aprecieri necunoscându-l. Dar atunci când vezi că și omul acela lucrează, că poate face cercetare așa cum faci și tu și putem dialoga și, mai ales, colabora, atunci e un lucru important. Pentru că azi proiecte pentru domenii restrânse nu mai sunt – sunt proiecte interdisciplinare, multidisciplinare. De aceea, trebuie să colaborăm. Poate că unii au spus că am avut prea mult dialog și n-am avut multă fermitate, dar în tot acest mandat am acordat mult timp dialogului dintre oameni: dintre cadre didactice și studenți. Și vocea studenților e nevoie să se audă, dar prin reprezentanți buni în consiliile facultăților și în senat.

Într-o universitate, în care se presupune că avem și așa și e, intelect, pretenții, o anumită educație și cultură, e dificil să încerci să armonizezi, mai ales ținând cont de diversitatea de specializări. Pentru că atunci când am fost decan la Inginerie a fost simplu, dar acum discuți cu teologi, medici, juriști, filologi.

V-ați gândit să intrați în politică?

Nu. Ceea ce se întâmplă în politică acum nu mă face să mă gândesc să intru în politică.

Dar să candidați la Primăria Sibiu? Ce partide politice v-au ofertat până acum?

Nu, deocamdată să definitivez ceea ce am început la universitate, apoi vedem ce se întâmplă în viitor. Am avut oferte de-a lungul anilor de la aproape toate partidele. Nu ascund că sunt unele voci care ar spune că aș putea candida la Primărie. Dar, repet, nu am luat deloc această decizie.

Ce i-ați spune ministrului Educației?

Să existe predictibilitate în educație, să existe viziune și cel puțin un ministru al educației să stea un ciclu în funcție. Uitați-vă la țări care au avut miniștri 8 sau 12 ani. Nu contează cine vine la guvernare, trebuie ca ministrul Educației să fie unul competent, profesionist, din mediul de învățământ, dar care să aibă măcar un ciclu în care să-și ducă reformele. Vedeți că la noi stau miniștri și mai puțin de un an, ce reforme să facă? Nici să le implementeze, darămite să urmărească efectele lor.

Vă mulțumim pentru interviu.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

12 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Cateva aspecte de clarificat

    Un rector poate candida, conform legii 1/2011, la maxim 2 mandate consecutive. Bondrea e la al doilea mandat. PSD insa a introdus un amedament care zice ca poți candida la inca un mamdat daca unul din cele 2 a fost întrerupt. E cazul rectorilor de la Iasi sau Bucuresti, spre exemplu, care au fost ministri. Rectorul de la București a declarat public ca nu va candida, iar de la Tudorel”Slugarel” Toader nu poti avea pretentii. Simplul fapt ca Bondrea ia in discutie acest lucru este de un tupeu fantastic, dupa ce el s-a suspendat o luna de zile din funcție tocmai pentru a avea temeiul legal pentru inca o candidatura. Nimic ilegal, insa peofund imoral.
    Mai departe, dupa ce bagatelizeaza nepotismul si alte aspecte si nerealizari, Bondrea fie minte, fie habar nu are despre situatia plagiatelor la ULBS,indiferent, foartr grav lucrul asta. A fost retras titlul de doctor pentru plagiat unui doctirand de litere, R. Nechit, lucru usor verificabil pe site-ul CNADTCU: http://www.cnatdcu.ro/decizii-cnatdcu/.
    Acum speram ca întreaga comunitate universitara sibiana va lua poziție contra acestor masinatiuni si a acestor acte de impostura, la fel cum cei de la #vavedem o fac zilnic in fata sediului PSD. Speranta e si in prof Vancu de la Litere ca acesta sa se pronunte nu doar contra legilor injuste ale justiției, ci si contra acestor combinatii ieftine. Parerea mea este insa ca Bondrea va lua inca un mandat pentru ca studenții si profesorii Ulbs nu vor dori sa isi piards privilegiile nemeritate in cele mai multe cazuri. Foarte trist si halal oras european, combinatii si lașitate ca la Teleorman.

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      Ion Ionescu

      Pai cum sa protesteze profesorii si studentii si sa isi lase privilegiile la.o parte? In frunte cu #vavedem vor tacea si isi vor vedea mai departe de propaganda si de beneficii.

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      Maria

      Doar câteva precizări referitor la Radu Nechit. I-a fost retras, într-adevăr titlul de doctor, in Martie 2019, însă el nu mai activează in ULBS de mai bine de un an. Apoi, dacă citiți raportul comisiei de analiza, veți constata ca responsabilitatea pentru plagiat aparține exclusiv autorului. Nici coordonatorilor și cu atât mai puțin universității

      • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

        Ion Ionescu

        Si totusi, nu poti veni sa spui ca nu ai avut situatii de plagiat. Iar indiferent cui i-a fost retras si din ce motiv o fi sau vina cui o fi sau nu, tot plagiat ramane, iar minciuna sau necunoașterea rectorului tot minciuna sau necunoastere ramane. Fara doctorat oricum nu putea activa

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    CORECTOR

    Lui R. Nechit nu i-a retras nimeni titlul de doctor. Sunteți greșit informați și, ca urmare, îi dezinformați și pe alții. Decizia de pe site-ul CNATDCU la care faceți referire nu e definitivă. Nechit a făcut contestație și a câștigat, prin Decizia 16178/15507/25.07.2019 a CNATDCU, care a decis ÎN UNANIMITATE menținerea titlului de doctor. Stați liniștiți, va apărea și pe site decizia finală, după ce se întorc funcționarii ministerului de prin concedii. Până atunci, poate nu ar strica dacă biroul de presă al ULBS ar infirma oficial povestea retragerii titlului, care văd că începe să prindă prin folclor.

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    filip

    @Maria
    Si atunci ce rol are coordonatorul? Daca cineva a descoperit respectivul plagiat, coordonatorul nu putea face o verificare similara?

  5. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  6. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Rosca

    Va rog sa va informati si sa nu mai dezinformati:
    Salariul minim pe tara a unui asistent universitar este de 3709 lei, ci nu 5291 lei!

    Educatia spune totul despre un popor. Din pacate, asa nu se poate…

  7. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

  8. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Republica Teleormăneană România

    Mă uit la el și îmi vine și-mi revine în minte o sintagmă: „impostură academică” … oare de ce?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Interviu
  • Contact