A trecut mai bine de jumătatea anului, iar de Programul Sibiu Regiune Gastronomică 2019 nu a rămas decât numele. Și un logo penibil.
La sfârșitul săptămânii, Piața Mare a mustit de carne, ca într-o sărbătoare celebrată cândva în Evul Mediu. Cei câțiva producători locali invitați la eveniment au părut stingheri într-o mare de kitsch. Nu au lipsit, evident, nici bananele de Crinț, lămâile de Moșna și portocalele de Nou. Un stand prins în minunata acțiune a legat etichete ”produs în Sibiu” peste tot. Inclusiv la citrice.
Sibiu Regiune Gastronomică se pregătește de sezonul de toamnă, urmând a-și da duhul definitiv după cel de iarnă. Și gata, ne-am mântuit cu încă o acțiune care a adus Sibiul pe buzele tuturor.
Am avut și monedă locală, am avut și cea mai mare friptură, cele mai multe scoici, cel mai mare eveniment, cel mai fain preparat culinar, cel mai înalt porc, cea mai subțire pizza, cea mai scundă găină, cel mai suculent cotlet, cea mai bleagă oaie. Din 2020, Google-ul va raporta conștiincios toate aceste rezultate. Omenirea va fi în delir, iar Sibiul va fi pus din nou pus pe hartă. Asta s-a vrut?
Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu i se reproșează de către chibiți că e tot mai mult bâlci și tot mai puțină cultură. Că e mai mult show lejer pentru norod și că reușește tot mai puțin să-i lumineze prin teatru. Asta se vede însă de la suprafață, pentru că sălile sunt toate pline, există ateliere, dezbateri, se învârt idei.
Regiunea Gastronomică nu este până acum decât un bâlci. Niște măscărici puși să se joace de-a bucătăria umplu niște burți. Și atât. Bâlci.
În timp ce în Piața Mare se desfășura un festival al cărnii prăjite la proțap, orașul își vedea liniștit de treabă.
Câteva restaurante preparau bucate cu materie primă furnizate de o familie de sibieni de undeva de la țară. Undeva în mărginime, o gospodină așeza pachetele de telemea pe căprării, în funcție de comenzile programate pentru luni. O familie de contabili închidea sera de legume și se uita pe lista de lucruri de făcut pentru săptămâna ce vine. Roșii pentru Syndicat, castraveți pentru Hochmeister. Restul, Metro. Undeva, pe Valea Hârtibaciului, un grup de tineri făceau ultimele retușuri pentru un nou brunch. Un bucătar din centrul istoric dădea telefoane. Avea o idee nemaipomenită pentru o nouă rețetă, dar nu avea furnizor local. O tânără studiază pentru doctorat și scotocește pădurile din jurul Sibiului după ciuperci, flori și fructe ignorate de restul muritorilor. Vrea să facă o lucrare pe bune despre rolul roadelor pădurii în gastronomia contemporană.
Programul furat de un imbecil nu se referă la ei sub nicio formă. Deși inițial a fost gândit exact pentru ei, ca prin ei să ajungă la toată comunitatea. Să pui în acest an, măcar, bazele unui proiect care să țină generații. Să strângi toate aceste mici piese într-un imens puzzle. Pe când o farfurie de plastic cu șorici prăjit în Piața Mare te ține fix până dimineață.
Cu sau fără Regiunea Gastronomică pentru acești oameni descriși mai sus viața va fi la fel. Vor ajunge deasupra, vor fi oricum deschizători de drum, însă pe un drum mai sinuos. Încă un program i-a uitat pe drum. Vor urma probabil și altele, iar copiii lor vor spune ca și mulți, acum, ”nu ne facem bine”.
Păcat.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Valea Hartibaciului , restaurant sibiu , Piata Mare , Festivalului Internaţional , Evul Mediu , mancare sibiu , Regiunea Gastronomică , sibiu regiune gastronomica eur , Pentru Sibiu
Vizualizari: 3231
Ultimele comentarii
Acum 4 ore
Matei
Acum 4 ore
Emil
Acum 5 ore
John
Acum 5 ore
John
Acum 5 ore
Adina