X
info pesta porcina dsv

HARTĂ Pesta porcină s-a apropiat de județul Sibiu. DSVSA, despre cele două focare din Vâlcea depistate în iulie

Secretarul Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu, dr. Ioan Pențea, a transmis un comunicat cu privire la „Măsurile de prevenire a Pestei Porcine Africane în gospodăriile populației”. Specialistul atenționează că virusul evoluează, în țară fiind prezent deja în peste 700 de focare, respectiv informarea oamenilor și luarea de măsuri este necesară în continuare. Mai mult, potrivit ultimei actualizări a situației privind pesta porcină africană, din 8 august 2019, virusul s-a apropiat de județul Sibiu, însă autoritățile județene dau asigurări că situația este sub control.

„În context, reamintim crescătorilor de porcine, proprietarilor fondurilor de vânătoare şi nu în ultimul rând autorităţiilor locale implicate, că Pesta Porcină Africană constituie un pericol ridicat de contaminare pentru porcii domestici şi sălbatici, prin faptul că boala este cauzată de un virus foarte rezistent în mediu şi în alimente, respectiv poate rezista 6 – 10 zile în materile fecale, până la 3 – 6 luni în produse din carne de porc, netratată termic şi mai mulţi ani în carnea congelată”, a transmis secretarul Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu.

În comunicatul Autorității Naționale Sanitar Veterinară și Siguranța Alimentelor (ANSVSA) din 8 august privind actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane, se menționează că la această dată virusul evoluează în 231 de localități din 23 de județe, cu un număr de 746 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 410.616 porci afectați de boală și există 1.803 cazuri la mistreți.

Conform informațiilor din fiecare județ, în județul Vâlcea erau active două focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț. Cele două focare au fost identificate încă la începutul lunii iulie. Tot lângă Sibiu, în județul Argeș, sunt active, de mai mult timp, patru astfel de focare. Noi am realizat o hartă a pestei porcine, în care județele de culoare albastru deschis sunt cele unde sunt active până la zece focare de pestă porcină (împreună cu cazurile de  mistreți); cele cu albastru închis – până la 20 de focare (plus cazuri la mistreț); în cele galbene sunt până la 30 de focare (plus cazuri la mistreț), în cele portocalii – până la 40, în cele maro – până la 50, iar în cele roșii sunt peste 50 de focare (și cazuri la mistreț), cel mai afectat județ fiind Teleorman (247 în gospodăriile populației și 515 cazuri la mistreți), în celelalte județe roșii fiind identificate peste 150 de cazuri de pestă porcină africană în gospodării și la mistreți – Satu Mare (178), Bihor (215), Tulcea (184), Ialomița (168), Ilfov (150). În Dolj sunt 122 de focare.

Deși cele două focare din județul Vâlcea au apărut și în ultima actualizare a ANSVSA, potrivit directorului executiv adjunct al DSVSA Sibiu, Nicolae Frăsie, acestea ar fi fost lichidate. „Nu au fost în zona noastră și au fost lichidate cu operativitate, din ce știu eu, de către colegii din Vâlcea”, ne-a spus Frăsie. „Sunt acțiuni pe care noi le întreprindem în mod constant: noi trebuie să acționăm pentru reducerea mistreților din fondurile de vânătoare. Pe măsură ce evoluează în restul țării, noi creștem gradul de alertă și încercăm să luăm tot mai multe măsuri”, a mai menționat șeful adjunct al DSVSA Sibiu. Reprezentanții de la DSVSA Vâlcea nu au confirmat pentru Turnul Sfatului până la această oră dacă cele două focare au fost lichidate, iar de la ANSVSA ni s-a spus că la instituție este în lucru noua actualizare a situației privind pesta porcină africană, ce va fi publicată în zilele următoare.

Până atunci, specialiștii recomandă ca metodele de prevenție să fie luate în continuare.

Potrivit Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu, un rezervor important de virus se poate identifica în zonele cu focare declarate, în mediul natural, respectiv în populaţia de mistreţi care migrează în căutarea unor condiţii de mediu favorabile, precum şi prin nerespectarea normelor legale privind circulaţia animalelor vii, a produselor şi subproduse lor de origine animală. De menţionat că boala nu se transmite de la animale la om, deci nu afectează sănătatea omului.

Virusul se poate transmite prin contactul animalelor bolnave cu cele sănătoase, în mod direct, dar se poate transmite şi indirect prin:
• sânge, ţesuturi, secreţii şi excreţii de la animalele bolnave sau moarte;
• de la animale care au trecut prin boală şi rămân purtătoare de virus ;
• diferiţi vectori, cum sunt carnasierele domestice şi sălbatice, păsări sălbatice,
• vectori biologici (căpuşe din anumite specii, Ornithodorus erraticus, care au parazitat anterior porcii bolnavi);
• vectori infectaţi ca: vehicule, haine, adăposturi în care a evoluat boala;
• deşeuri alimentare, cadavre abandonate sau alte materii şi materiale ce pot fi contaminate;
• circulaţia în habitatul natural a vânătorilor, paznicilor de vânătoare, a pădurarilor şi a altor persoane;

Principalele semne clinice sunt evidenţiate prin:
• temperatură foarte ridicată (40,5 – 42 ◦C) şi stare febrilă;
• roşeaţă sau învineţire a pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a abdomenului şi pieptului;
• lipsa poftei de mâncare, apatie şi împleticire în mers, care pot apărea cu 24-48 de ore înaintea morţii;
• vomitări, diaree (uneori cu sânge) şi urdori la ochi;
• mortalitatea ridicată, aproape de 100%, intervenită într-un timp extrem
de scurt;

Pentru această boală nu există tratament şi nici vaccin eficient, prin urmare, toate animalele suspecte vor fi ucise şi distruse, iar în cazul porcilor domestici, proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat la preţul de piaţă al animalelor.
„De menţionat că din datele statistice, în teritoriile unde a evoluat până acum, eradicarea şi recunoaşterea stării de indemnitate la boală a durat lungi perioade de timp”, spune Ioan Pențea.

Până acum au fost despăgubiți 8.979 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 253.163.650 de lei.

„Rolul crescătorilor de porcine are o importanță majoră și totodată îl responsabilizează pentru a respecta recomandările servicilor sanitare veterinare cu referire la asigurarea criteriilor de protecție, bunăstare și biosecuritate, prin:
 Informarea cu privire la recunoaşterea bolii şi la măsurile care trebuie aplicate în cazul apariţiei unei suspiciuni din materiale imformative şi postere difuzate în toate localităţiile din țară.
 Solicitarea medicilor veterinari pentru înregistrarea în baza de date funcţională, a tuturor exploataţiilor de porcine, identificarea prin crotaliere a efectivelor, pe rase şi categorii şi comunicarea evenimentelor (intrări, ieşiri) din efectiv la data producerii acestora.
 Creşterea porcilor în adăposturi închise, asigurând condiţiile de igienă şi microclimat, evitând contactul cu alte porcine din afara exploataţiei.
 Să nu se crească porci domestici pe gropile de gunoi sau în vecinătatea fondurilor de vânătoare pentru a evita contactul cu populaţia de mistreţi.
 Să se limiteze circulația în exploatația de porci, în clădire sau adăpost, a persoanelor neautorizate, să se respecte măsurile corespunzătoare de igienă și protecție sanitară prin schimbarea hainelor și a încălțămintei la intrarea în adăpostul unde sunt ținuți porcii.
 Să nu se administreze în hrana porcilor resturi menajere, sau subproduse de origine animală, iarbă proaspătă sau cereale proaspete, cu excepția cazului în care au fost tratate pentru inactivarea virusului P.P.A. sau au fost depozitate (fără să existe posibilitatea de acces al mistreților) timp de cel puțin 30 de zile înainte de a fi folosite pentru furajare.
 Să nu se folosească paie ca așternut pentru porci, cu excepția cazului în care au fost tratate în vederea inactivării virusului P.P.A.sau dacă au fost depozitate (fără să existe posibilitatea de acces al mistreților) timp de cel puțin 90 de zile înainte de utilizare.
 Supravegherea permanentă a stării de sănătate a efectivelor de porcine și comunicarea urgentă medicului veterinar orice suspiciune de boală sau modificări în comportamentul acestora.
 Colaborarea cu personalul sanitar veterinar pentru prelevare de probe de la porcinele din exploatație în cadrul programului de supraveghere a bolii prin examene de laborator .
 Respectarea regulilor privind circulaţia porcinelor domestice, pe teritoriul local, judeţean și naţional prin solicitarea de la medicul veterinar a avizului sanitar veterinar pentru mișcare, documente de mişcare şi documente care să ateste starea de sănătate a animalelor.
 Sacrificarea şi valorificarea cărnii de porc şi a derivatelor, numai în condiţiile impuse de legislaţia specifică, sub supravegherea medicului veterinar.
 Efectuarea dezinfecției atât la intrarea în exploatație, cât și la intrarea în adăpost prin instalarea dispozitivelor specifice, pentru mijoacelor de transport cât și pentru încălțăminte și îmbrăcăminte.
 Asigurarea ecarisării teritoriului, inclusiv în fondurile de vânătoare, conform prevederilor legislaţiei în domeniu.
Împlementarea măsurilor de prevenire a Pestei Porcine Africane, în general şi cu atenţia cuvenită pentru gospodăriile populației constituie o prioritate în activitatea personalului din reţeaua sanitară veterinară, dar şi pentru personalul angajat din alte autorităţi judeţene şi locale, și în mod special pentru crescătorii de porcine”.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Contact