Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a aprobat prin vot nota de constatare emisă în urma unei sesizări transmise de Turnul Sfatului în care se precizează calitatea de colaborator al Securității a directorului executiv al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu, Eugen Iordănescu.
Procedura a mers mai departe, astfel încât la propunerea juriștilor CNSAS s-a deschis dosarul nr. 2511/2/2019 în care Eugen Iordănescu are calitatea de pârât. Dosarul se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, cu un prim termen la data de 11 septembrie 2019. Aceasta este o procedură standard, nota de constatare eliberată de CNSAS stând la baza unei acțiuni în constatare, ce urmează a fi deliberată de instanță.
Cererea de verificare în privința relațiilor cu fosta securitate a directorului Eugen Iordănescu a fost transmisă de către Turnul Sfatului încă din februarie 2018, până acum specialiștii CNSAS făcând verificări în acest sens. ”Pe numele domniei sale s-a emis o Notă de Constatare, aprobată de Colegiul CNSAS, pentru introducerea la secția de contencios administrativ și fiscal al Curții de Apel București a acțiunii de constatarea calității de colaborator”, se arată în documentul trimis redacției Turnul Sfatului, semnat de președintele instituției, Constantin Buchet.
Eugen Iordănescu nu a răspuns până la redactarea acestui articol solicitărilor noastre de a prezenta un punct de vedere.
Dosarul complet obținut de cercetătorii CNSAS, întocmit pe numele lui Eugen Iordănescu, va putea fi cercetat după faza finală a procedurii juridice.
Cine e Eugen Iordănescu?
Director executiv al Camerei de comerț, industrie și agricultură Sibiu, Eugen Iordănescu este și coordonatorul Consorțiului care gestionează implementarea proiectului Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019.
A absolvit Liceul Energetic din Sibiu, a urmat cursurile Facultății de Istorie și Filozofie a Universității Babeș – Bolyai din Cluj, în anul 1989 și are un doctorat în economie. A devenit la rândul său profesor universitar, după ce a dat în judecată Universitatea Lucian Blaga. Presa locală a scris atunci despre procesul prin care Iordănescu și-a câștigat locul de conferențiar al Facultății de Psihologie. După ce ULBS a refuzat înscrierea sa la concursul organizat pentru funcția de conferențiar, motivând că nu are o vechime stabilită prin lege de 9 ani, Iordănescu și-a câștigat în justiție acest drept, cu o vechime de doar șapte ani.
Eugen Iordănescu spune că vor urma noi angajări
De numele lui Iordănescu se leagă și cererea de concesiune a fostei baze de elicoptere din incinta Aeroportului Sibiu către Camera de Comerț Sibiu. Primită cu reticență în mediul economic sibian, cererea vizează concesionarea imobilelor către Camera de Comerț cu promisiunea că aici se va realiza o investiție de 2 milioane de euro.
foto dragos dumitru
Eugen Iordănescu a fost coordonatorul Strategiei Integrată de Dezvoltare Urbană Durabilă a Municipiului Sibiu (SIDU), dar și principalul partener al fostului președinte al Consiliului Județean, Ioan Cindrea, pe proiecte de dezvoltare economică. În timpul președinției acestuia s-au desfășurat mai mult evenimente de acest gen precum Conferința Internațională "Oportunități de investiții în Județul Sibiu – Valoare adăugată afacerii tale – INVEST
IN SIBIU", precum și multiplele ”sesiuni de animare economică” la care participau primari, consilieri și oameni de afaceri în diferite zone din județ.
Cum recruta securitatea elevi și studenți
La nivel central, în cadrul Direcţiei Generale a Securităţii Poporului, misiunea de a supraveghea corpul profesoral, elevii şi studenţii a fost încredinţată Serviciului IV „Probleme sociale şi aparat de stat” din cadrul Direcţiei I „Informativă”. Din cele şase birouri ale serviciului, două aveau pe agendă cadrele didactice (Biroul „Aparat de stat”) şi tinerii (Biroul „Studenţi, elevi, liber-profesionişti”). Aceste structuri centrale aveau corespondent (servicii sau birouri) în fiecare direcţie regională a D.G.S.P., scrie Luminiţa Banu în investigaţia „Colaboratorii din rândul tinerilor – cea mai tragică formă de completare a reţelei informative a Securităţii“ publicată în ultimul număr din caietele CNSAS, citată de Adevărul.
Recrutarea propriu-zisă, spune autorul, se realiza, de obicei, într-un spaţiu din incinta şcolii şi cuprindea o serie de discuţii exploratorii, de tatonare a „candidatului” (se întocmea în prealabil şi un „Plan de discuţii ce se vor purta cu elevul candidat la recrutare”), pe parcursul acestora arătându-i-se stările de lucruri negative care existau în anturajul său, necesitatea de a se pune capăt acestora, de a preveni eventuala transformare a unor acţiuni aparent banale în infracţiuni şi nevoia de sprijin pe care o resimţea Securitatea în acel domeniu. Se sublinia faptul că o astfel de activitate constituia o „îndatorire patriotică”, arătându-i-se elevului că alegerea sa era o dovadă de încredere, o recunoaştere implicită a calităţilor şi conduitei ireproşabile pe care „candidatul” le-a dovedit în timp.
Dacă discuţiile purtate îl îndreptăţeau pe ofiţer să aprecieze că nu s-a înşelat în punctarea candidatului şi că acesta va accepta propunerea de a colabora cu Securitatea, urma formularea propunerii ca atare. În caz contrar, discuţia era canalizată spre probleme periferice, fără tangenţă cu aspectele de interes operativ (aşa-numita „variantă de retragere”), astfel încât candidatul să nu realizeze care a fost adevăratul scop al întâlnirii.
Odată acceptată colaborarea, viitorul informator trebuia să furnizeze o listă cu persoanele pe care le cunoaşte, o primă notă informativă, uneori i se solicita şi o scurtă autobiografie, după care acesta îşi alegea (sau era ales de ofiţer) un nume conspirativ cu care urma să semneze viitoarele note informative. Ultimul şi cel mai important pas era semnarea angajamentului de colaborare, piesă forte la dosar, utilă în viitoare (posibile) acţiuni de şantaj.
Inţial, angajamentul era olograf, fiind scris de proaspătul informator după dictarea efectuată de ofiţerul-recrutor. Ulterior, textele angajamentelor suferă o serie de schimbări, devenind ceva mai neutre şi deplasând accentul de pe „lupta de clasă” spre „obligaţia patriotică a întregului popor” de a apăra patria şi securitatea statului. De cele mai multe ori atenţia ofiţerilor de securitate se îndrepta spre „informatorul născut” şi nu spre cel „făcut”. Altfel spus, erau luate în studiu persoane comunicative, cu un cerc larg de prieteni, capabile să inducă senzaţia de discreţie şi confidenţialitate şi care se bucurau de popularitate în rândul colegilor.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: universitatea lucian blaga , Ioan Cindrea , Aeroportului Sibiu , Consiliului Județean , ulbs , Apel Bucureşti , Turnul Sfatului , Ministerului Economiei , Agricultură Sibiu , Liceul Energetic , Conferința Internațională , Consiliul Național , Direcţiei Generale , Comerț Sibiu , Securitate Cibernetică , Municipiului Sibiu , Judeţul Sibiul , Eugen Iordănescu , Universităţii Babeş , Dezvoltare Urbană Durabilă , cnsas , Constantin Buchet , Luminiţa Banu , Securităţii Poporului , Strategiei Integrată
Vizualizari: 14350
Ultimele comentarii
Acum 7 ore
MB
Acum 7 ore
Claudiu
Acum 7 ore
Liberal autentic
Acum 7 ore
Neli Oproiu
Acum 7 ore
Bobo