Joi,
28.03.2024
Innorat
Acum
11°C

TS 10 ani. De la un Sibiu în criză, la unul cu un imens excedent bugetar. Și cu alte investiții

TS 10 ani. De la un Sibiu în criză, la unul cu un imens excedent bugetar. Și cu alte investiții

În 2009, Sibiul avea un buget de cheltuit pe un an întreg de 402 milioane de lei. Zece ani mai târziu, Sibiul a ajuns la un buget anual de peste 778 de milioane de lei, din care aproape jumătate reprezintă excedentul bugetar acumulat în ultimii ani. Prin urmare, am comparat ceea ce prezentau primarii Sibiului în rapoartele de activitate din cele două perioade.

Turnul Sfatului a împlinit în 23 august 10 ani. Timp în care am crescut constant. 10 ani am încercat să fim, zi de zi, oglinda Sibiului.  Am sărbătorit 10 ani tot prin muncă și am demarat o serie de articole prin care vrem să vă arătăm cât de mult s-a schimbat Sibiul într-o decadă.

”Anul 2009 este un an care a stat din toate punctele de vedere sub semnul crizei economice mondiale. Din păcate Sibiul este şi el afectat de aceste schimbări, însă oraşul nostru se plasează încă la un nivel rezonabil, în comparaţie cu alte oraşe din România”, își nota Klaus Iohannis, primar al Sibiului, în raportul de activitate pentru anul 2009. În cazul primarului Astrid Fodor, cum anul 2019 nu este încă finalizat, vom lua drept reper raportul de activitate prezentat în luna mai a acestui an, cel aferent activității din 2018.

Străzi. De la 25 la 33

Criza a fost cuvântul care a însoțit majoritatea declarațiilor publice din acel an. Prin urmare, și lucrările la infrastructura rutieră a orașului erau sub semnul acelorași greutăți financiare. ”Municipalitatea s-a concentrat anul acesta pe finalizarea lucrărilor începute în anii precedenţi, dar a demarat şi o serie de noi lucrări la străzi, în limita bugetului unui an de criză”, scria Iohannis. Care calcula că în 2009 s-au efectuat lucrări de investiții pe 34 de străzi, dintre care au fost finalizate sau aduse la un ”nivel circulabil” 25. Zece ani mai târziu, Astrid Fodor anunță finalizarea într-un singur an a lucrărilor pe 33 de străzi, plus reabilitarea infrastructurii din patru zone de blocuri. În alte două cartiere din Sibiu lucrările erau în continuare, iar stratul de asfalt a fost înlocuit pe alte mai bine de zece străzi.

În 2009, Sibiul era sub semnul crizei economice În 2009, Sibiul era sub semnul crizei economice

În ceea ce privește investițiile în Învățământ, diferența este iarăși notabilă: lucrări de reabilitare de 1,3 milioane de lei au fost finalizate în 2009, în timp ce raportul prezentat anul acesta anunță finalizarea unor lucrări în valoare de 6,7 milioane de lei, plus demararea unor investiții cu o valoare totală de aproape 25 de milioane de lei.

Pregătiri pentru ”fonduri europene”

În 2009, Primăria Sibiu se pregătea de implementarea primelor proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile. Era vremea celebrului (în acea vreme) PIDU – Plan integrat de dezvoltare urbană, care presupunea investiții de aproximativ 15 milioane de euro (în modernizarea străzilor din Orașul de Jos – Turismului, Faurului, 9 Mai și Ocnei) – modernizarea centrului pentru copii de pe Aleea Streiu, dar – mai ales – construirea viaductului Kogălniceanu).

Acum zece ani, viaductul Kogălniceanu era doar o idee ”în hârtii” Acum zece ani, viaductul Kogălniceanu era doar o idee ”în hârtii”

În 2019, Primăria Sibiu vorbește despre proiecte pe fonduri europene cu o valoare totală de peste 33 de milioane de euro (atât în 2009, cât și în 2019, e vorba de sume alocate direct Sibiului, pentru care trebuie doar să creeze și să depună proiecte). Acum, Primăria pregătește proiecte pentru amenajarea a două noi crește, reabilitarea și extinderea a șapte școli și a unui internat. Totodată, banii vor merge și către Spitalul de Pediatrie (peste 17 milioane de lei pentru dotări), dar și pentru achiziția a peste 50 de noi autobuze (dintre care 14 electrice), amenajarea unui sistem de închiriere de biciclete în regim self-service, modernizarea Căii Dumbrăvii, crearea unei piste de biciclete pe malurile Cibinului, amenajarea unui nou parc pe o suprafață de 40.000 de mp în Tilișca, crearea a două centre de recreere și alte activități comunitare în Gușterița și Lazaret și primul proiect de izolare termică a unor blocuri, cu susținere financiară publică.

Banii pentru Agende

Anul cultural 2007 a mai lăsat o tradiție la Sibiu: Agenda culturală. Urmată de cea sportivă și, în ultimii patru ani, și de cea a Comunității. În 2009, exista o singură agendă, denumită ”cultural-sportivă”. ”Agenda a cuprins un număr de 90 de proiecte culturale care s-au desfăşurat cu finanţare sau co- finanţare din partea Consiliului Local Sibiu şi cărora li s-a atribuit un buget total de 3.342.455 lei şi un număr de 81 de proiecte sportive cărora li s-a atribuit un buget total de 1.327.800 lei”, se arăta în raportul lui Iohannis, referitor la 2009. Acum, cele trei agende au beneficiat de o finanțare totală de peste 15 milioane de lei. ”Pe agenda culturală au avut loc 116 evenimente, pe cea sport s-au desfășurat 48 de evenimente, iar pe agenda comunității s- au desfășurat 32 de proiecte. Am finanțat cu peste 38 de milioane de lei cele trei instituții de cultură din subordinea Consiliului Local”, mai adaugă în raportul său pe 2018 Astrid Fodor, referindu-se la Teatrul național ”Radu Stanca”, la Teatrul Gong și Teatrul de Balet.
2009 a fost anul din care la Sibiu au început a fi ridicate mașinile parcate neregulamentar. Utilajul achiziționat în acest scop a fost pus în funcțiune în luna iulie a anului 2009 și a mai apucat, până la finele anului, să ridice 280 de vehicule. Anul trecut, în Sibiu au fost ridicate peste 2.400 de mașini parcate neregulamentar.

De la Rege la președinți

În planul relațiilor externe, 2009 a stat sub semnul unei vizite regale: Regele și Regina Belgiei. ”Delegaţia oficială a fost însoţită de un număr de peste 80 de academicieni şi oameni de afaceri belgieni care au avut o întâlnire în paralel cu oameni de afaceri şi academicieni din Sibiu”, se amintea acum zece ani. Acum, Sibiul este orașul în centrul căruia, Klaus Iohannis, devenit între timp președintele României, a găzduit primul summit european de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. 26 de șefi de stat și de guvern din Uniunea Europeană au participat, în 9 mai, la summit-ul organizat aici.

Pe 9 iulie 2009, la Sibiu venea Regele Belgiei, un eveniment pentru întreg orașul. În 2019, Sibiul a găzduit întâlnirea a 27 de șefi de state și guverne Pe 9 iulie 2009, la Sibiu venea Regele Belgiei, un eveniment pentru întreg orașul. În 2019, Sibiul a găzduit întâlnirea a 27 de șefi de state și guverne

De la câini comunitari la Sibiu City App

2009 era la doi ani diferență de anul cultural 2007, care a propulsat Sibiul în zona destinațiilor culturale nu doar pentru turiștii din România, ci și pentru cei de din afară. Tocmai de aceea, în raportul de activitate pe 2009, primarul Iohannis punea Turismul în cap de listă. ”Primăria Municipiului Sibiu a comandat la începutul anului 2009 un studiu din care să rezulte profilul Sibiului ca destinaţie turistică, profilul turistului în Sibiu şi o serie de indicatori care să cuantifice, cu aproximaţie, rezultatele obţinute până acum de oraşul nostru în acest domeniu. Conform acestui studiu, Sibiul a parcurs o curbă ascendentă în ceea ce priveşte calitatea vizitei în Sibiu şi cheltuiala medie totală a vizitatorului în Sibiu. Dacă în 2006 Sibiul intra pentru prima dată în rândul destinaţiilor culturale europeane, situându-se pe penultimul loc între marile oraşe europene cu potenţial cultural, în 2009 Sibiul se situează pe locul 5, înregistrând o creştere semnificativă ca nivel al imaginii sale”, se arăta în raportul semnat de Iohannis.

Cu toate aceste creșteri, acum zece ani Sibiu încă avea probleme cu câinii fără stăpân. Era anul în care demara construirea unui adăpost pentru acești câini, investiție de un milion de lei. ”Primăria Sibiu a demarat în anul 2009 mai multe campanii de sterilizare a câinilor comunitari la nivelul întregului municipiu. Campania demarată în colaborare cu Fundaţia Vier Pfoten s-a concretizat prin sterilizarea a peste 1000 de câini comunitari”, este bilanțul de acum zece ani.

Acum, primarul Astrid Fodor anunță că problemele sibienilor cu orice fel de domeniu de competență al administrației locale pot fi raportate direct de pe telefonul mobil, prin intermediul aplicației Sibiu City App.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

4 comentarii

Anonymus

Acum 4 ani

pacat ca in 10 ani nu ati fost in stare sa angajati un corector de redactie care sa va verifice textele ca sa nu mai scrieti baliverne gramaticale care chinuie limba romana. In rest spor in activitate dar mai ales mai multa obiectivitate si aplecare spre problemele reale ale populatiei si nu doar spre stirile si subiectele din politica si de la prieteni...
Raspunde

onemedia

Acum 4 ani

Pacat ca esti anonim ca tare mi-ar placea sa-ti dau o bere! 100% de acord cu spusele tale!!!
Raspunde

USR e fain!

Acum 4 ani

In 10 ani, Sibiul a schimbat autobuzele, a facut un pod si un viaduct. Comparabil cu Dubaiul.
Raspunde

Toma

Acum 4 ani

Nu cred ca-i o fapta de lauda ca raportezi anual un excedent bugetar tot mai mare!Dimpotriva,mai degraba incompetenta,neputinta sau lipsa de solutii!Sibiul n-are nimic:nici strand,nici bazin acoperit,sala de sport,strazi si trotuare modernizate sau locuri de agrement!Cred ca suntem pe ultimul loc la aceste capitole!In schimb are in Primarie oameni care sunt surzi la doleantele cetatenilor,refractari la toate problemele orasului,pusi acolo doar pentru a amagi,minti si a se lauda cu (ne)realizarile municipiului!Iar sa obtii o audienta la autoritatile locale este imposibil!Si atunci de ce trebuie sa ne laudam cand toti stim ca realitatea e alta?
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus