Joi,
28.03.2024
Cer Senin
Acum
11°C

Studiu realizat de psihologul sibian Copăceanu: 45% din tineri nu folosesc prezervativul și 43% au primit cel puțin o dată droguri gratuit

Studiu realizat de psihologul sibian Copăceanu: 45% din tineri nu folosesc prezervativul și 43% au primit cel puțin o dată droguri gratuit

Psihologul sibian Mihai Copăceanu a realizat un studiu amplu pentru lucrarea de doctorat care arată faptul că 43,9% dintre adolescenți nu se simt iubiți și susținuți de familie și au avut măcar o dată o tendință de suicid. De asemenea, aproximativ 43% au primit cel puțin o dată droguri gratuit în vederea consumului și 28,4% s-au declarat dependenți de nicotină.

Psihologul Mihai Copăceanu a prezentat studiul de amploare în cadrul susținerii doctoratului din domeniul medicinei la Academia Română, sub coordonarea academicianului Constantin Bălăceanu Stolnici. În cadrul cercetării a dezvoltat patru studii – unul calitativ cu 20 de participanți din Sibiu, al doilea cu 253 de elevi desfășurat în Sibiu, unul cu 1235 de părinți din toate județele țării și un studiu național desfășurat online cu 10.114 de adolescenți din România și Republica Moldova.

După patru ani de studiu s-a obținut o rată de răspuns extrem de mare și anume, 10.114 persoane cu vârsta medie de 18,97 ani. Vârsta cea mai frecvent întâlnită la subiecții studiului este de 17 de ani.

Cât fumează și cât consumă tinerii din România?

Conform studiului peste jumătate din tineri au fumat cel puțin o dată, 18,9% au declarat că fumează până la zece țigări zilnic și 4,1% depășesc peste 20 de țigări pe zi. Astfel, tinerii din România fumează mai mult decât europeni cu 9%. Dependenți de nicotină s-au declarat 28,4%, fetele au declarat că fumează între cinci și zece țigări, iar băieții peste zece țigări zilnic. Motivele fumatului sunt diferite în funcție de gen – băieții fumează mai mult când se plictisesc, iar fetele fumează când sunt nervoase, iritate sau supărate.

Adolescenții, când consumă, consumă în exces. Între trei și nouă unități de alcool au consumat 43,6% și 5% au consumat zece sau peste zece unități. O cantitate extrem de mare pentru această vârstă. Majoritatea tinerilor consumă alcool pentru a se distra, următorul motiv fiind socializarea și apoi problemele emoționale. Consumul în funcție de stările negative a fost regăsit mai ales în grupul de vârstă 17-18 ani și mai puțin la 14 ani. Doar 11,7% au declarat că nu au consumat niciodată băuturi alcoolice în ultimul an. Majoritatea au început să consume alcool sub vârsta de 14 ani.

Din fericire, comparativ cu tinerii europeni cifrele din România sunt mai scăzute la utilizarea non-prescrisă a tranchilizatelor sau sedativelor.

Psihologul și-a dorit să afle ce i-ar face pe tineri să consume droguri, pe cei care în prezent nu au consumat. Printre motivele invocate, 46,5% dintre subiecți sunt împinși de curiozitate pentru a încerca vreodată droguri, 7,7% sunt de părere că motivul pentru a încerca drogurile este cel de a se distra, 9,4% pentru a se relaxa, 2,2% pentru a scăpa de probleme, iar 0,8% pentru a scăpa de suferință. Cel mai consumat drog la momentul prezent este canabisul, consumat de 15,3% dintre subiecții studiului, cifra este mult mai mare decât cea furnizată de Agenția Națională Antidrog, 8%.

Jumătate dintre adolescenții sunt de părere că marijuana ar trebui legalizată în România. Aproximativ 43% au primit cel puțin o dată droguri gratuit în vederea consumului, iar 6,8% au consumat marijuana în ultimele șapte zile.

Care este concepția despre viața sexuală?

Un adolescent din cinci își începe viața sexuală la 15 ani sau mai devreme. Aproximativ 30% au declarat că nu au folosit prezervativul la primul contact sexual și dintre aceștia 45,9% au spus că nu folosesc prezervativul de fiecare dată când fac sex. Procentul persoanelor care au beneficiat de consultații ginecologice în ultimele 12 luni a fost de 23,6 %.

Un număr ridicat de adolescenți a spus că au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, adică 48,9%. Cu toate acestea doar 28,5 % au apelat la servicii de psihoterapie în trecut. Printre metodele de a-și face rău au enumerat automutilarea – 18,5%, înghițirea de medicamente – 3,1%, iar 49 de persoane au declarat că au încercat să se spânzure, 16 au sărit de la înălțime și 9 persoane au înghițit otravă. Un procent de 27,1% au declarat că sunt triști tot timpul și nu pot scăpa de tristețe și 18% au afirmat că ”simt că ar fi mai bine dacă ar muri”.

Din păcate, dintre cei care au avut măcar o dată o tentativă de suicid, 43,9% au declarat că nu se simt iubiți și susținuți de familie.

Mihai-Copaceanu-Studiu (1)

Reporterul Turnul Sfatului i-a adresat câteva întrebări suplimentare despre studiu psihologului Copăceanu.

De unde credeți că provine această dependență de nicotină și de ce crezi că procentul în România este mai mare decât în Europa?

Mihai Copăceanu: Fumăm mai mult decât europenii din cel puțin 3 motive: ni se permite - de către părinți de exemplu, putem cumpăra de la orice supermarket fără nicio restricție - nimeni în Sibiu nu-ți solicită buletinul, deci o profundă iresponsabilitate și ilegalitate - și pentru că avem prețuri mici comparativ cu alte țări. Adolescenții nu dețin resurse financiare, iar politicile europene care și-au propus o țară sănătoasă au adoptat limitarea accesului și prețuri ridicate. În studiul meu, 28,4% dintre tineri, vorbim de cei de la liceu, au declarat că se consideră dependenţi de nicotină. Fumatul în rândul tinerilor este foarte puternic social acceptat la nivel național ceea ce încurajează consumul. Zilnic văd copii care fumează pe străzi sau la terase ceea ce ar fi nepermis în orice alt stat european. Gândiți-vă că un copil care a început să fumeze câteva țigări de la 13-14 ani, peste 20 de ani vorbim de o dependență cu profunde riscuri pentru sănătate. Vom avea o populație mult mai bolnavă. Dintre toate drogurile, fumatul creează cele mai multe victime, iar nouă chiar nu ne pasă.

Credeți că tinerii sunt mai predispuși la fumat dacă cel puțin un membru al familiei fumează?

M.C.Tinerii fumează din diferite motive. În studiul meu băieții fumează mai mult atunci când se plictisesc și fetele mai mult atunci când se simt iritate, anxioase și triste. Am identificat un procent ridicat de copii fumători cu părinți fumători. Da, părintele fumător te influențează negativ. Excepțiile rămân excepții.

De ce credeți că încep copiii să consume alcool la vârste atât de fragede?

M.C.: Dacă ne referim la tinerii sibieni am grupat răspunsurile lor în câteva categorii: cei mai mulți mi-au zis anturajul - sunt influențați de cineva mai mare ca să fie în rând cu ceilalți, să pară interesați, să pară cool.

A doua categorie de motive invocate de tineri se referă la probleme emoționale (48.2%) și anume datorită suferinței, supărării, despărțirea de o persoană dragă, automutilării, depresiei, când suferi, să uite de probleme, să nu mai fie stresați. De precizat că aceste răspunsuri au fost regăsite cu preponderență în grupul de vârstă 16-17 ani.

Cea de-a treia categorie cuprinde răspunsuri referitoare la starea de bine, de a te distra, de a te relaxa, să te simți bine, euforie, te face să simți o senzație pe care nu ai mai simțit-o, de distracție, o stare anume, relaxare senzația de libertate șicea de-a patra categorie includea curiozitatea, ceva nou, experimentarea, să descopere.

Mi s-a confirmat faptul că adolescenții de la oraș fumează mai mult comparativ cu cei din mediul rural și că băieții care au consumat alcool pentru prima oară înainte de 15 ani sunt mai mulți (82,1%) decât fetele care au consumat alcool pentru prima oară înainte de 15 ani (68,4%).

În opinia dvs. consumul de droguri constă în integrarea în grup sau face parte din rebeliunea adolescentină?

M.C.Depinde de tipul de drog. Dacă ne referim la marijuana în primul rând vorbim de un context social ca factor de influență: 43,6% dintre adolescenți au primit cel puţin o dată gratuit droguri, 6 din 10 tineri au în anturajul lor prieteni care consumă droguri. M-a interesat motivele celor care au declarat că nu au consumat niciodată droguri, de cândva ar face asta.

Cât de grav este sexting-ul pentru un adolescent din punct de vedere emoțional?

M.C.: Sunt cercetări care indică până la 30% procentajul tinerilor care au primit pe telefon mesaje, clipuri video sau imagini cu conținut sexual, studiul meu a raportat 53.1%, explicabil și pentru că majoritatea respondenților sunt fete. Între 15 și 17 ani apare cel mai frecvent acest comportament care scade după 18 ani. Afectează psihologic deoarece se poate transforma în răzbunare, șantaj sau hărțuire uneori cu implicații sociale de impact sau juridice. Persoanele-victime se izolează social, au nivel ridicat de anxietate, stări de plâns, își pot face rău, prezintă tulburări de somn și alimentație.

Pentru victimă poate fi o presiune de a trimite și ulterior resimte rușine de nedescris, se simte manipulată, trădată și folosită. O imagine postată pe un grup sau transmisă unui prieten ajunge într-o secundă la zeci sau sute de utilizatori de internet astfel că reputația ta va fi afectată pe termen lung. Părinții sunt obligați să discute despre aceste aspecte cu copiii lor deoarece au fost implicați copii de vârstă mică precum 10 sau 11 ani.

De ce credeți că aleg tinerii să nu folosească prezervativ?

M.C.Mi-au răspuns chiar ei în studiu. Peste 45% dintre adolescenți au declarat că nu folosesc prezervativul de fiecare dată când fac sex, cel mai mult contează starea de plăcere (29,9% au zis, ”vreau să mă simt bine, mai multă plăcere”), alții pur și simplu nu dețineau un prezervativ și pe locul trei sunt cei care au spus că a fost o decizie comună, care a depins de starea lor și de context. Toate aceste răspunsuri ar fi diferite dacă am beneficia de o educație sexuală corespunzătoare pe termen lung. Apropo, 89.6% dintre părinți mi-au spus că ar fi de acord cu educația sexuală în școală. Ce păcat că nu fac nimic pentru asta.

Cum ar putea părinții să controleze aceste situații neplăcute?

M.C.: Copiii au nevoie de prezența părinților, de înțelegerea lor și de timp de calitate petrecut cu ei. Copiii au nevoie să simtă că sunt iubiți și acceptați și că emoțiile lor contează mai mult decât notele. Părinții pot începe să discute nu doar superficial, ci în detaliu despre aspectele intime și cele comportamentale de risc și de la o vârstă mult mai mică și dacă nu se simt în stare pot cere ajutor specializat.  44,6% dintre părinți au început să vorbească cu copiii lor despre efectele consumului de alcool şi droguri la 12 ani, ceea ce mie mi se pare foarte târziu.   53,5% dintre părinți sunt de părere că internetul ar putea avea o influență negativă, păi tocmai acesta este un motiv că revine rolul lor de a combate acea influență negativă.

Cum am putea să ne dăm seama că un copil are nevoie de psihoterapie?

M.C.: Părinții pot fi atenți la indici emoționali și la semne comportamentale. Pot menține mai strânsă legătura cu școala și pot cunoaște mai bine anturajul copilului și ceea ce el face ziua și noaptea. Eu mă tot minunez ce caută un copil de 14 ani într-un club la miezul nopții? Sau unul de 16 ani consumând alcool fără măsură?

Un copil care nu mai simte bucurie și interes pentru unele activități, care evită prietenii și relațiile sociale, care are comportament fie de izolare, retragere, de tip introvertit, fie de răzvrătire bruscă, crize de plâns, impulsivitate, care prezintă tulburări de somn, lipsă poftei de mâncare, amețeală, gura uscată reprezintă un copil ce merită atenție suplimentară. Pentru a se asigura că e doar o fază de moment și nimic altceva mai profund, părinții, pot apela cu încredere la un psihoterapeut.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Denisa Laicauf

de Denisa Laicauf

Denisa Laicauf Reporter 0744196362

Comentarii

4 comentarii

Alex

Acum 4 ani

Teza de doctorat sub îndrumarea Acad. Stolnici? Cel care a fost colaborator al Securității? Eu nu m-aș lăuda cu asta, sincer. Iar dubiile mele legate de acest studiu sunt destul de mari. Nu știu dacă cercetarea domnului Copăceanu reflectă realitatea.
Raspunde

it-istul

Acum 4 ani

off topic - suntem in 2019, de ce mai apare in pagina "Copyright 2018" ?
Raspunde

mihai

Acum 4 ani

@Alex: reflectă realitatea prin analiza statistică a răspunsurilor a miilor de adolescenți și părinți. Aveți dubii gratuite.
Raspunde

Alex

Acum 4 ani

Am înțeles. Dar faptul că domnul Stolnici a fost îndrumătorul dvs. este tot un dubiu gratuit? Cred că nu...
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus