X
futomaki local

Am fost să mănânc local la Local. Dar nu dimineața sau la evenimente

Deși e deschis încă din buza primăverii n-am scris despre restaurant pentru că am tot așteptat. Să se întâmple. Ceea ce promiteau. Cum că va fi un loc în care gusturile locului și gastronomia locală vor avea întâietate.

Și am așteptat. La un moment dat, de nerăbdare, am dat buzna cu prietenii, dar încă erau funcționali numai pe partea de ”omletărie”. Și am mai așteptat, întâlnind din când în când pe Facebook fotografii de la tot felul de evenimente faine organizate acolo, cu bucătărie locală, cu preparate de să nu-ți vină a crede că pot fi românești, făcute aici, la Sibiu.

Și am mai fi așteptat dacă, săptămâna trecută, pe tăblia din fața restaurantului aflat la colțul străzilor Târgul Peștelui și Turnului nu am fi văzut anunțul, în engleză, potrivit căruia la Local poți mânca nu doar mic dejun, ci și prânz sau cină. M-am oprit direct pe terasă, dar am descoperit cum locul umbros al acesteia nu mi se potrivește deloc cu adierea de toamnă. Așa am (re)descoperit un interior interesant, cu tot felul de aranjamente pe pereți și pe jos. Mă rog, nimic neapărat local (adică, cât de local poate fi un wok îngropat în basoreliefurile unui perete), dar cu multă lumină naturală și prietenos.

Este exact locul în care trebuia să nimeresc, am gândit mai apoi, când prietenoasa și amabila ospătăriță ne-a adus meniurile. Sub forma unor foi prinse de un clipboard, semn că locul își adaptează atât de rapid meniul încât nu are rost să îl lege cu sfori și prezentări dichisite. Căci mâncarea cea adaptată locului e importantă.
Când colo… Supă de somon, supă picantă cu pui crocant, pui yasai, salată cu tofu, maki, uramaki, futomaki și alte pagini cu platouri de diferite feluri de sushi (să nu uităm, cei de la Local sunt rezultatul transformării vechiului O`sushi), dar nu vedeam nimic local la Local. Aveam să mai dau câteva pagini, să trec de cea cu berile sibiene, ca să ajung la meniul pentru micul dejun (care este pregătit de la șapte dimineața până la unu după prânz) și aici să găsesc ceea ce și-a propus, de fapt, noul restaurant. Pâine cu mălai din Mândra, porc sau oaie din Racovița, legume de pe Valea Hârtibaciului, doar că toate în tot felul de combinații de omlete sau păpărade, nepotrivite orei la care m-am așezat la Local.

Prin urmare, m-am întors la paginile cu promisiuni din alte lumi. Am început cu două supe, care de la bun început au făcut promisiuni mărețe, dacă avem în vedere aspectul. Supa de somon (un fel de ciorbă de pește de-a noastră, ca să încerc traducerea înspre Local), extrem de bună la gust și transformată în ”ceva interesant” cu algele și morcovii aceia tăiați subțire și lung.

Supă de somon

Supă de somon

Cea de-a doua supă, denumită în meniu ”picantă cu pui crocant” a venit la fel de fierbinte ca și cealaltă, doar că mie mi s-a părut că ar mai fi fost loc de ”picanterie”. Susan, ceva soia transformată în sos, verdețuri interesate și bucăți de pui al căror înveliș crocant s-a înmuiat. Un gust interesant, de testat, de repetat. Porție cât să mai lase loc pentru felul principal.

Supă picantă cu pui crocant

Supă picantă cu pui crocant

Însoțit fiind de copil, este evident că am comandat la felul principal și un ”katsu de pui”, un preparat din pui specific japonezilor. Dar specific și zonei noastre, doar că la noi îi spune șnițel. A venit însoțit de orez și de ceva verdețuri și a fost chiar bun. Porția a fost extrem de mare, încât pentru un copil s-a dovedit prea mult.

Katsu de pui

Katsu de pui

Și pentru că tot aveam câteva pagini cu tot felul de rețete de sushi, m-am oprit asupra celor denumite Philadelphia (futomaki). Ca și la celelalte farfurii, prezentarea curată a făcut toți banii. Sushi în rulouri mari (poate un pic prea mari, asta ca să caut un nod în papură – vezi foto principală), astfel încât după cinci din cele opt bucăți eram aproape plin. Sos de soia din plin adus la masă mi-a permis să termin tot ceea ce aveam în față, chiar dacă sosul de wasabi putea fi mai picant și nu m-aș fi plâns.

Din cele două deserturi anunțate în meniu, la ora la care eram noi nu mai aveau niciunul. Dar amabila ospătăriță mi-a spus de cheesecake, cu avocado parcă. Voiam oricum ceva dulce și am primit ceva foarte – foarte bun, în care tonul nu era dat de brânza de pe acolo, ci de gemul dulce, în combinație cu blatul semicrocant. ”Stins” cu siropul de cătină (alt semn că Localul are sânge local), plăcerea a fost una care merită reluată.

Cheesecake

Cheesecake

Am avut de plată, la final, 108 lei: 16 lei pentru supa de somon, 14 lei pentru cea de pui, 30 de lei pentru cele opt rulouri de sushi, 20 de lei pentru ”katsu de pui”, 15 lei pentru desert, nouă lei pentru un fresh de portocale și patru lei pentru siropul de cătină.

Interneișănăl

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

O opinie

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Inainte sa scrii un articol de asta de ce nu te documentezi putin inainte ? Localul acela este destul de vechi in Sibiu , dar din primavara acestui an s-au mutat in acea locatie care a fost restaurantul Timis acum vreo 30 de ani si care a fost inchis in tot acest timp . Vechea locatie a fost pe strada Turnului in locatia pensiunii Vicenza inaintea celor de la “Taverna Racilor” despre care ati publicat si voi un articol . Restaurantul se numeste Osushi , restaurant cu specific japonez . Au si un site pe care nu il voi publica aici , dar se gaseste usor tastand Osushi Sibiu pe google . Prin primavara acestui an cand au deschis acolo , erau specializati doar pe catering si nu puteai servii masa acolo iar acum de cateva luni nu se mai livreaza comenzile acasa sau la birou decat cu taxiul pe care tu trebuie sa il achiti , sau daca te duci tu personal dupa mancare … eu sincer le mai dau cateva luni pana vor da faliment si astia , pentru ca indiferent la ce ora te duci sau in ce anotimp , mai mult de 2 sau 3 mese nu sunt ocupate si putini sunt cei care se duc acolo pentru sushi sau supele lor , mult prea scumpe pentru buzunarul nostru .. si daca vrei sa bei o bere , au bere doar de import sau bere artizanala care costa cate un platou cu 6 piese de sushi. O sa vedem cum o sa treaca de iarna .. daca or sa treaca . Acolo este o cladire veche , cu pereti de jumatate de metru grosime si foarte spatioasa .. cei care cunosc zona stiu la ce ma refer . Costurile de intretinere sunt foarte mari si pentru 2 sau 3 mese ocupate zilnic , nu renteaza .. Poate le merge mai bine pe partea de catering dar de cand nu mai livreaza ei mancarea si esti obligat sa mergi tu dupa ea sau sa platesti taxiul , nu stiu zau . In rest .. toate bune si frumoase.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Cronică de restaurant
  • Contact