Zeci de locuințe ilegale, ridicate la periferiile localităților din județul Sibiu, vor putea fi înregistrate, iar oamenii care și le-au construit ilegal să devină proprietari cu acte în regulă și, deci, plătitori de impozite la bugetele locale. Consiliul Județean Sibiu vrea să creeze o comisie care să ajute la rezolvarea problemelor de proprietate care persistă în județ de mai mulți ani.
Astfel, mâine, 26 septembrie, consilierii județeni vor avea în față un proiect de hotărâre prin care se prevede constituirea unei comisii care să coordoneze „implementarea măsurilor necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor din așezările informale ale județului Sibiu”, respectiv vor aproba și un regulament de funcționare a acesteia.
Ce înseamnă așezări informale
Termenul de așezare informală este definit de autorități ca fiind „o grupare de minim trei unități destinate locuirii dezvoltate spontan, ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerabile (...) și care nu au niciun drept asupra imobilelor pe care le ocupă”.
De obicei, acestea sunt situate la periferiile orașelor sau satelor și reprezintă locuințe improvizate. La nivel oficial, se menționează că prin caracteristicile sociodemografice acestea „generează excluziune, segregare și marginalizare socială”. Se crede că unele dintre aceste așa-numitele așezări informale pun în pericol siguranța și sănătatea locuitorilor lor, iar majoritatea dintre ele sunt populate de persoane de etnie romă, însă nu numai.
Autoritățile județene intenționează să identifice - cu ajutorul informațiilor prezentate de primari, conform legislației - modul în care aceste locuințe informale pot fi declarate legale sau dacă acestea urmează să fie desființate și astfel să fie oferite soluții alternative de locuire. Comisia va fi coordonată de arhitectul șef al județului, Corneliu Drăgan. Deocamdată, nu se știe numărul total al așezărilor informale în județul Sibiu. „S-a făcut doar o corespondență cu primarii vizavi de posibilitatea existenței . Ne vom întâlni cu primarii, că e în sarcina lor să le inventarieze și după ce ne întâlnim, să vedem pe bucăți cine e, cum e. Citim legea și vedem care sunt atribuțiile primarilui. Noi facem o găzduire a unei întrevederi a factorilor responsabili. Scopul final nu s-a stabilit - e în lege: urmărirea verificării calității vieții. Ce înseamnă calitatea vieții? Vorbim de sănătatea populației, de căi de acces, de legalitate (...)”, ne-a spus Drăgan.
Din informațiile transmise până acum de mai mulți primari, reiese că în județul Sibiu sunt cel puțin 35-40 de așezări informale.
Îmbunătățirea calității vieții se va face în secret
În regulamentul de funcționare al comisiei respetive, propus spre adoptare pentru ședința de mâine, se menționează că ședințele acesteia „nu sunt publice”. Întrebat de ce acestea vor avea loc cu ușile închise, arhitetul șef al județului a răspuns: „Pentru că așa scrie în lege. E o discuție tehnică între factorii de decizie, nu suntem consiliu local”.
În articolul 22 din Legea privind amenajarea teritoriului și urbanismul, la care face referire CJ în proiectul de hotărâre, nu se menționează însă despre faptul că discuțiile din această comisie sunt secrete.
Ce spun primarii
Am vorbit cu unii dintre primarii localităților în care au fost identificate locuințe improvizate transformate în mici orașe sau ghetouri. Aceștia cred că viitoarea comisie va rezolva problemele de proprietate cu care se confruntă locuitorii de la marginea satelor, iar un avantj este că prin intrarea în legalitate vor intra bani în bugetele locale.
În comuna Biertan se găsesc trei astfel de așezări informale. „Sunt clădiri pe care oamenii le-au construit de-a lungul anilor fără autorizație. Avem două puncte fierbinți - unul la Biertan, la periferia satului, și altul la Richiș. Vrem să-i ajutăm să-și facă proprietatea acolo, să-și intabuleze locuințele, că ei și-au tot construit - o cameră, încă o cameră, încă o cameră și tot așa. Și atunci vrem să-i ajutăm să-și intabuleze locuințele, să aibă fiecare proprietatea lui, să nu se mai certe. Încercăm în felul acesta să-i aducem în legalitate”, ne-a spus primarul Mircea Dragomir. Potrivit lui, este vorba despre aproximativ 25 de clădiri în care locuiesc aproape 60 de persoane, majoritatea de etnie romă. „Am mai avut o tentativă să-i ajutăm, printr-un proiect, dar n-am prins proiectul cela. Și acum cu CJ încercăm să-i punem în legalitate, pentru că sunt multe probleme de proprietate în zona respectivă. În acest mod le facem proprietatea, respectiv pot să-și bage curentul legal, toate utilitățile. Noi le-am făcut o cișmea de la rețeaua publică, urmând ca dacă se rezolvă cu asta, să se pună branșamente de apă la fiecare individual, că unii au început chiar să-și facă băi, de când lucrează în străinătate. Pentru că ei lucrează. În prezent, nu există nici unul care să primească ajutor social, pentru că merg la lucru și se descurcă financiar”, a adăugat primarul din Biertan.
În Gura Râului tot există o zonă în care zeci de persoane locuiesc în locuințe improvizate fără acte. Primarul localității, Gheorghe Călin, spune că îi cunoaște de când era mic. „Eu am copilărit aici, am 54 de ani și îi știu că stau acolo. Dacă se reglementează eu aș vedea în bine acest lucru, că oricum casa ca să le-o demoleze nu se poate dacă o au de zeci de ani. Dar noi avem o lucrare de cadastru general, prin care le intabulăm toate construcțiile; acestea vor avea proprietari, nu doar posesori. În cazul acesta, nouă ne cresc veniturile datorită impozitelor pe care le vor plăti”.
În Cristian au fost identificate șase astfel de așezări informale. „Odată cu cadastrul general, care la ora actuală este în desfășurare în comună, eu zic că se va reglementa aspectele juridice ca cele 6 familii să beneficieze de CF-uri, să intre în legalitate. Sunt 6 familii, în total, 27 de persoane”, ne-a spus viceprimarul comunei, Gheorghe Pipernea. Acesta a precizatcă e vorba despre „băștinași de la noi din comună”, oameni care de la bunicii lor au locuințele. „Într-un cuvânt, trebuie ajutați, pentru că fac parte din comunitatea noastră. Ei au venit, au făcut cerere la nivelul primăriei să ne implicăm. Există disponibilitate și din partea lor, datorită faptului că au fost de acord ca un membru din partea lor să fie nominalizat în comisie. Sunt oameni chiar cumsecade. Pe raza comunei nu avem niciun asistat social. În cazul acestor așezări nu e vorba de persoane de etnie romă”.
Și în al doilea oraș ca mărime din județ, Mediaș, au fost identificate zone locuite de persoane care nu dețin acest drept. Potrivit unei informații transmise de primăria Mediaș, este vorba de zona Valea Lacului din satul aparținător Ighișul Nou, unde „au fost improvizate locuițe din chirpici șiș materiale recuperate fără infrastructură tehnico-edilitară și realizate fără autorizație de construire”; Zona Tineretului din municipiu - „zonă de tip ghetou”: potrivit primăriei, e vorba despre două imobile cu 180 de garsoniere. Alte două zone populate ilegal în Mediaș sunt Zona Nisipului și Aron Cotruș, precum și Zona Ciocârliei. Autoritățile locale spun că acestea sunt afectate de insalubritate.
Turnu Roșu, Tălmaciu, Șeica Mică, Târnava, Jina (cartierul Băieși), Miercurea Sibiului, Săliște, Slimnic, Mihăileni, Arig, Marpod, Agnita și Dârlos sunt alte localități din care primarii au transmis informații potrivit cărora există așezări informale, care au nevoie de reglementare.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Turnu Roșu , Consiliul Judetean Sibiu , Miercurea Sibiului , Şeica Mică , Gura Râului , Constantin Cristian Aradei , Gheorghe Călin , Ighișul Nou , Mircea Dragomir , Corneliu Drăgan , Aron Cotruş , În Gura Râului , Gheorghe Pipernea , Primar Biertan , Primar Gura Râului , Viceprimar Cristian , Valea Lacului , Zona Ciocârliei , Zona Nisipului , Zona Tineretului
Vizualizari: 13853
Ultimele comentarii
Acum 17 minute
HBomb
Acum 41 minute
@Pol-Pot
Acum 41 minute
Soso
Acum 47 minute
Bunu
Acum 51 minute
A