În primul rând, Viorica Dăncilă este în continuare premier, până când președintele Klaus Iohannis va desemna un cabinet și acesta va fi validat de către Parlament. Conform legii, după ce moțiunea de cenzură trece guvernul rămâne interimar până ce în Parlament este investit un nou executiv. Guvernul Dăncilă interimar va putea semna doar acte administrative și nu are voie să dea Ordonanțe de Urgență, ci doar Ordonanțe simple.
PNL sau tehnocrați
Cele mai mari șanse de a face un guvern, cel mai probabil după alegerile prezidențiale, le are PNL. Propunerea de premier a liberalilor, Ludovic Orban, nu este însă acceptată de către partenerii din opoziție care au reușit prăbușirea Guvernului Dăncilă. Cei mai aprigi contestatari: Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu. "Un viitor guvern poate să se bazeze fie pe o formulă politică, care în mod normal ar trebui să graviteze în jurul PNL-ului, care este inițiatorul moțiunii, deci PNL-ul să fie cel care dă primul-ministru și alcătuiește Guvernul . Nu știu cum va dori să procedeze, dacă să facă un guvern monocolor sau un guvern de coaliție mai largă. ALDE nu se pregătește să intre într-un viitor guvern după căderea doamnei Dăncilă", spunea Călin Popescu Tăriceanu.
Dacă partidele anti-PSD nu vor ajunge la un consens pentru a forma viitorul guvern, se aplică două scenarii anticipate, guvern tehnocrat sau premier tehnocrat cu guvern politic. În medie s-au pomenit câteva nume care ar putea fi posibili viitori premieri tehnocrați: Emil Hurezeanu, Călin Georgescu sau Sorin Moisă.
Anticipatele sunt posibile doar la mijlocul anului viitor. Când nu mai are rost...
De asemenea, nu este exclusă varianta alegerilor anticipate. Acest lucru este însă foarte dificil de realizat. Constituția spune că ”după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.”, se arată Constituție.
Problema ține de faptul că în tot acest timp mandatul de președinte al lui Klaus Iohannis expiră, ceea ce ar însemna că alegerile anticipate se vor organiza cel mai aproape de mijlocul lui 2020.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Călin Popescu Tăriceanu , Ludovic Orban , PSD , Victor Ponta , klaus iohannis , Emil Hurezeanu , presedintele Romaniei , Președintelui României , Guvernul Boc , Guvernului Dăncilă , Viorica Dancilă , Sorin Moisa , Viitorul Guvern , Călin Georgescu , Guvernul Dăncilă
Vizualizari: 5266
Ultimele comentarii
Acum 53 minute
MB
Acum 57 minute
Claudiu
Acum 58 minute
Liberal autentic
Acum 59 minute
Neli Oproiu
Acum 1 oră
Bobo