Pe terenurile delimitate de străzile Autogării, Distribuției și de calea ferată (aproximativ zona fostei baze Drumuri și Prestări Construcții și cea ocupată acum de depozitul de materiale de construcții UCM) doi investitori locali propun ridicarea a trei turnuri cu parter și 14 etaje. Plus clădiri comerciale, clădiri rezidențiale, parcări subterane și supraetajate, spații educaționale, piațete, piste de biciclete. Planul urbanistic al investiției aproximată, la prima mână, între 80 și 100 de milioane de euro a fost subiectul unei discuții publice care a avut loc joi după-amiaza.
La inițiativa a două societăți comerciale din Sibiu (Premium SRL și Conelt SRL) care, împreună, dețin aproximativ opt hectare de teren (compuse din fosta bază DPC și actualul depozit de materiale de construcții UCM) pentru zona delimitată de străzile Autogării și Distribuției a fost elaborat un plan urbanistic zonal care propune o altă abordare a conversiei zonelor industriale din preajma centrului istoric al orașului. Adică una în care dezvoltarea să fie făcută și pe înălțime pentru a lăsa mai mult loc spațiilor publice, destinate pietonilor și mai puțin mașinilor.
Propunerea
Pentru a mobila urbanistic cele opt hectare de teren ale investitorilor a fost elaborat un plan urbanistic zonal pe o suprafață mai mare, de mai bine de nouă hectare. Această suprafață este delimitată de strada Autogării (la est), de strada Distribuției (la nord), de calea ferată (la vest) și de autogara Atlassib (în zona de sud). PUZ-ul elaborat pentru această suprafață propune mobilarea acestor terenuri cu trei ”accente de înălțime” (adică trei turnuri), care să aibă parter și 14 etaje (și cu o înălțime de 55 de metri – spre comparație, cele două turnuri ale Centrului de afaceri de pe str. Nicolaus Olahus au 15 etaje peste parter și o înălțime de 56 de metri). Cu o suprafață desfășurată de aproximativ 50.000 de mp, aceste clădiri vor avea destinația de birouri de categoria A, în care – alături de spațiile comerciale ce urmează a fi amenajate tot în această zonă – să lucreze aproximativ 5.000 de persoane.
Pentru PUZ au fost elaborate, printre altele, și studii de vizibilitate și de circulație
Documentația urbanistică mai propune și ridicarea mai multor clădiri de locuințe colective cu patru etaje (ultimul retras) și cu spații comerciale la parter (magazine, farmacii, cafenele etc), precum și a unor clădiri cu destinație mixtă (comercială și de turism, de exemplu). Numărul aproximat al unităților locative este de 170, cu aproximativ 90 de mp fiecare. Totodată, PUZ-ul mai propune și amenajarea a două locuri de joacă, a unor spații verzi, a unei clădiri cu parter și un etaj în care să fie amenajate spații pentru educație (creșă sau grădiniță, de exemplu).
În ceea ce privește parcările, numărul total al acestora este estimat la aproape 1700, dintre care 192 într-un garaj suprateran cu parter și trei niveluri, iar restul la subsol. Viitorul ansamblu de clădiri de birouri, comerciale și de locuit ar urma să fie traversat de o nouă arteră care să facă legătura între strada Distribuției și Autogării. Proiectul își propune să încurajeze deplasarea cu mijloace alternative, fiind prevăzute și stații de autobuz, dar și piste de biciclete și spații de depozitare a acestora și a trotinetelor electrice, de exemplu.
”Propunerea vizează restructurarea completă a zonei de reglementare propuse cu scopul de a putea găzdui funcțiuni comerciale, financiar/bancare și de spații de birouri de clasă A, un eventual element de tip ancoră urbană, un procent redus de rezidențial colectiv în zona nordică a sitului pentru a asigurarea «mixitatea» și utilizarea continuă a spațiului urban și spații publice de calitate”, se arată în memoriul de prezentare al investiției.
Traficul
”Este un proiect de impact, cu o altă abordare, extrem de complexă și am dori să aflăm părerea dumneavoastră. Are multe avantaje proiectul, este primul care prevede ca mai mult de 90% din parcări să fie în subteran, cu spații deschise, de educație și așa mai departe. Este unul gândit generos nu doar pe principiul «să cheltuim puțin și să câștigăm mult». Pentru oraș, cu siguranță este altceva decât am avut până acum”, a spus primarul Astrid Fodor, la discuția publică ce a avut loc joi după-amiaza, odată cu prezentarea acestui proiect. Ea a invitat participanții la dezbatere să își expună punctele de vedere pentru a identifica eventualele disfuncționalități sau îmbunătățiri.
Evident, prima discuție a vizat traficul pe care crearea a aproximativ 5.000 de locuri de muncă în zonă îl poate genera. ”Nu știu când ați fost la ora cinci pe strada Autogării sau Alba Iulia. Știu că aveți un studiu de circulație, dar dacă trendul se menține, nu există alternativă? Căci degeaba există o nouă stradă pe mijlocul ansamblului dacă tot pe strada Autogării se iese”, a spus Zeno Pinter, consilier local și președinte al Comisie de organizare și dezvoltare urbanistică din cadrul forului legislativ local.
”Noi am gândit acest proiect pentru oameni, nu pentru mașini. Există mai multe abordări din punctul de vedere al administrării traficului. Tendința actuală este de a limita cât mai mult traficul auto, pentru încurajarea traficului alternativ, a unui transport public eficient. Noi am propus pistă de biciclete în cadrul ansamblului, dar nu e suficientă: trebuie să facă parte dintr-un complex de sisteme de transport alternativ. Iar faptul că e în zona pericentrală creează posibilitatea de conectare cu sisteme alternative de transport”, a fost răspunsul Alinei Mureșan-Iuga, șefa proiectului din partea Urban Pulse (societatea din București care a elaborat PUZ-ul în discuție).
Patru sau două benzi?
De altfel, la capitolul trafic o discuție consistentă a fost cea referitoare la viitorul profil al străzii Autogării. Inițial, propunerea a fost ca strada să fie adusă la două benzi (câte una pe sens) cu trotuare generoase și piste de biciclete la fel. Pe ambele laturi ale străzii a fost propusă plantarea unor copaci care – la maturitate – să creeze ”efectul de tunel”. În cadrul Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism (CTATU) proiectanților li s-a propus ca strada Autogării să fie configurată la patru benzi. ”Eu nu văd rostul celor patru benzi: va fi numai tot beton și asfalt, vara va fi fierbinte, dacă mergi ca și pieton ți se face rău, nu e o stradă prietenoasă deloc. Acum, cu patru benzi, trotuarul mai rămâne doar pentru două persoane, nu te mai îmbie să ieși la plimbare. Am menținut pista de biciclete, dar copaci am mai putut prevede doar pe o parte a străzii”, a explicat Maria Cuzic, cea care a realizat studiul de circulație pentru acest proiect.
În acest context, Astrid Fodor a cerut părerea celor prezenți, în sensul dacă decizia din CTATU ar trebui retrasă sau nu. Discuțiile nu au ajuns, însă, la o concluzie clară, deși majoritatea opiniilor au convers pentru reducerea la două benzi de circulație și, eventual, a unei a treia pentru mijloacele de transport în comun, biciclete și taximetre, de exemplu.
”Cele 5.000 de locuri de muncă sunt o estimare. Propunerea noastră este gândită pentru atragerea oamenilor cu o calificare profesională înaltă, tocmai de aceea în zonă propunem amenajarea unui centru IT”, a spus Alina Mureșan-Iuga. Afirmația ei a fost făcută în contextul discuțiilor despre interesul celor care vor lucra în viitorul ansamblu și al disponibilității acestora de a renunța la mașina personală pentru mijloacele alternative de deplasare prin oraș.
Aproape două ore au durat discuțiile despre PUZ-ul inițiat
Înalte sau nu?
În cadrul discuției, unul dintre subiecte a fost și cel al înălțimii maxime pe care să le aibă viitoarele trei turnuri propuse. ”Mi se pare foarte în regulă că apar astfel de proiecte, pentru că pun niște probleme de urbanism la un oraș care nu știe încă dacă e mic sau e mare. Ceea ce văd eu aici e un fel de aplicare a Cartei de la Atena din 1933, cu care eu nu sunt de acord. Aici nu am un front stradal neapărat, o stradă ca spațiu de contact social. În ceea ce privește turnurile, eu zic că asta una din marile probleme ale Sibiului care se va exacerba. Adică urbanismul de genul «un cal - un pui, un cal - un pui», precum e cel de la București, unde nu există o zonă clar delimitată unde să fie grupate clădiri cu regim mare de înălțime. Cred că ar trebui să evităm să punem o serie de ansambluri cu turnuri în zona pericentrală. Eu aș recomanda, cel puțin pentru Sibiu, să nu fie făcute turnuri atât de mari”, a fost opinia arhitectului Dorin Boilă.
El a primit și contraargumente, potrivit cărora o dezvoltare mai mare pe înălțime lasă mai mult loc spațiilor pietonale. ”Sibiul nu a oferit încă, în ultimii ani, o zonă de dezvoltare urbană, astfel încât să nu mai fie nevoie să se tranziteze tot orașul din zona de locuire în cea de lucru. Eu sunt adeptul înălțimii și a eliberării terenului”, s-a exprimat arhitectul Radu Trăușan, membru al CTATU.
În discuție a fost adus și aspectul avizului de la autoritatea aeronautică, aviz care ar putea impune reducerea înălțimii celor trei turnuri. ”În Planul urbanistic general al orașului nu este menționat că aici ar fi vorba de un culoar aeronautic”, a răspuns Alina Mureșan-Iuga.
La discuții a participat și Ioana Urdea, arhitectul șef al Sibiului. Pe perioada celor aproape două ore de dezbateri ea nu a scos, însă, niciun cuvânt.
Investitorii: ”suntem deschiși la orice idee de parteneriat”
Inițiatorii planului urbanistic zonal aflat în consultare publică sunt Premium SRL și Conelt SRL, ambele din Sibiu. Aceasta din urmă este societatea controlată de familia lui Constantin Trihenea, fost prefect al Sibiului. El a refuzat să facă vreo declarație înainte de a afla subiectul discuției.
Premium SRL este controlată de Ioan Alin Tatu, om de afaceri care deține – printre altele – și Fântânița Haiducului. El a declarat că numele comercial al viitorului proiect va fi Hybrid. ”Va fi un proiect hibrid care va îmbina trei funcțiuni principale office, retail și rezidențial”, arată Ioan Alin Tatu. El a declarat că între cele două societăți care au inițiat planul urbanistic nu există un parteneriat, ”dar planul proiectului a fost gândit astfel încât să fie perceput ca un ansamblu multifuncțional unitar”.
În ceea ce privește implementarea efectivă a unui astfel de proiect, Tatu arată că ”suntem deschiși la orice idee de asociere sau parteneriat”.
Descarcă de aici Memoriul general si Regulamentul de urbanism propus și Reglementarile urbanistice propuse
Planul urbanistic zonal este în dezbatere publică. Sibienii care au observații sau propuneri sunt invitați să le transmită Primăriei și prin intermediul [email protected]
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: ur , În Planul , zeno pinter , autogarii , consultare , dpc , plan , Sibiu , Astrid Fodor , Alba Iulia , Nicolaus Olahus , Prestări Construcții , Dorin Boilă , Ioana Urdea , Constantin Trihenea , dezbatere , Fântânița Haiducului , turnuri , Ioan Alin Tatu , PUZ , Maria Cuzic
Vizualizari: 40490
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Ombladon
Acum 1 oră
Paganini
Acum 1 oră
Didulescu
Acum 1 oră
Mioara
Acum 1 oră
Andrei