X
muzeul digital al literaturii romane de secol XIX (11)

Primul muzeu digital al romanului românesc de secol XIX. Literatura nu este rurală, este chiar cosmopolită

Primul muzeu digital al romanului românesc al secolului al XIX-lea a avut astăzi lansarea oficială în Sibiu. Un grup de studenți de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu împreună cu studenți de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca au realizat cea mai complexă bază de date a literaturii române din secolul XIX. După cercetare s-a descoperit o literatură cosmopolită îndepărtată de universul rural pe care critica îl considera central în această perioadă. Astfel, studiul demontează conceptele cu care literatura secolului XIX a jonglat până acum.

Prin finanțarea Administrației Fondului Cultural Național, cu ajutorul Muzeului ASTRA și Revistei Transilvania, un grup de studenți au realizat un muzeu digital care are în arhivă peste 160 de romane. Pentru prima dată romanele au fost scanate și prelucrate digital, iar informațiile extrase au fost integrate într-un muzeu care reconfigurează spectaculos toate reprezentările pe care le aveam despre literatura din acea perioadă. În procesul de prelucrare a datelor au lucrat mai mulți studenți preocupați de tehnologie, precum și studenți specializați în calculatoare, care au făcut posibil acest transfer.

muzeul digital al literaturii romane de secol XIX (2)

„Se ia romanul, se deschide aplicația Scissor și începe scanarea efectivă a romanului. Depinzând de starea romanului, de degradare și ceilalți factori, numărul paginilor diferă. Deci din 1944 până în 1960, din cauza cotoarelor foarte lipite, numărul paginilor este mai redus. De exemplu, pentru «Meșterul Manole» am stat chiar și două ore să scanăm. După ce am terminat procesul de pre-procesare, începe procesul de post-procesare în care am luat fiecare pagină și am încadrat fiecare text. La un roman în stare decentă, cu pre și post – procesare, se poate lucra chiar și două ore, iar la un roman în stare precară procesul ajunge și la trei ore. În Sibiu am scanat 164 de romane. Tehnologia aceasta este destul de accesibilă, iar un lucru important pentru acest proiect a fost scanerul, pentru că în acest fel nu am intrat în contact direct cu cartea și în acest mod nu am stricat nimic”, spune Teodora Susarenco, unul dintre studenții ULBS care s-au ocupat de digitalizare.

Teodora Susarenco

Teodora Susarenco

Din acest studiu s-a descoperit că 74,6% din romanele scrise în perioada secolului XIX sunt romane urbane, cosmopolite și în care acțiunea se petrece în locuri îndepărtate de locația geografică a României, precum Tokyo, New York sau Londra. Astfel, o literatură considerată în principal pe o zonă rurală, devine o literatură cât se poate de urbană. Descoperirea studenților schimbă percepția asupra romanului românesc de scol XIX.

„Noi lucrăm în Digital Humanities, eu personal mă ocup de studiul calitativ, de traduceri mai exact. Am descoperit lucruri interesante pe parcursul acestui proiect, cum arată din punct de vedere calitativ și cantitativ limba română și literatura. Romanul din XIX arată foarte interesant, după ce Nicolae Iorga a anunțat că nu avem destule romane, de fapt dicționarele Academiei arată că avem destule romane de la 1844 și mai departe, avem peste 300 de romane. A fost șocant să descoperim că într-o perioadă în care mergeai o zi cu căruța de la Piatra Neamț la Târgul Neamț erau scriitori ca Zamfir Arbore anarhistul care scriau despre San Francesco sau Tokyo. Se vorbea de pe atunci despre trans-naționalism și globalizare”, spune Ștefan Baghiu, unul dintre studenții principali implicați în dezvoltarea acestui proiect.

Ștefan Baghiu

Ștefan Baghiu

În instituțiile de învățământ profesorii se preocupă de autorii canonici, vârfurile literaturii din acea perioadă, care au scris în principal despre viața rurală. Deși romanele descoperite prezintă altă lume, „din punct de vedere literar nu au valoare”, a punctat Ștefan Baghiu. Astfel, momentan, la nivelul învățământului liceal nu se vor produce modificări majore. „Acest studiu oferă o imagine completă, aceasta este diferența dintre canon și arhivă. Canonul este compus din autori validați de critică, cultură și timp, iar arhiva oferă o imagine completă care poate fi diferită de canon. Dacă rămânem cu ideea că întregul peisaj literar poate fi complet diferit față de cele câteva texte studiate la școală și acesta este un câștig pentru noi, în momentul actual. În schimb definițiile de perioadă pot fi schimbate, pentru că aici nu ne mai confruntăm cu percepții principale, ci ne confruntăm cu date concrete care nu pot fi minimizate. Din acest moment nimeni nu mai poate nega că romanul secolului XIX nu este urban, pentru că este”, explică Vlad Pojoga, unul dintre studenții principali implicați în dezvoltarea acestui proiect.

Vlad Pojoga

Vlad Pojoga

Arhiva completă va fi publicată săptămâna următoare pe website-ul Revistei Transilvania, într-o secțiune specială. Cei interesați pot citi romanele integral sau pot verifica baza de date completă. „În timp vom dezvolta și o platformă specială pentru acest proiect”, spune Radu Vancu, redactor șef al revistei Transilvania.

Studenții au primit finanțare pentru a putea continua acest proiect de amploare. Scopul lor este de digitaliza cât mai multe romane din literatura română, următoarea perioadă va aborda romanele din perioada 1900 – 1932. Din cauza stării de degradare a mai multor romane, cărțile s-ar putea dezintegra, din acest motiv este importantă digitalizarea și menținea lor.

„Următorul studiu va fi pe perioada 1900-1932, aici întâmpinăm deja din start o serie de probleme. În primul rând, nu am avut nici o problemă în a publica romanele secolului XIX, care sunt ieșite total de sub incidența drepturilor de autori. Sunt romane care s-au publicat, dar nu au trecut 70 de ani de la moartea autorului, pentru a le digitaliza. A doua problema este creșterea substanțială a numărului de romane și creșterea substanțială a unor tipografii sau edituri mici. Cu toate aceasta, până în 1932 este cât de cât acceptabilă situația, în schimb, din 1932 mai departe, sare producția de romane. O să se tot micșoreze perioada pe care se vor face astfel de proiecte. După studiul acesta nu mă mai aștept la nimic pentru următorul. Cu cât contrazicem mai multe clișee de acest tip, cu atât mai interesant și mai bine pentru noi”, încheie Vlad Pojoga.

muzeul digital al literaturii romane de secol XIX (3) muzeul digital al literaturii romane de secol XIX (4)

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

O opinie

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Ada

    FELICITARI!
    O ISTORIE, FIE EA SI LITERARA, NU SE SCRIE DOAR CU „VARFURI”! EA ARE NEVOIE, SI ASTFEL TREBUIE RELEVATA, DE UN „SUPORT” AL VALORILOR DE UZ COMUN, SL FUNDAMENTULUI CARE NU VA PERMITE VALORI CU „PICIOARE DE LUT” IN ETRENITATEA CULTURII.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Sibiu
  • Contact