X

Democrația românească va prinde curaj?

Gavril Dejeu

Acum, când apele s-au mai liniștit, cel puțin pe flancul centru-dreapta al peisajului politic, este nimerit să facem un mic bilanț al stadiului în care a ajuns, după 30 de ani, democrația românească și cu ce rezultate. Pasul semnificativ postdecembrist nu se referă în primul rând  la partide, nici la politicieni, ci la nivelul conștiinței civic-democratice a corpului social. În dictatură această problemă nu s-a pus, n-a avut importanță. În democrație, conștiința civic-democratică este, în cele din urmă, factorul decisiv care determină sensul politic evolutiv al unei țări, al unui popor.

Alegerile sunt cel mai bun și totodată cel mai potrivit criteriu de apreciere a progresului democratic. Surprind o reacție euforică la nivel macro-social, pe marginea rezultatelor alegerilor europarlamentare, referendare și prezidențiale din acest an. Este totuși și un prilej  de reflecție. Mobilizarea la vot rămâne o problemă. Procentul de 49.87% în turul final este inferior tuturor rundelor prezidențiale de până acum. Salvarea a venit de la diaspora care, printr-un strălucit exemplu de mobilizare civică, l-a ridicat la 55%. Greu îmi pot explica indiferența a jumătate din corpul electoral din țară. Pentru a exprima real și convingător voința democratică, prezența la vot s-ar cere a fi marcant majoritară, la un procent semnificativ peste jumătate.

Este un aspect asupra căruia trebuie stăruit. Nu cred că abținerea de la vot este un mod de exprimare a voinței electorale cum aud pe-aiurea. Societatea își trimite la înaintare politicienii-candidați pe care îi are, pe care i-a format și pregătit. Dintre aceștia trebuie aleși cei mai buni. Oricum, o ALEGERE trebuie făcută. A nu alege pe motiv că nu-s buni sau nu-ți plac, sau și mai rău, că nu te interesează, este un abandon de la responsabilitatea civică ce stă la temelia democrației.

A alege în deplină cunoștință de cauză nu-i o treabă ușoară. Este un alt aspect deosebit de important al problemei. De fapt, pentru ca votul tău să aibă o semnificație socială trebuie să poți face o judecată politică, cu alte cuvinte să apreciezi real și corect prestațiile precedente ca și să evaluezi capacitatea politic-managerială a candidaților supuși votului. Este o chestiune atât de importantă încât, în opinia mea, problema ar trebui să facă obiect temeinic de studiu instructiv-educativ în școală. Generațiile tinere trebuie pregătite pentru a-și asuma responsabilitatea alegerii. Deficiența educației pe această linie se vede și prin prizma prezenței la vot. În general, tinerii între 18-24 ani au o prezență foarte slabă ( în jur de 3%). Nici cei între 25-34 (circa 6%) sau 35-44( circa 9%) nu excelează. Ponderea o dețin vârstele de la 45-64 și peste 65. Perspectiva general retrogradă,  în special al celor din urmă, și-a lăsat amprenta asupra evoluției electorale până în zilele noastre. Abia acum, după 30 de ani ( cu 10 ani peste cei prognozați de oracolul Brucan) se observă un reviriment în orientarea politică a masei de alegători, protagoniștii fiind, salutar și îmbucurător, tinerii.

Alegerile din acest an, europarlamentare, referendare și prezidențiale au marcat o deplasare a centrului de greutate dinspre stânga spre centru sau centru-dreapta registrului politic. O tendință spre echilibrare atât de așteptată. Ce ne va rezerva viitorul ?

Pornind de la premisa (speranța) îmbunătățirii calitative a standardului electoral, este de presupus că vom avea alegători și politicieni din ce în ce mai buni. Este de sperat ca binele, dezvoltarea, progresul, creativitatea, să stea la temelia orientării electorale ca și la baza gestiunii politice. Măsura în care pionii relevanți ai procesului democratic se vor plia și armoniza pe criteriile mai sus exemplificate, pe aceeași măsură democrația se va fortifica și, sperăm, va face dovada că cu toate slăbiciunile ei, rămâne totuși cel mai bun și cel mai potrivit sistem politic.

În 2020 ne așteaptă alegeri locale și parlamentare extrem de importante, poziționate și ele la nivelul pragului de echilibrare între stânga și dreapta. Probabil decisiv, problemele sociale vor ține afișul. Dar alegători și aleși, deopotrivă, vor trebui să înțeleagă foarte bine  esența fenomenului și anume, stricta dependență între economic și social; că nu poți ameliora și îmbunătăți standardul social decât pe baza revigorării și eficientizării economice. Și este vorba în principal și în primul rând de capacitate, voiță și bună credință în a înțelege și conștientiza dificultățile pe care un astfel de proces le întâmpină în situația actuală a țării. Ca cetățean, în special ca alegător și politician, să-ți pui întrebarea sub greutatea răspunderii, ce ai face, ce ar trebui făcut, pentru a aduce venitul la nivelul cheltuielilor. Investițiile în economie ar fi piatra unghiulară a unei astfel de temerare încercări. Iar înțelegerea fenomenului, acceptarea costurilor lui inclusiv în domeniul social, ca o fază tranzitorie, va fi cheia ieșirii la liman.

Vom avea revelația unei astfel de abordări în 2020 din partea alegătorilor și aleșilor?  Ar trebui, dar vom trăi și vom vedea.

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

O opinie

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Voltaire

    Democratia romaneasca a prins deja curaj prin suplimentarea bugetului securitatii si prin asumarea unui deficit mai mare, ca si gura democratilor trebuie sa mananca.

    Ar trebui sa stiti mai bine decat noi, ca doar Predoiu e pupilul lui Stoica, fostul coleg de guvern si initiatorul chetei magistratul srl.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Contact