X
dezbatere PUZ ansamblu imobiliar Autogarii si Distributiei (1)

Schimbarea la față a Sibiului. Arhitecții, despre blocurile de 14 etaje: ”există riscul unui șantier interminabil”

Primul proiect de reconversie a zonelor industriale din Sibiu care propune ridicarea a trei blocuri cu 14 etaje, pe lângă alte imobile, riscă – în forma actuală – să se transforme ”într-o grămadă de materiale de construcții, așezate ordonat, un șantier interminabil” și să genereze un trafic suplimentar semnificativ. Tocmai de aceea, arhitecții sibieni spun că este nevoie de studii suplimentare atât urbanistice, cât și economice.

După dezbaterea publică organizată la Primărie pe tema planului urbanistic zonal elaborat pentru zona străzilor Autogării și Distribuției din Sibiu, subiectul a fost reluat în cadrul unei întâlniri organizată la sediul Ordinului Arhitecților din România (OAR) filiala Sibiu – Vâlcea. 24 de arhitecți și urbaniști au discutat cu șeful acestui proiect care, în formula în care a fost prezentat, ar avea un impact semnificativ asupra orașului: ridicarea a trei blocuri turn cu 14 etaje, în care – alături de unele viitoare spații comerciale – vor lucra aproximativ 5.000 de persoane este doar un exemplu în acest sens (mai multe detalii despre proiect puteți citi aici).

Opt ani, nu. Acum, da

Unul din primele puncte asupra cărora arhitecții și urbaniștii sibieni atrag atenția este cel referitor la oportunitatea unui astfel de proiect în contextul în care acesta propune derogări majore de la Planul urbanistic general al orașului, prin redefinirea tramelor stradale, redefinirea unităților teritoriale de referință și – mai ales – prin a permite un regim de înălțime de S+P+14E, față de ”clasicul” S+P+3E+R care era aprobat până acum conform actualului PUG. ”Având în vedere derogările majore propuse față de prevederile PUG Sibiu (…) derogări care nu au fost considerate acceptabile în ultimii peste opt ani (de la aprobarea PUG-ului până în prezent) pentru nici o altă investiție, considerăm că astfel de intervenții, cu perioadă de implementare medie sau lungă și cu impact atât de puternic (vizual, economic, social, de trafic) asupra întregului oraș, necesită o abordare aprofundată, raportată la scară largă”, sintetizează Ion Cristian Șandru, arhitectul care conduce în prezent filiala sibiană a OAR.

De altfel, specialiștii sibieni atrag atenția și asupra faptului că, de fapt, administrația locală tocmai se pregătește să elaboreze viitorul PUG al Sibiului, cel actual pierzându-și valabilitatea peste nici doi ani. Iar viitorul PUG al orașului este cel care ar trebui, în mod clar, să stabilească zonele în care în Sibiu să poată fi ridicate blocuri cu 14 etaje, de exemplu.

”Fără astfel de studii există riscul de a transforma acest «brounfield» într-o grămadă de materiale de construcții, așezate ordonat, un șantier interminabil, precum turnul de pe strada Someșului sau cel de pe strada Nicolaus Olahus, blocând în viitor eventuale alte investiții sustenabile pe o zona cu un potențial imens”, arh. Ioan Cristian Șandru, președintele OAR Sibiu Vâlcea

Studii, nu putere de influență

Nu doar regimul mare de înălțime pentru care administrația ar fi de acord cu o derogare de la actualul PUG este o problemă, ci și faptul că blocurile de 14 etaje vor fi, de fapt, extrem de masive. ”Raportul de 2/3 rezultat între dimensiunea în plan (35x35m) și înălțimea turnurilor (55m) nu este specifică unui «accent vertical» și nu ajută în a susține acest accent nici alăturarea a trei asemenea elemente, făra nicio gradare a lor pe înălțime, în funcție de importanța și poziționarea acestora față de alte repere, precum unghiuri de vizibilitate, artere principale de circulație sau malul Râului Cibin”, este părerea specialiștilor sibieni, conform rezumatului pe care își pune semnătura președintele OAR Sibiu Vâlcea. De altfel, pe această temă arhitecții și urbaniștii sibieni folosesc și aprecieri mai dure, în care fac referire la puterea de influență care poate fi exercitată în cazul unor astfel de proiecte. ”Acceptând ideea necesității unor repere verticale într-o aglomerare urbană, considerăm că poziționarea și silueta acestora trebuie foarte atent analizate, la nivelul întregului oraș, în studiile de fundamentare ale Planului Urbanistic General, nu discreționar, în funcție de puterea de influență a comandatarului sau a proiectantului”.

80, 100 sau 200 de milioane de euro?

Arhitecții și urbaniștii sibieni nu sunt convinși de faptul că planul urbanistic zonal elaborat pentru zona fostei baze DPC și a complexului comercial din apropiere are la bază studii economice și sociale relevante. Iar astfel de studii sunt absolut necesare încă de la început, arată arhitecții, având în vedere dimensiunea și complexitatea proiectului: 5.000 de locuri de muncă, două turnuri cu clădiri de birouri clasa A, un alt turn pentru un viitor hotel, 170 de apartamente, 1.700 de locuri de parcare etc.

Pentru PUZ au fost elaborate, printre altele, și studii de vizibilitate și de circulație. Studiile nu sunt suficiente, consideră specialiștii sibieni

Pentru PUZ au fost elaborate, printre altele, și studii de vizibilitate și de circulație. Studiile nu sunt suficiente, consideră specialiștii sibieni

Investiția a fost aproximată de către cei care propun proiectul – Premium SRL și Conelt SRL, firme controlate omul de afaceri Ion Alin Tatu (cunoscut, de exemplu, pentru Fântânița Haiducului) și, respectiv, Constantin Trihenea, fost prefect) – în intervalul 80 – 100 de milioane de euro. O astfel de estimare nu este considerată realistă, susțin reprezentanții OAR Sibiu – Vâlcea. ”La un calcul sumar, raportat la suprafața desfășurată rezultată, adăugând investițiile necesare în infrastructură, o valoare reală pentru o astfel de investiție poate să depășească 200 de milioane de euro, adică mult peste aproximarea «la prima mână». Fără astfel de studii există riscul de a transforma acest «brounfield» într-o grămadă de materiale de construcții, așezate ordonat, un șantier interminabil, precum turnul de pe strada Someșului sau cel de pe strada Nicolaus Olahus, blocând în viitor eventuale alte investiții sustenabile pe o zona cu un potențial imens”, se arată în adresa semnată de președintele OAR Sibiu Vâlcea, trimisă atât primarului Sibiului, Astrid Fodor, cât și arhitectului șef al orașului, Ioana Urdea.

Mai e ”departe” până în Olanda

Modelul orașelor din vestul Europei, în care cetățenii folosesc mijloacele în comun, bicicletele, trotinetele sau merg pe jos a fost dat drept exemplu în cazul PUZ-ului în discuție, atunci când dezbaterile au ajuns la tema traficului și a infrastructurii necesare pentru mobilitate.
Doar că educarea și obligarea cetățenilor la utilizarea unor mijloace alternative de deplasare ar întâmpina dificultăți la Sibiu, din cauza lipsei infrastructurii. ”Dacă luăm drept exemplu Olanda, țara bicicletelor, în Amsterdam, la fel ca în orașele similare din vest, există drumuri de mare viteză care ajung până în zona centrala a orașului, unde există de asemenea locuri suficiente de parcare chiar și în zilele cele mai aglomerate. Lucrurile sunt mult diferite față de ce se întâmplă la noi. În orașele date drept exemplu nu există intersecții de străzi la nivel cu calea ferată, precum cea din nordul zonei studiate (str. Distribuției cu Calea Turnișorului), intersecție pe care PUZ-ul nu o tratează deloc, așa cum nu există nici cartiere ale căror subsoluri sunt inundate frecvent la orice ploaie mai serioasă”, subliniază arhitectul Șandru.
Care atrage atenția asupra faptului că este puțin probabil ca traficul să nu fie amplu afectat de faptul că în zonă este proiectată amenajarea a numeroase locuri de parcare. ”Nu putem să pretindem că o investiție de o asemenea anvergură, cu peste 1.700 de locuri de parcare, care probabil vor fi ocupate și eliberate zilnic, într-o zonă de tranzit a orașului (așa cum o prezintă chiar autorul proiectului), nu generează trafic suplimentar semnificativ”.

”Având în vedere complexitatea și importanța proiectului, dar mai ales potențialul strategic al zonei studiate pentru dezvoltarea urbană la scară largă, considerăm necesară aprofundarea problemelor semnalate prin studii de specialitate pentru previzionarea tuturor implicațiilor urbanistice, economice și sociale, precizând încă o dată faptul că oportunitatea unor intervenții cu impact atât de puternic asupra siluetei orașului ar trebui analizate și stabilite în viitorul Plan Urbanistic General al Municipiului Sibiu”, arh. Ioan Cristian Șandru, președintele OAR Sibiu Vâlcea

Și chestiuni tehnice

În adresa transmisă autorităților, specialiștii sibieni atrag atenția și asupra unor chestiuni urbanistice specifice, cum ar fi zonificarea. Urbaniștii sibieni subliniază faptul că este în mod evidentă necesară reconversia platformelor industriale din preajma centrului istoric al Sibiului, iar această reconversie să aducă în loc un mix de funcțiuni. Doar că această reconversie trebuie studiată în mod unitar. ”Reconversia însă, trebuie făcută în ansamblu, pentru întreaga zonă studiată, iar mixarea funcțiunilor nu se poate face întâmplător. Astfel, locuința individuală din partea de nord a zonei reglementate (str. Distribuției, pe o parcelă de 300mp, într-o clădire P+1E care prezinta calcan) și cele două blocuri de locuințe cu standard redus P+4E+M, respectiv D+P+3E de pe strada Autogării, a căror valoare cumulată nu depășește 5 milioane de euro, intră în contradicție cu clădirile P+14E, cu birouri de categoria A și hotel de 4-5 stele, clădiri care vor avea cu siguranță alt limbaj arhitectural. Alăturarea acestora este complet nefirească, perturbându-se reciproc, și poate compromite o investiție de peste 200 de milioane de euro”, mai scrie arhitectul Ion Cristian Șandru.

Citește și Schimbarea la față a Sibiului: trei turnuri de 14 etaje și 5.000 de locuri de muncă în zona DPC

Schimbarea la față a Sibiului. Mergem și pe jos prin oraș?

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim

Comentarii

comentarii

15 opinii

  1. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Dan

    Cineva ia in calcul cate autoturisme o sa intre in trafic dupa contruirea unui bloc nou ? Strazile deja sunt prea aglomerate cum o sa arate dupa? Mai suporta traficul orasului blocuri noi ? Vrem sa paralizam total traficul la ore de varf ? Sibiul are strazi mici, nu mai suporta. Sa construiasca investitorii in Cristian sau in alte localitati.

  2. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Dan

    Cineva ia in calcul cate autoturisme o sa intre in trafic dupa contruirea unui bloc nou ? Strazile sunt deja prea aglomerate, cum o sa arate dupa? Mai suporta traficul orasului blocuri noi ? Vrem sa paralizam total traficul la ore de varf ? Sibiul are strazi mici, nu mai suporta. Sa construiasca investitorii in Cristian sau in alte localitati.

  3. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    me345

    Auzi-i si pe aia. Facem puz/pug sau ce-o fi, cu gandul ca merge lumea domne cu tricicleta la lucru 😂. Bai te doare capu’ cata incompetenta. Nu le ajunge ca tot sibiul e sufocat la maxim, mai mult de atat nu cred ca se poate.. Pe langa asta, totusi am si ceva pozitiv de zis: in teorie, daca fac santier acolo, zic eu, nu ar trebui sa genereze un trafic atat de infernal tinand cont ca la 1km mai incolo e autostrada.
    PS: referitor la subiectul traficului – sunt unu’ din hipsteristii care merge cu trotineta la lucru. Cand o sa avem si noi piste ca in germania, olanda sau tarile enumerate de voi, atunci sa va faceti planuri ca ne educati pe noi in stil “eco” bai leprelor. O pata de vopsea peste toate gurile de canale nu inseamna pista de biciclete.

  4. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    CitizenX

    Primaria ar trebui sa se trezeasca la realitate foarte rapid. Pana nu ne trezim cu niste aberatii arhitecturale gen cladirea cec-anaf-ulbs de pe calea dumbravii. (Ala care a proiectat monstruozitatea aia ar trebui impuscat).
    Revenind la proiectul propus : multe etaje, multe masini si putin spatiu verde. Cred ca ar trebui o hotarare ca primaria sa aiba dreptul de a cumpara aceste terenuri si sa mai investeasca si in niste parcuri. Avem destule betoane, orasul este plin de praf, noxe si incet, incet vom ajunge sa umblam cu masti pe strada.
    Sunt total de acord cu desfiintarea tuturor platformelor industriale din oras, dar nu ca sa ridicam doar betoane. Se pot face si cladiri de birouri si apartamente si in acelasi timp sa lasam si niste spatii de relaxare.

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      VVDhEhE

      Vezi daca habar n-ai, cladirea complexului financiar-bancar este chiar construita / initiata in vremea regimului unui anumit impuscat faimos!
      Ce sa stii, daca abia ai picat in oras!

  5. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Cutii si cuburi

    Inca un proiect de blocuri urate fara personalitate. Si asa se construiesc putine in oras, chiar o fi asa de greu sa tina cont si de putina fantezie estetica?

  6. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    VIPER

    Despre străzile care nu sunt asfaltate în Sibiu, nu se vorbește. Sunt zeci de astfel de străzi pline de gropi, adevărate capcane pentru toți participanții la trafic. Pe acolo, nu a trecut niciodată un primar, un consilier, un arhitect, sau vreun reprezentant al serviciului urbanism. Și nici mass-media nu se murdărește pe pantofi. Se așteaptă finalizarea blocurilor cu 14 etaje, să poată vedea străzile de la înălțime.

  7. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    A

    Sa reformulez putin comentariul sters. “Arhitectii” aia sunt foarte incompetenti si habar nu au ce vorbesc. Singura solutie este cresterea densitatii ca toate cele de stricta necesitate sa fie la o distanta decenta de mers pe jos. Ca sa ai densitatea populatiei trebuie sa construiesti inalt (ceea ce ajuta si la scaderea preturilor dar economia nu se invata la fac. de arhitectura). Ca sa poti sa scapi de trafic, ai nevoie de o masa critica de densitate a populatiei intr-o anumita zona astfel incat sa fie justificate magazinele de la parterurile blocurilor (asta depinde de la locatie la locatie in functie de venituri, necesitati, varsta locatarilor etc. dar sociologia nu incape in discutie). PUG-ul actual este structurat in jurul magazinelor mari unde oamenii sa isi faca cumparaturile, densitate medie spre mica (P+3+R) cu preturi exorbitante (gasesti apartamente in lower Harlem la 4 statii de metrou de Times Square la preturi ca astea din Sibiu).
    @CitizenX se numeste dreptul de preemptiune dar primaria nu l-a folosit niciodata in scopul de a ajuta orasul. Cat despre parcuri, ai 1 parc imens, paduri cat cuprinde, pajisti, lacuri si multe parculete. Ai unde sa te plimbi, doar ca trebuie initiativa.
    @Dan daca se apuca si fac blocuri si muta f multa populatie in periferii, ia ghici cu ce se vor deplasa oamenii aia pana la locul de munca sau la cumparaturi.

    • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

      Un Sibian

      E o dilemă la mijloc. Da, dacă Sibiul continuă să se întindă în toate direcțiile, este, cum ai zis, o problemă.

      Dacă, pe de altă parte, se construiesc niște mini zgârie-nori (pentru Sibiu) ce pot aduce 5.000 de locuri de muncă (+1.400 de locuri de parcare) într-o zonă, atunci iarăși este o problemă.

      Soluția ar fi să se rezolve problema transportului în comun după ”modelul olandez”, însă domnul arhitect argumentează că ”noi nu avem infrastructura orașului Amsterdam”, căci nu dispunem de străzi de mare viteză către centrul orașului. Deși ce zice el este parțial adevărat, nu pot sublinia îndeajuns faptul că olandezii au rezolvat problema traficului NU prin faptul că dispuneau deja de infrastructură, ci prin faptul că au ”scăzut drepturile” mașinilor în trafic, luându-le din benzi, și obligându-i practic pe oameni să meargă cu autobuzul, ori cu bicicleta. Aia e, le-au luat benzile la mașini, iar în unele zone, unde se circulă cu bicicleta, mașinile au prioritate secundară, cu limită de viteză de 30 km/h. Încă se circulă cu mașina, dar mașina nu mai e regele șoselelor, ci transportul în comun.

      Însă dacă am face așa ceva în Sibiu, știm că ar ieși o răzmeriță, s-ar revolta toți șoferii. Culmea e că până și civilizații de olandezi s-au revoltat în primă fază, după care, cu încetul, s-au obișnuit și au început să vadă avantajele. Sistemul lor actual nu este ideal, dar este mult mai bun față de cel vechi. Și gândiți-vă că ei au început schimbările astea acum aproape 50 de ani, pe la începutul anilor 70, în timp ce noi încă dezbatem dacă așa e bine sau nu.

      Eu zic că fiecare arhitect greșește aici. Acest arhitect a înțeles problema mult mai bine (cel mai bine!), dar nu pe deplin.

      • Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

        A

        Acum 50 de ani, nu erau atat de multe masini iar Olanda dispune de transport in comun foarte bine conturat. Pe langa asta, hai sa nu mai comparam mere cu pere cum fac toti mai nou. Romania e Romania, Olanda e Olanda si asa mai departe. Pana la urma asa arata dezvoltarea. Pe langa astea, Sibiul se afla pe loc fruntas la imigratie, adica aici se muta foarte multa lume iar primarii si dezvoltatorii ar fi trebuit sa aiba un plan pentru asta de acum vreo 10 ani dar au preferat festivalurile si chermezele combinat cu contracte aiurea pentru PUG si indiferenta fata de zona metropolitana si transportul in comun.
        Iar pentru carcotasii care doar se plang ca Sibiul se dezvolta vazand cu ochii, ar trebui sa va bucurati: creste populatia = creste numarul locurilor de munca = cresc oportunitatile = cresc inovatiile = viata se imbunatateste si merge mai departe. E putin cam stupid sa blochezi dezvoltarea si sa dai cu piciorul unor oportunitati viitoare doar pentru satisfactia de azi (cam asa fac romanii in general).
        Ah da, sa nu uit si de asta, statul si administratia publica trebuie sa lucreze impreuna cu dezvoltatorii si populatia pentru a gasi cea mai buna solutie nu sa vina sa zica “nu”, cum e in statele usor totalitare.

  8. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    sibianca

    Domnilor arhitecti, primari, consilieri, patroni cu pofta de a construi lasati acest loc fara aceasta constructie, mai bine faceti un parc frumos care sa mai filtraze aerul poluat din aceasta zona, s-ar mai linisti si strazile aferente acestui spatiu, desi in zona sunt multe blocuri construite, cartierul Kogalnicanu, blocurile de pe A. iulia, cele din Strand, am putea si noi si copii nostri sa-i plimbam in acest parc. Traficul in aceasta zona este foarte mare mai afes la orele de varf, deci poluare cat de mare ca in tot orasul. Nu am auzit pe nimeni din primarie sa initieze un parc mai mare unde locul permite. Ar fi un lucru bun pentru societate.

  9. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    OM

    DRAGI SI IUBIȚI SIBIENI! CÂȚI MAI SUNTEM CHIAR SIBIENI.
    DE CE ESTE ATÂTA NEBUNIE DE CIRCULATIE? PENTRU CĂ AM FOST CUCERIȚI. NU VREAU SĂ SPUN MAI MULT. ȘI IN ULTIMI ANI STRĂZILE SIBIULUI AU FOST OCUPATE DE DOAMNE SI DOMNIȘOARE LA VOLAN NU AM NICI O PROBLEMĂ CU ELE. DAR ÎNCERCAȚI SĂ LE MAI DAȚI JOS DIN MAȘINĂ DACĂ PUTEȚI. CREDEȚI CA OR SĂ RENUNȚE LA MAȘINĂ PENTRU TROTINETA? SĂ URMĂREASCĂ CINEVA IN SIBIU IN TRAFIC CÂTE FEMEI SUNT LA VOLAN. NU O SĂ POATĂ NIMENI SĂ CONVINGĂ FEMEILE CĂ FAC UN LUCRU RĂU.
    SI CU ATÂT MAI PUȚIN SA MAI COBOARE DIN MAȘINĂ.
    ELE AR TREBUI SĂ DEA UN EXEMPLU IN PRIMUL RAND COPIILOR LOR. SĂ VEDEM “DRAGI SIBIENI” CINE ESTE CURAJOSUL CARE POATE FACE ACEST LUCRU. ACUM IN SIBIU 7 DIN 10 MASINI SUNT CONDUSE DE FEMEI. BRAVO! DAR ATUNCI DE CE TOATĂ LUMEA URLĂ “SOFERII SUNT DEVINA” OARE NU ȘI SOFERITELE??? O SĂ FIE DIN CE IN CE MAI MULTE ȘI O SĂ BLOCAM ORASUL. DAR VĂ GARANTEZ CĂ ELE NU RENUNȚĂ.
    AU ȘI MOTIVE: AM VRUT SĂ ENUMĂR DAR RENUNȚ!

  10. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    VVDhEhE

    ”Nu am auzit pe nimeni din primarie sa initieze un parc mai mare unde locul permite.”
    Ca de obicei, multi vorbesc/scriu doar sa ocupe spatiul. De viitorul parc din Tilisca ai auzit?

  11. Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Daca totusi doriti sa cititi comentariul, click aici

    Tramvaie

    In Sibiu, transportul in comun, e o gluma proasta… facut cu autobuze turcesti, pe strazi inghesuite…. primaria de carton, cu doamna primar care ar trebui sa isi dea demisia din cauze medicale, ar trebui sa ia in calcul implementarea tramvaielor moderne. Ocupa mai putin spatiu, lasa loc liber masinilor si asa mai departe….
    Dar cine sa le faca…. ?! ****

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Turnul Sfatului Online
  • Contact