Primul proiect de reconversie a zonelor industriale din Sibiu care propune ridicarea a trei blocuri cu 14 etaje, pe lângă alte imobile, riscă – în forma actuală – să se transforme ”într-o grămadă de materiale de construcții, așezate ordonat, un șantier interminabil” și să genereze un trafic suplimentar semnificativ. Tocmai de aceea, arhitecții sibieni spun că este nevoie de studii suplimentare atât urbanistice, cât și economice.
După dezbaterea publică organizată la Primărie pe tema planului urbanistic zonal elaborat pentru zona străzilor Autogării și Distribuției din Sibiu, subiectul a fost reluat în cadrul unei întâlniri organizată la sediul Ordinului Arhitecților din România (OAR) filiala Sibiu – Vâlcea. 24 de arhitecți și urbaniști au discutat cu șeful acestui proiect care, în formula în care a fost prezentat, ar avea un impact semnificativ asupra orașului: ridicarea a trei blocuri turn cu 14 etaje, în care – alături de unele viitoare spații comerciale - vor lucra aproximativ 5.000 de persoane este doar un exemplu în acest sens (mai multe detalii despre proiect puteți citi aici).
Opt ani, nu. Acum, da
Unul din primele puncte asupra cărora arhitecții și urbaniștii sibieni atrag atenția este cel referitor la oportunitatea unui astfel de proiect în contextul în care acesta propune derogări majore de la Planul urbanistic general al orașului, prin redefinirea tramelor stradale, redefinirea unităților teritoriale de referință și – mai ales – prin a permite un regim de înălțime de S+P+14E, față de ”clasicul” S+P+3E+R care era aprobat până acum conform actualului PUG. ”Având în vedere derogările majore propuse față de prevederile PUG Sibiu (...) derogări care nu au fost considerate acceptabile în ultimii peste opt ani (de la aprobarea PUG-ului până în prezent) pentru nici o altă investiție, considerăm că astfel de intervenții, cu perioadă de implementare medie sau lungă și cu impact atât de puternic (vizual, economic, social, de trafic) asupra întregului oraș, necesită o abordare aprofundată, raportată la scară largă”, sintetizează Ion Cristian Șandru, arhitectul care conduce în prezent filiala sibiană a OAR.
De altfel, specialiștii sibieni atrag atenția și asupra faptului că, de fapt, administrația locală tocmai se pregătește să elaboreze viitorul PUG al Sibiului, cel actual pierzându-și valabilitatea peste nici doi ani. Iar viitorul PUG al orașului este cel care ar trebui, în mod clar, să stabilească zonele în care în Sibiu să poată fi ridicate blocuri cu 14 etaje, de exemplu.
”Fără astfel de studii există riscul de a transforma acest «brounfield» într-o grămadă de materiale de construcții, așezate ordonat, un șantier interminabil, precum turnul de pe strada Someșului sau cel de pe strada Nicolaus Olahus, blocând în viitor eventuale alte investiții sustenabile pe o zona cu un potențial imens”, arh. Ioan Cristian Șandru, președintele OAR Sibiu Vâlcea
Studii, nu putere de influență
Nu doar regimul mare de înălțime pentru care administrația ar fi de acord cu o derogare de la actualul PUG este o problemă, ci și faptul că blocurile de 14 etaje vor fi, de fapt, extrem de masive. ”Raportul de 2/3 rezultat între dimensiunea în plan (35x35m) și înălțimea turnurilor (55m) nu este specifică unui «accent vertical» și nu ajută în a susține acest accent nici alăturarea a trei asemenea elemente, făra nicio gradare a lor pe înălțime, în funcție de importanța și poziționarea acestora față de alte repere, precum unghiuri de vizibilitate, artere principale de circulație sau malul Râului Cibin”, este părerea specialiștilor sibieni, conform rezumatului pe care își pune semnătura președintele OAR Sibiu Vâlcea. De altfel, pe această temă arhitecții și urbaniștii sibieni folosesc și aprecieri mai dure, în care fac referire la puterea de influență care poate fi exercitată în cazul unor astfel de proiecte. ”Acceptând ideea necesității unor repere verticale într-o aglomerare urbană, considerăm că poziționarea și silueta acestora trebuie foarte atent analizate, la nivelul întregului oraș, în studiile de fundamentare ale Planului Urbanistic General, nu discreționar, în funcție de puterea de influență a comandatarului sau a proiectantului”.
80, 100 sau 200 de milioane de euro?
Arhitecții și urbaniștii sibieni nu sunt convinși de faptul că planul urbanistic zonal elaborat pentru zona fostei baze DPC și a complexului comercial din apropiere are la bază studii economice și sociale relevante. Iar astfel de studii sunt absolut necesare încă de la început, arată arhitecții, având în vedere dimensiunea și complexitatea proiectului: 5.000 de locuri de muncă, două turnuri cu clădiri de birouri clasa A, un alt turn pentru un viitor hotel, 170 de apartamente, 1.700 de locuri de parcare etc.
Pentru PUZ au fost elaborate, printre altele, și studii de vizibilitate și de circulație. Studiile nu sunt suficiente, consideră specialiștii sibieni
Investiția a fost aproximată de către cei care propun proiectul – Premium SRL și Conelt SRL, firme controlate omul de afaceri Ion Alin Tatu (cunoscut, de exemplu, pentru Fântânița Haiducului) și, respectiv, Constantin Trihenea, fost prefect) – în intervalul 80 – 100 de milioane de euro. O astfel de estimare nu este considerată realistă, susțin reprezentanții OAR Sibiu – Vâlcea. ”La un calcul sumar, raportat la suprafața desfășurată rezultată, adăugând investițiile necesare în infrastructură, o valoare reală pentru o astfel de investiție poate să depășească 200 de milioane de euro, adică mult peste aproximarea «la prima mână». Fără astfel de studii există riscul de a transforma acest «brounfield» într-o grămadă de materiale de construcții, așezate ordonat, un șantier interminabil, precum turnul de pe strada Someșului sau cel de pe strada Nicolaus Olahus, blocând în viitor eventuale alte investiții sustenabile pe o zona cu un potențial imens”, se arată în adresa semnată de președintele OAR Sibiu Vâlcea, trimisă atât primarului Sibiului, Astrid Fodor, cât și arhitectului șef al orașului, Ioana Urdea.
Mai e ”departe” până în Olanda
Modelul orașelor din vestul Europei, în care cetățenii folosesc mijloacele în comun, bicicletele, trotinetele sau merg pe jos a fost dat drept exemplu în cazul PUZ-ului în discuție, atunci când dezbaterile au ajuns la tema traficului și a infrastructurii necesare pentru mobilitate. Doar că educarea și obligarea cetățenilor la utilizarea unor mijloace alternative de deplasare ar întâmpina dificultăți la Sibiu, din cauza lipsei infrastructurii. ”Dacă luăm drept exemplu Olanda, țara bicicletelor, în Amsterdam, la fel ca în orașele similare din vest, există drumuri de mare viteză care ajung până în zona centrala a orașului, unde există de asemenea locuri suficiente de parcare chiar și în zilele cele mai aglomerate. Lucrurile sunt mult diferite față de ce se întâmplă la noi. În orașele date drept exemplu nu există intersecții de străzi la nivel cu calea ferată, precum cea din nordul zonei studiate (str. Distribuției cu Calea Turnișorului), intersecție pe care PUZ-ul nu o tratează deloc, așa cum nu există nici cartiere ale căror subsoluri sunt inundate frecvent la orice ploaie mai serioasă”, subliniază arhitectul Șandru. Care atrage atenția asupra faptului că este puțin probabil ca traficul să nu fie amplu afectat de faptul că în zonă este proiectată amenajarea a numeroase locuri de parcare. ”Nu putem să pretindem că o investiție de o asemenea anvergură, cu peste 1.700 de locuri de parcare, care probabil vor fi ocupate și eliberate zilnic, într-o zonă de tranzit a orașului (așa cum o prezintă chiar autorul proiectului), nu generează trafic suplimentar semnificativ”.
”Având în vedere complexitatea și importanța proiectului, dar mai ales potențialul strategic al zonei studiate pentru dezvoltarea urbană la scară largă, considerăm necesară aprofundarea problemelor semnalate prin studii de specialitate pentru previzionarea tuturor implicațiilor urbanistice, economice și sociale, precizând încă o dată faptul că oportunitatea unor intervenții cu impact atât de puternic asupra siluetei orașului ar trebui analizate și stabilite în viitorul Plan Urbanistic General al Municipiului Sibiu”, arh. Ioan Cristian Șandru, președintele OAR Sibiu Vâlcea
Și chestiuni tehnice
În adresa transmisă autorităților, specialiștii sibieni atrag atenția și asupra unor chestiuni urbanistice specifice, cum ar fi zonificarea. Urbaniștii sibieni subliniază faptul că este în mod evidentă necesară reconversia platformelor industriale din preajma centrului istoric al Sibiului, iar această reconversie să aducă în loc un mix de funcțiuni. Doar că această reconversie trebuie studiată în mod unitar. ”Reconversia însă, trebuie făcută în ansamblu, pentru întreaga zonă studiată, iar mixarea funcțiunilor nu se poate face întâmplător. Astfel, locuința individuală din partea de nord a zonei reglementate (str. Distribuției, pe o parcelă de 300mp, într-o clădire P+1E care prezinta calcan) și cele două blocuri de locuințe cu standard redus P+4E+M, respectiv D+P+3E de pe strada Autogării, a căror valoare cumulată nu depășește 5 milioane de euro, intră în contradicție cu clădirile P+14E, cu birouri de categoria A și hotel de 4-5 stele, clădiri care vor avea cu siguranță alt limbaj arhitectural. Alăturarea acestora este complet nefirească, perturbându-se reciproc, și poate compromite o investiție de peste 200 de milioane de euro”, mai scrie arhitectul Ion Cristian Șandru.
Citește și Schimbarea la față a Sibiului: trei turnuri de 14 etaje și 5.000 de locuri de muncă în zona DPC
Schimbarea la față a Sibiului. Mergem și pe jos prin oraș?
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Si , Sibiu , Astrid Fodor , Planului Urbanistic General , Ordinului Arhitecților , schimbarea la fata a Sibiului , Nicolaus Olahus , Ioana Urdea , Constantin Trihenea , proiect , Plan Urbanistic General , Municipiului Sibiu , Fântânița Haiducului , Ion Cristian Șandru
Vizualizari: 20585
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
MB
Acum 2 ore
Claudiu
Acum 2 ore
Liberal autentic
Acum 2 ore
Neli Oproiu
Acum 2 ore
Bobo