Joi,
28.03.2024
Partial Noros
Acum
17°C

30 de ani Când a fost mai bine: atunci sau acum?

30 de ani Când a fost mai bine: atunci sau acum?

Sunt considerați nostalgici cei care spun că pe vremea comunismului se trăia mai bine. Că economia era mai puternică decât ce avem acum, că fiecare avea o locuință, că leul de atunci era mai puternic, că exportam mult mai mult decât acum, că agricultura era net superioară celei de acum, că fiecare avea un loc de muncă, acestea sunt argumentele principale.

Am luat fiecare argument în parte și ne-am întors la cifre. Iată ce spun ele legat de România și Sibiul de acum 30 de ani, față de realitatea de acum.

15237a749d808e46495a8da1e5352d03cae imagine din una din vizitele în Sibiu a președintelui Nicolae Ceaușescu

Economia duduia”. PIB-ul a crescut de la 53,6 miliarde de dolari, la 223 de miliarde

În 1989, economia României era în scădere față de 1988. Însă chiar și dacă s-ar fi menținut la același ritm de creștere economică ca în anul precedent, economia de acum a țării tot ar fi fost de peste trei ori mai mare acum, decât atunci. Produsul Intern Brut (PIB) din anii de dinaintea Revoluției era de 53,6 miliarde de dolari, calculul fiind făcut la cursul de atunci, 1 dolar= 14,92 de lei. PIB-ul României a fost în 2017 de 223,19 miliarde de dolari, reușind performanța de a depăși Portugalia la acest capitol. În urmare creșterii economice de 4,1% consemnată de România anul trecut, PIB-ul a urcat la 202 miliarde de euro (223,19 miliarde de dolari), în vreme ce PIB-ul Portugaliei a înregistrat un avans de 2,1%, ajungând la 201,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Sursa foto: http://www.transira.ro Sursa foto: http://www.transira.ro

Comparând PIB-ul pe cap de locuitor din 1989 cu cel de acum, reiese din nou o diferență foarte mare. Acum 30 de ani, acesta era de 2.315 dolari. În 2017, PIB pe cap de locuitor se ridica la 24.510 dolari.

Înainte toți aveam un loc de muncă. Șomajul în Sibiu e de 1,87%

Sibienii ceva mai în vârstă trăiesc însă cu amintirea marilor fabrici pe care le avea județul atunci: Independența, Balanța, Uzina Mecanică Mârșa, Drapelul Roșu, Steaua Roșie, Libertatea. Dintre toate acestea nu a mai rezistat decât Compa. Doar Independența avea la revoluție peste 8.500 de angajați.

Sursa foto: https://www.independentasa.ro/ Sursa foto: https://www.independentasa.ro/

În 1989, în România erau opt milioane de angajați și, oficial, niciun șomer. Înainte de Revoluție, șomajul nu era recunoscut oficial, dar exista totuși șomaj tehnic și șomaj mascat, s-au cheltuit atunci resurse uriașe pentru construirea unor capacități de producție care au generat pierderi, dar au asigurat ocuparea forței de muncă. Acum, sunt însă mult mai puțini angajați. În februarie 2018 s-a consumat un record istoric al ultimilor 20 de ani:  numărul de salariați din România a trecut pentru prima dată de 4,9 milioane. Sibiul are acum puțin peste o sută de mii de angajați, mult sub cifrele de dinainte de 1989. Cu toate acestea, șomajul este foarte mic: În evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Sibiu sunt înregistrați puțin peste trei mii de șomeri, rata șomajului fiind de 1,87%. Unde sunt restul: cei mai mulți plecați în afara granițelor țării, iar mulți alții, la pensie. Din cauza lipsei de oameni disponibili, tot mai mulți oameni de afaceri caută forță de muncă în străinătate.

Toți aveam o locuință! În 30 de ani populația a scăzut, dar au apărut 20 de mii de noi locuințe

De la Revoluție și până în 2018, în județul Sibiu s-au construit peste 20.000 de locuințe. Și media suprafeței locuibile a crescut în această perioadă, de la 33,6 mp, cât reprezenta media în 1990, la 47 mp, în 2017. În cifre absolute, în 1990, în județul Sibiu erau 160.600 de locuințe, iar la finalul anului 2017 erau înregistrate 181.900 de locuințe, în condițiile în care populația județului a scăzut foarte mult. Creșterea numărului de locuințe a fost de 13,3%, iar dimensiunea lor medie a crescut cu 51,3%, se arată într-un studiu prezentat de analizeeconomice.ro, susținut cu date preluate de la Institutul Național de Statistică. Cu toate acestea, Sibiul nu este printre județele cele mai dezvoltate în această statistică.

Terezian-2-560x420

Între 1990 și 2017, numărul locuințelor din România a crescut cu 12,1%. În cifre asta se traduce într-un plus de 970,4 mii de locuințe. În aceeași perioadă, suprafața totală locuibilă a locuințelor de la nivel național a crescut cu 179,56 milioane de metri pătrați, de la 246,85 la 426,41 mil. mp.

Dacă în 1990, o locuință în România avea o suprafață medie locuibilă de 30,8mp, anul trecut, suprafața medie locuibilă pe locuință a ajuns la 47,5 mp. La polul opus, cu cea mai mică creștere procentuală a numărului de locuințe se situează Bucureștiul (0,3%), fiind devansat de județele Hunedoara – 2,2% și Caraș Severin – 1,0%.

Ce exporturi aveam odată! Sibiul exportă acum o treime din cât exporta România în 1989

În 1989, totalul exporturilor României era de circa 10,5 miliarde de dolari. Doar județele Regiunii Centru, Sibiu, Brașov, Mureș, Covasna, Harghita și Alba au reușit în 2017 exporturi de 10,2 miliarde de euro, aproximativ 11,63 miliarde de dolari, mai mult decât exporta înainte de Revoluție întreaga Românie. Județul Sibiu a contribuit la exporturile regiunii, în anul 2017, cu 3,36 miliarde de dolari, ceea ce ar reprezenta o treime din totalul exporturilor din 1989.

România avea un excedent comercial de peste două miliarde de dolari în 1989, acesta fiind și ultimul an în care România a mai avut o balanță pozitivă. După 1990, România a avut permanent deficit comercial, care a variat în funcție de perioadele economice pe care le-am trecut.

Aveam ce pune pe masă! Cât mâncau românii în 1989 și cât mănâncă acum

Conform datelor Anuarului Statistic al României din 1990, un român consuma în medie 50,2 kilograme de carne și produse de carne, 16,7 kg de grăsimi vegetale și animale, 229 de ouă, 71,7 kg de cartofi, 135,6 kg de legume și produse din legume în echivalent legume proaspete, 53,9 kg de fructe și produse din fructe, 24,7 kg de zahăr și produse din zahăr, inclusiv miere de albine și 157,3 kg de cereale și produse din cereale în echivalent făină. În 2018, un român consuma în medie 73,8 kg de carne, cu 23,6 kg mai mult decât în 1989. Consumul mediu de ouă se ridica anul trecut la 236, cu doar șapte ouă mai multe decât în 1989. În 2018, un român mânca în medie 95 kg de cartofi, cu 23,3 kg mai mult decât în urmă cu 30 de ani. 173,5 kg de legume consuma în medie un român în 2018, cu 37,9 kg mai multe decât în 1989. Dacă în 1989 un român consuma în medie 24,7 kg de zahăr și produse din zahăr, 30 de ani mai târziu consumul mediu anual s-a ridicat la 25,4 kg, cu doar 1,3 kg mai mult. Consumul de cereale a crescut și el. Față de cele 157,3 kg de cereale și produse din cereale în echivalent făină, cât consuma un român, în medie, într-un an în 1989, consumul a ajuns acum la 205 kg. Un plus de 47,7 kg.

IMG_4888 (460x640)-800x800

În concluzie, se consumă în medie mai mult decât acum 30 de ani. Nu trebuie însă să uităm și efortul care se depunea în urmă cu 30 de ani în obținerea alimentelor, fie că vorbim de pâine, ouă, carne făină sau zahăr. În plus, consumul din 1989 la produsele de bază era restricționat, iar vânzarea lor în magazinele alimentare se făcea pe bază de cartelă.

Se făcea agricultură! Cifrele aproape s-au dublat în 30 de ani

Aveam CAP-uri, IAS-uri, se făceau irigații, existau hectare întregi de solarii, nu exista niciun petec de pământ rămas necultivat. Asta spun cei care privesc cu nostalgie spre agricultura din urmă cu 30 de ani. Să vedem cifrele:

În 1989, producția medie la hectar la cartofi era de 10.964 de kilograme. Anul trecut, producția era de 14.440 de kilograme la hectar. Acum 30 de ani, producția de grâu era de 3.235 de kg/ha, iar în acest an, unul mai slab la această cultură față de anul trecut, producția de grâu a fost de 4.759 kg/ha. În 1989, producția de porumb boabe era de 2.756 kg/ha. Acum, producția se apropie de 4.000 de kg/ha.

În 1989, producția totală de cereale boabe se ridica la 17,17 milioane de tone. La porumb boabe producția a fost de 6,8 milioane de tone, iar la floarea soarelui de 0,5 milioane de tone. Numărul de tractoare agricole era în 1989 de 127 de mii. În 2018, România a realizat peste 30 de milioane de tone de cereale, fiind pe primul loc în Uniunea Europeană la producția de porumb și floarea soarelui. La floarea soarelui s-a realizat o producție de 3,35 milioane de tone. Datele statistice ale Ministerului Agriculturii arată pentru 2019 o producție totală de 10.051.997 tone de grâu, o medie de 4.786 kg/ha și 2.100.178 hectare recoltate în 2019.

În anul 2017 erau înregistrate 206.347 de tractoare, față de cele 127.000 în urmă cu 30 de ani. Chiar și așa, România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește numărul de utilaje agricole.

Cu un salariu cumpăram tot ce voiam! Cu cât a crescut puterea de cumpărare în 30 de ani

Conform datelor Institutului Național de Statistică, în 1989 salariul mediu net pe economie era de 3.063 de lei pe lună. Conform acelorași date, în acea perioadă, un kilogram, de cartofi costa 11,67 de lei, 10 ouă de găină costau 38,1 lei, un litru de lapte proaspăt de vacă costa 11,67 de lei. Dacă un muncitor s-ar fi hotărât să cumpere doar carne cu leafa pe o lună, ar fi dus acasă 82 de kilograme de carne de porc. Asta, dacă ar fi avut de unde să o cumpere. Din acest salariu se puteau cumpăra 262 de litri de lapte sau 80 de cartoane de ouă, spre exemplu.

627x0

În 2019, salariul mediu net este de 3.075 de lei, foarte asemănător cu cel de acum 30 de ani. Prețurile, însă, sunt puțin schimbate. În supermarket-uri un litru de lapte costă 11 lei, un kilogram de ceafă de porc fără os costă 23 de lei, iar 10 ouă ecologice fac 16 lei. Făcând același exercițiu, după 30 de ani, un român poate cumpăra cu un salariu mediu net 279 de litri de lapte, 192 de cartoane de ouă cu câte 10 bucăți și 133 de kilograme de ceafă de porc fără os.

A fost mai bine sau mai rău înainte de 1989? În final, la această întrebare fiecare va răspunde oricum în funcție de propriile experiențe, indiferent de cât de clare sunt cifrele medii anuale.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

13 comentarii

Isidor

Acum 4 ani

de bine ce ne este avem vreo 4 milioane de activi (daca nu mai multi!) prin strainatate. Dezastrul se vede nu in Sibiu Cluj sau Bucuresti, ci in orasele mici, depopulate. Nu mai vorbim de sate... Apoi, astia care au "trait din plin" comunismul o duc paradoxal mai bine. Prind 80, 90 de ani. Din generatia mea ajung unii sa faca infarct la 30 si ceva de ani... Vorbiti de locuinte, dar una este s-o iei aproape gratis de la stat, alta s-o platesti de 3x cu un credit pe 30 de ani. N-as putea trai cateva zile intr-un regim de tip ceausist, pentru ca imi place libertatea. Doar constat ca, pe vremuri, viata era mai simpla
Raspunde

...

Acum 4 ani

Adevărat. Nu știu dacă era mai bună, dar, în mod sigur, era mai simplă. Mai mult decât atât, oamenii erau mai uniți și petreceam mult mai mult timp, împreună cu prietenii. Viața înseamnă și altceva în afară de statistici economice...
Raspunde

S

Acum 4 ani

Pai nu e dezastru, pur și simplu a existat un excedent de populație. Romanii s-au înmulțit prea mult, din cauza masurilor pro natalitate din cei 25 de ani anteriori lui 1989. Excedentul asta era acomodat de faptul ca Ceaușescu a făcut locuri de munca multe, dar ineficiente, și pentru care primeam un pic de mâncare, cât sa nu murim de foame (pt ca puterea de cumpărare a salariilor respective trebuie raportata la cât se găsea de cumpărat, nu la cât s-ar fi putut cumpăra la preturile respective: tu poți sa pui preț un leu la un produs rar, dar dacă exista doar o cantitate de 5 produse respective, nu contează ca salariul tău îți permite să iei 10. Nu exista 10. Asa și cu mâncarea. Îți permiteai 262 litri de lapte, dar nu existau 262 litri de lapte pt toată lumea. Chiar dacă ar fi existat, o parte se ducea la export. Dacă am fi consumat noi, nu mai erau exporturile alea). Iar după 1989 s-a văzut ca fabricile respective erau falimentare si oamenii... ei bine, pana în 2007 marea majoritate a celor 4 milioane a rămas. Abia după au plecat, pentru ca a fost foarte ușor sa plece. Ar fi putut sa rămână, dar au vrut mult și repede. Foarte bine, viata e scurta. Nu suntem noi singurii cu emigrație mare, dar la noi a fost și mai mare pentru ca 1. Eram mai săraci, din cauza ca după 1989 a trebuit sa ne revenim de la un punct mai jos decât Polonia, de exemplu (și asta în primul rand din cauza lui Ceaușescu) 2. Aveam o populație mai mare decât am fi avut dacă Ceaușescu nu interzicea contraceptivele și avorturile.
Raspunde

istoria e cea mai frumosas poveste

Acum 4 ani

S-a trait greu incepamd cu anii 1983-84, cand mceausescu a strans cureaua pt. a achita datoria facuta in 1982. Treptat ai inceput sa dispara lucrurile strict necesare:ciorapi, chiloti, hartie igienica, vata, chibrituri...Ca sa nu mai vorbesc de alimente> ulei, unt, zahar pe cartela, apo, si painea... Cumplit. In aprilie 1989, datoria a fost integral acitata, oamenii muncii au fost scosi pe stadioane pt. a se organiza mitinguri de bucurie pt. aceasta realizare: tablouri cu tovarasii, pancarte, stegulete, tot arsenalul. Circula zvonul ca se vor scoate cartelele de paine. Nu s-au scos nici atunci. Daca s-ar fi scos cartelele de paine, daca ar fi dat ceva de mancare, poate lumea n-ar fi fost asa de biurzuluita in decembrie 89 si n-ar fi fost varsari de sange. Insa, revin; blocurile construite in acea perioada au ramas si sunt bine vandute si azi, fierul vechi al fostelor intreprinderi comuniste i-a imbogatit pe multi, altii au beneficiat de comisioane grase, exista o siguranta a cetateanului. Iar astazi, Big Brother e mai prezent decat in perioada comunista....
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

abc

Acum 4 ani

inaiinte de 89-kg. de Carne de porc la viata era la 115pina 120 kg la viata te mai si insela inaiinte sal vinda baga bine de mincare in el teinsela cu citeva kg. bani nu erau lua dela reciproc si platea dupa aia un ani intreg carnea o minca in 3-luni si dupa aia se uita la cer si visa de mai bine..ari fii multe multe de scris.
Raspunde

@abc

Acum 4 ani

Se pare ca nici atunci scoala nu prea avea cautare!
Raspunde

dancp2

Acum 4 ani

poza cu tramvaiul in centru cred ca e din anii 1970 aprox.
Raspunde

@abc

Acum 4 ani

Perioada actuala si perioada de acum 30 de ani au un factor comun:se minte vartos ca si atunci!Ar fi nedrept sa spun ca se traieste mai rau ca in 1989,insa,datele statistice sunt mincinoase!Niciodata inainte de 89 nu a fost kg de cartofi 11 lei si nici 10 oua 38 de lei.Iar despre calitate pot afirma cu siguranta ca salamul cu soia(mult blamat) era net superior multor salamuri de pe piata actuala.Acum nu mai suntem in stare sa ne producem nici mancare iar industria autohtona este pur si simplu inexistenta!infrastructura este o ruina,ca si sistemul de sanatate,avem mai multi absolventi de invatamant academic din care unii abia isi scriu numele iar cei valorosi pleaca afara.Tara este depopulata,pensionarii au cea mai scazuta putere de cumparare si sunt majoritari iar la coruptie suntem primii in Europa.Iar despre politicieni nu spun nimic(nu vreau sa-mi fac pacate in ziua de Craciun!)!
Raspunde

Ellis

Acum 4 ani

Nu stiu daca se traieste mai bine,dar in primul rand dolarul s-a devalorizat constant in ultima suta de ani si daca mai punem la socoteala si faptul ca tara are acum 108 miliarde euro datorie publica situatia pare destul de complicata.
Raspunde

S

Acum 4 ani

Trebuie sa fii nebun sau sa nu fi trăit atunci ca sa zici, de fapt și ca să gandesti, ca "se" trăia mai bine. O fi și excepții, care din cine știe ce motive or fi ajuns pe drumuri sau mai știu eu ce. Dar aia nu reprezinta "se" ala, reprezinta doar câțiva indivizi. Apoi mai e categoria acelor securiști și activiști care trăiesc mai rau decât atunci (spre deosebire de alții dintre ei care s-au învârtit bine după). Ca ei trăiesc mai rau nu are nici o relevanta având în vedere motivele pentru care trăiau bine atunci. Acum e rândul altora, asta e. Sunt calcule care iau în considerare și devalorizarea cu inflația a dolarului. Am văzut într-un articol ca în 2015 deja exporturile erau de 3 ori mai mari decât în 1985 cu luarea în considerare a inflației și de 7 ori mai mari ca valoare nominala a dolarului Datoria e mica, nici 40% din PIB. Puține tari din Europa au o datorie atât de mica.
Raspunde

cititor

Acum 4 ani

”...în acea perioadă (1989), un kilogram, de cartofi costa 11,67 de lei, 10 ouă de găină costau 38,1 lei, un litru de lapte proaspăt de vacă costa 11,67 de lei.” Date complet false, preturile sunt umflate de cateva ori...
Raspunde

abc

Acum 4 ani

daca deschidea granitele inaiinte de 89-cred ca 90-la suta plecau din tara in conditile cum se traia atunci ramaneau nu cei apropiati a lui Ceausescu.
Raspunde

zexe

Acum 4 ani

Comparații aiurea, sunt diferențe mari între valorile reale ale leului și dolarului din anul 1989 față de valoarea lor de acum!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus