Joi,
28.03.2024
Partial Noros
Acum
17°C

30 DE ANI Producătorii Sibiului din noua generație. ”Suntem puțini, foarte puțini”

30 DE ANI Producătorii Sibiului din noua generație. ”Suntem puțini, foarte puțini”

Abia în ultimele zvâcniri ale primilor 30 de ani de la schimbarea regimului comunist, la Sibiu au început să apară acei oameni de afaceri care să investească într-un domeniu după care oftează numeroși ”nostalgici”. Căci am căutat sibieni care au investit în producție nu în orice industrie, ci în una care la Sibiu este copios dominată de giganți ai industriei mondiale: cea automotive.

Inițial, acest articol s-a dorit o relatare a istoriei prin care au trecut fabricile comuniste care au reușit să se transforme și să reziste și peste cei 30 de ani de capitalism, pe care România tocmai i-a împlinit. Compa, Scandia, Flaro, Relee Mediaș sau Emailul din același oraș de pe Târnava Mare, Electromontaj Carpați, Moara Cibin, Amylon sau Retrasib sunt printre companiile care au reușit cu succes această transformare.

Dar când i-am căutat pe cei care le-au călcat pe urme vechilor producători sibieni, am descoperit că aceștia sunt cu mult mai puțini. Și că o fabrică în care să fie investit capital autohton, sibian mai ales, este un lucru extrem de rar, chiar și la 30 de ani de democrație.

Cu atât mai mult cu cât i-am căutat pe sibienii care au investit într-un domeniu care, la Sibiu, este amplu exploatat, dar nu de către capitalul autohton, ci de către multinaționale: cel automotive. Și asta nu pentru că inițiativele antreprenoriale sibiene din imobiliare, construcții, retail sau alimentație publică, de exemplu, ar fi mai puțin lăudabile. Ci pentru că investiții în spații de producție care ”se bat” pe aceeași piață cu giganți mondiali precum Continental, Marquardt sau celelalte multinaționale din Zona industrială vest sunt o adevărată ”rara avis”.

"Suntem puțini, foarte puțini, exclusiv în zona automotive", numără rapid Stelian Ticușan (46 de ani) pe cei care, asemeni lui, au avut curajul și priceperea să deschidă o fabrică de componente auto. Una conectată direct la transformările tehnologice bruște ale pieței: la nici doi ani de la înființarea diviziei de componente auto, fabrica lui Ticușan se vede în plin proces de reorientare dinspre piața mașinilor cu combustie internă înspre cea a mașinilor electrice. Și dinspre o piață dominată de componente din plastic înspre una în care magneziul capătă o tot mai mare consistență.

Cum ”se devine” un antreprenor sibian în producție

Înainte de a deveni antreprenor pe picioarele sale, Stelian Ticușan a urmat un stadiu de pregătire în producție în Belgia, între 2001 și 2003. Colaborarea cu investitorul belgian nu s-a mai concretizat și Stelian a decis să revină în țară, deși nu era o perioadă foarte fastă a României. ”Eram chiar și eu în perioada mirajului străinătății. Dar în 2003 m-am căsătorit, cu o sibiancă, și, mai apoi, trăiesc totuși cu impresia că România trebuie să aparțină românilor. Nu o spun asta ca un naționalist exacerbat, să nu se înțeleagă greșit”, își explică Stelian Ticușan reîntoarcerea în țară. Din 2003 până în 2010, Stelian Ticușan a fost director de producție al fabricii Bramac, din Zona industrială vest a Sibiului. ”Era o șansă foarte bună să învăț management operațional și cel al resurselor umane. Nu știu unde aș fi putut merge în acea perioadă să învăț mai bine astfel de lucruri”.

De la Bramac, Stelian Ticușan a schimbat direcția în 2010 și a ajuns în automotive, la Marquardt. ”Este o industrie foarte dinamică, grea, în care rezistă doar cei buni. Nu știam la acea vreme cu ce «se mănâncă» industria automotive, deși îmi doream să lucrez în acest domeniu”. A preluat un segment de la ”greenfield” (adică a preluat sarcina de a înființa noi secții de la zero), într-unul din cazuri fiind vorba chiar de o investiție nouă în Sibiu, cea de vopsitorie a pieselor de plastic pentru automotive.

”Dacă nu aveam experiența lucrului în multinaționale nu aveam nicio șansă să am biroul pe care îl am. Ei au fost învățătorii, profesorii, lectorii mei, eu aplic în fabrica mea ceea ce am învățat acolo. Multinaționalelor le datorez tot ceea ce știu eu după facultate. Cu această ocazie, le mulțumesc celor care au investit în mine”, Stelian Ticușan

Prima lecție

Experiența Marquardt este cea care l-a convins pe Stelian Ticușan să o apuce pe drumul ”automotive”. Mai întâi, cu o mică societate care se ocupa de controlul de calitate pe lângă multinaționale, ca parte externă. Pasul spre producție a venit, însă, tot ca urmare a presiunii multinaționalelor. ”Au început să apară firme de control de producție din exterior, al căror link extern, să îi spun așa, era peste capacitatea mea de a ne convinge partenerii să continuăm colaborarea. Așa am decis să nu mai fim o firmă de servicii, ci una de producție, care aduce plus-valoare unui bun din industria auto. Cu ajutorul asociatului nostru am găsit o firmă de la care luăm componente auto, le prelucrăm și le aducem plus-valoare și le livrăm mai departe către două grupuri mondiale”.

În biroul fabricii sale, Stelian Ticușan are un tablou ”salvat” de la demolarea fabricii Balanța. Un tablou care surprindea activitatea fostei fabrici sibiene În biroul fabricii sale, Stelian Ticușan are un tablou ”salvat” de la demolarea fabricii Balanța. Un tablou care surprindea activitatea fostei fabrici sibiene. ”Acolo trebuie să ajungem”, este de părere Stelian, când vine vorba de viitorul industriei cu capital local

Prima lecție pe care Stelian Ticușan a învățat-o în acest domeniu pe care încerca să îl apuce de unul singur a fost cea că pe piața europeană (ca și cea mondială, de altfel) a producție de compontente auto ”nu te bagă nimeni în seamă”, dacă nu ai un filon de care să te agăți și care ”să te introducă” în branșă. ”Piața automotive din această parte a lumii este dominată de companiile germane. Iar dacă ai în fabrica ta o divizie externă, care să livreze din producția ta pe piețele externe, din păcate, ca român, nu te prea bagă nimeni în seamă. Adică, trebuie să ai un asociat sau o legătură directă cu o mare companie din Germania, Franța, Italia și așa mai departe”.

Rico Jahn se numește ”filonul” lui Stelian Ticușan, fiind vorba de un german pe care l-a cooptat partener în afacerea sa. ”A fost o situație win-win. El încerca să vină în România să găsească un partener, eu căutam în Germania un partener. Pentru că singur nu reușești să faci față în acest domeniu. «Sunteți simpatic, mai vorbim», așa se termină totul, când te duci să te prezinți. Am investit în marketing de presă internațională degeaba, am sperat că, totuși, unii din marii operatori de pe piață ne va căuta la adresa de mail pentru care am plătit în presa de specialitate să fim promovați”. Tocmai pentru a profita din plin de ”linkul extern”, firma pe care Ticușan a înființat-o cu Jahn se numește Jahn Interprof SRL.

Primele contracte au fost cu mari producători din automotive care au facilități și în Sebeș și Brașov. Apoi, fabrica a început să lucreze prin achiziția de componente de la un alt furnizori, componente care erau prelucrate la Sibiu și distribuite mai departe. ”Prima dată ne-am cunoscut furnizorul, am avut operatori de-ai noștri care au stat la furnizor aproape un an pentru a învăța ceea ce au de făcut. Apoi am adus utilaje în România și am început această «nebunie»”. Acum, componentele care sunt prelucrate în fabrica lui Stelian Ticușan ajung în fabrici de asamblare auto din Germania, Franța, Italia și Anglia.

De unde bani?

Cum contractele de control de producție din prima perioadă au adus un profit decent, Stelian și asociatul său au considerat că această divizie a afacerii lor va putea susține investițiile în zona de producție. ”Apoi am avut șansa ca eu și o echipă de a mea de aici din România să lucrăm pentru o altă companie foarte cunoscută din zona auto și să lucrăm efectiv în fabrică, în «OM» cum se spune în automotive. Din acest contract am învățat foarte multe și am putut «să ne ridicăm»”.

Producția a crescut prin reinvestirea profitului, care pentru fabrica lui Stelian este de aproximativ 20%. ”Mi-ar plăcea să câștig mai mult. Dar, mai am încă de învățat, nu am optimizat toate cheltuielile”.  Acum, fondurile europene sunt o variantă pe care Stelian Ticușan o ia în calcul pentru dezvoltarea fabricii. ”Ne gândim acum la achiziționarea unor utilaje în cadrul unor proiecte europene care să ne ajute să producem în România piesele pe care le importăm acum. Adică să mergem un pas înainte, să nu mai cumpărăm ceea ce finisăm, să producem”.

Fabrica lui Stelian Ticușan a fost mutată în Sibiu din cauza lipsei infrastructurii de transport public Fabrica lui Stelian Ticușan a fost mutată în Sibiu din cauza lipsei infrastructurii de transport public

Probleme de antreprenor la început de drum

Inițial, capacitatea de producție a Jahn Interprof SRL a fost dincolo de Șelimbăr. Însă acolo a întâlnit o primă problemă: muncitorii nu aveau cum să ajungă la fabrică, decât cu mașina proprie, căci transport public care să lege Sibiul de respectiva zonă nu există. Așa, Stelian a trebuit să scoată mai mulți bani din buzunare, pentru a veni în Zona industrială vest, unde a închiriat o hală. ”Altfel nu puteam înainta în business”.

Stelian Ticușan recunoaște că nu dă cele mai mari salarii din piața automotive de la Sibiu. ”Dar avem o relație destul de familiară cu majoritatea angajaților noștri și am căutat să îi stimulăm nu doar financiar. Găsim înțelegere unii la alții, venim cu plăcere la serviciu, suntem cinstiți unii cu alții. Și suntem mulțumiți. Nu am reușit cu toții acest lucru”.

Acum, în fabrica lui Stelian mai lucrează aproximativ 50 de oameni. Iar acesta este un număr redus, față de cei aproape 100 care veneau la un moment dat la serviciu. Explicația stă tot în felul în care evoluează piața mondială auto. ”2019 nu a fost un an foarte fast pentru această industrie. Au fost destule scandaluri pe piața mondială, care au generat situația de a se închide multe contracte. Care, pentru noi, a însemnat reducerea numărului de angajați. Și asta deoarece noi aveam contracte care țineau direct de mașinile cu combustie diesel. Mai specific, mă refer la pompele adblue”.

Cu toate acestea, Stelian Ticușan este încrezător în viitorul micuței sale fabrici. ”Și asta pentru că lucrăm pe o nișă căreia eu îi ofer mult potențial în industria auto viitoare. Lucrăm piese din magneziu, pe care eu îl văd nou trend în domeniu. Magneziul este un material ușor, foarte stabil, puțin conductibil și care preia foarte multe din funcțiile plasticului din mașină. Magneziul este exact ceea ce în anii `80 era plasticul în industrie. Și vom vedea componente din acest material inclusiv în componente auto”.

De ce atât de puțini?

”Pentru că e foarte greu și pentru că nu mulți au curajul”. Sunt cele două idei care îi vin în minte lui Stelian Ticușan atunci când este întrebat de ce sunt atât de puțini sibieni care să își investească banii și energia în producția de componente auto. E greu deoarece în primul rând lipsește capitalul. ”Să uităm, de la bun început, de banii pe care poți să îi obții de la o bancă. Eu încă nu am întâlnit pe nimeni care să mă convingă de faptul că banca la care lucrează este un partener și nu un cămătar”. Iar ”curajul” este cel care lipsește acelor sibieni care au bani, dar nu îi utilizează pentru a investi în producția din automotive.

”Nu ai clienți”, este cealaltă mare problemă la care se întoarce Stelian Ticușan atunci când continuă enumerarea motivelor pentru care, la 30 de ani de capitalism, Sibiul are atât de puține noi fabrici deținute de sibieni. ”Este o utopie să crezi că poți să «furi» clienții unei multinaționale. O firmă mică nu are nicio șansă cu multinaționalele”.

”Avem câțiva jucători puternici în Sibiu pe zona automotive, jucători cu capital românesc. Cum e Compa. Deci se poate. Eu de aici mă așteptam să iasă cei ca mine. Adică cei care să investească în producția de automotive. Pentru că aveau un model mult mai bun de conducere decât cel din cazul multinaționalelor. Fostele companii de stat ar fi trebuit să fie «pepiniera» noilor investiții locale în producția din industria auto”, Stelian Ticușan
Deși sunt extrem de puțini sibienii care au înființat capacități de producție în automotive, deocamdată nu există nicio formă de asociere și comunicare între aceștia. ”Probabil că următorii ani vor apărea și astfel de beneficii. Dar, deocamdată, ne temem să nu ne divulgăm între noi «secretele» sau clienții sau furnizori. Dar, iarăși probabil, dacă am fi mai mulți dintre cei mici, poate că ar fi mai bine, ne-am ajuta între noi”.

În plus, în acest domeniu mai există și problema ”siguranța zilei de poimâine”. ”Hai că mâine mai știi ce faci, te descurci, ai planuri. Dar pentru «ziua de poimâine», în acest domeniu al producției automotive nu prea ai nicio siguranță”.

Piesele produse în fabrica lui Stelian Ticușan ajung în alte fabrici auto din mai multe țări Piesele produse în fabrica lui Stelian Ticușan ajung în alte fabrici auto din mai multe țări

Cum ”ajută”statul

Pentru situația plăpândă a ”patronilor de fabrici de producție în industria auto” vinovat se face și statul, consideră Stelian Ticușan. Iar asta pentru că nu se achită de datoria de a livra pe piața muncii oameni pregătiți în profesiile actuale. Situație căreia multinaționalele venite la Sibiu îi fac față prin înființarea propriilor programe școlare sau aplicarea acelor programe de ”learning by doing”. ”Eu ca să aplic «learning by doing» cheltui niște bani pe niște piese pe care nu le pot furniza clienților mei. Cheltui tot din bugetul firmei bani pe utilități, materiale și, în final, piesa pe care nu o vând. Clienților niciodată nu le vei putea spune că ai greșit o piesă deoarece ai un angajat nou”.

Iar această situație riscă să afecteze viitorul tuturor micilor antreprenori români.”Problema e că majoritatea lucrăm cu o forță de muncă a cărei vârstă e destul de înaintată. Dacă nu vom găsi forță de muncă tânără și dornică de muncă și aceștia puțini care suntem vom dispărea”, este una din temerea lui Stelian Ticușan pentru viitorul antreprenorilor din producția auto. Deocamdată, această temere îi este atenuată de noii colegi pe care îi are. ”Acum eu sunt chiar foarte optimist căci avem o echipă tânără, care nu se mai sperie de greu. Avem angajați tineri, care au mai mult de doi-trei ani alături de noi, ceea ce îmi dă curajul să cred că generația tânără a început să se maturizeze, că nu mai caută să umble din fabrică în fabrică, ci caută un post corect, atât în ceea ce își dorește să presteze, cât și în aceea ce își dorește să primească. Momentan, lucrurile par să se alinieze”, speră Stelian într-un viitor predictibil. De altfel, tocmai această situație a colegilor săi îl face pe Stelian Ticușan să aibă încredere și în ”ziua de poimâine”. ”Uitându-mă la colegii mei încep să zâmbesc, căci văd oameni deosebiți, adică diferiți de cei cu care mă întâlneam cu cinci-șase ani în urmă. Adică acum văd oameni dornici să muncească, să își înfăptuiască aici un viitor, să aibă o locuință aici. Oameni cu care să pot merge pe o cale lungă. Sunt onorat să am această echipă și le mulțumesc tuturor pentru asta”.

Faptul că la 30 de ani de Sibiul și România, implicit, nu are o clasă de antreprenori este clar o pierdere pentru toți. ”Majoritatea celor care înțeleg întrebarea «ce pierdem din lipsa unei clase de antreprenori» știe răspunsul: a pierdut România! Am pierdut români care ar fi putut dezvolta țara, o masă a intelectualității și pierdem zilnic forță de muncă, pe care dacă statul nu o convinge să rămână, eu nu am nicio forță să o atrag”.

Stelian Ticușan spune că programul său de lucru este de 12 ore pe zi. Cel puțin. ”Zi de zi, uneori și duminica. Deocamdată...”.

30 DE ANI este o serie de articole pe care Turnul Sfatului le-a dedicat perioadei care a trecut de la evenimentele din decembrie 1989. Celelalte articole din Dosarul TS dedicat celor 30 DE ANI le puteți găsi și citi aici.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

6 comentarii

Ovi

Acum 4 ani

Am fost angajat la fabrica dlui Ticusan și pot spune ca omul este deosebit . Cu așa oameni se pot realiza adevărate schimbări in sibiu . Poate ar fi momentul ca acești oameni sa se implice și in viața politica sibiana , viața care la sibiu e moarta .
Raspunde

astrida fodora

Acum 4 ani

No fain. Succes!
Raspunde

Petrescu Comnstantin

Acum 4 ani

Un articol despre un om care muncește în sectorul privat și se lupta cu multinaționalele, faptul ca este sibian este și mai îmbucurător, nu cred ca este ușor sa ti riști banii personali știind ca ai oponenți de calibrul celor de la Continental, Marquardt etc.... de oameni ca dansul ar fi nevoie în administrația locală!
Raspunde

Proadevăr

Acum 4 ani

Felicitări!
Raspunde

Petrescu Comnstantin

Acum 4 ani

Bună afirmația vis a vis de banca =cămătari... Doar ca nu știu care afacere mare este susținuta fără colaborare cu banca.... Dacă banca ar fi un partener onest și corect e perfect, doar ca rar se întâmplă să fie așa...
Raspunde

dani

Acum 4 ani

"Electromontaj Carpați, (...) sunt printre companiile care au reușit cu succes această transformare." POFTIM? Au ramas fara activitate; au concediat cam toti angajatii; au lungit treaba pana au iesit directorii la pensie; au cedat si au vandut terenurile. Acum, din noul mall se poate vedea cu ochiul liber "succesul". Pentru ca a crescut valoarea zonei, probabil vor fi rase si ultimele sale cladiri, oricum nefolosite.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus