Vineri,
29.03.2024
Partial Noros
Acum
16°C

Povestea neromanțată a oamenilor care trăiesc în câmp, la marginea Sibiului

Povestea neromanțată a oamenilor care trăiesc în câmp, la marginea Sibiului

Andrei, un copil în vârstă de nouă ani, trăiește de când se știe cu tatăl lui, pe străzi. În ultimii opt ani s-au tot mutat dintr-o zonă în alta a Sibiului, iar de două luni locuiesc în câteva barăci improvizate la ieșirea din oraș, în Broscărie. Împreună se îngrijesc de bunicii băiatului, un bătrân bolnav de cancer și soția lui, aceasta din urmă nemaiavând puterea să muncească. Tatăl lui Andrei spune că din când în când alături de ei mai locuiesc și fratele său, cu soția și cei patru copii, veniți din Sighișoara.

De la intrarea pe podul care duce spre autostradă, pe partea stângă pot fi observate câteva construcții improvizate, printre copaci. Coborâm cu mașina pe lângă pod și ne întâmpină imediat câțiva copii murdari, dar veseli. Tatăl lor crede că venim de la Mediaș, cu o saltea. Toată ziua le-au sunat telefoanele, pentru că oamenii s-au mobilizat după ce cazul lor a fost mediatizat pe un grup de Facebook, și le tot trimit ajutoare - mâncare, cadouri, o saltea. Cei mici se bucură de plasele primite, dar bunica lor, care se mișcă destul de greoi printre construcțiile care parcă stau să cadă, spune că tot ce își dorește este să aibă medicamente pentru bărbatul ei cu cancer la colon și diabet.

Prin bunăvoința proprietarului terenului, oamenii și-au făcut trei coșmelii și un cort din plapume în care se joacă cea mai mică dintre copii. Cu mucii până-n gură, cei mai tineri rezidenți îi înconjoară pe cei care vin cu ajutoare.

familie broscarie camp saraci (8)

Aici, într-o tabără improvizată, amenajată din ceea ce par a fi lucruri de care s-au debarasat sibienii de-a lungul timpului, trăiesc în total cinci copii, cu părinții și doi bunici. I-am luat pe fiecare la rând, să ne povestească ce s-a întâmplat de au ajuns să trăiască pe străzi. Povestea spusă de ei este una complicată. Bunica spune că au ajuns pe drumuri acum vreo 30 de ani, poate chiar mai bine. „De pe timpul lui Ceaușescu n-am mai stat într-o casă, mamă dragă”, își amintește femeia, pe care am găsit-o în fața barăcii în care zace soțul ei, țintuit la pat de cancer.

familie broscarie camp saraci (6)

Bunicul, în vârstă de 61 de ani, îmi dă binețe din pat. Nu se poate ridica și nici nu prea poate să stea de povești, dar soția lui preia și această sarcină și continuă istorisirea. „Băieții n-au avut cum să ne lase aici, singuri, din cauza tatălui lor care-i bolnav. Puteau să meargă prin străinătate, dar nu i-a lăsat inima. Așa că stau aici cu noi și lucrează cu ziua”, spune femeia. O întreb dacă bărbatului ei nu îi e frig în coșmelia în care zace, dar îmi zice că „nu-i frig înăuntru. E o căldură de n-ai mai pomenit.”

Povestea lor a fost făcută publică în mediul online după ce un tânăr a observat tabăra improvizată în timp ce trecea cu mașina pe acolo. „Ne-a văzut din drum și ne-a făcut poze, să ne ajute. Acum a început lumea să ne aducă lucruri. Mai nevoie avem de medicamente pentru bărbat, alte dorințe nu am, decât să îl pot ajuta cu tratamentul”, spune femeia.

De când a apărut postarea, oamenii au început să le trimită tot felul de ajutoare, de la mâncare până la saltele și haine. Chiar în timp ce povestim, cei doi bărbați își întrerup constant poveștile și mă trimit de la unul la altul, pentru că mereu sună câte un telefon. De fiecare dată când se întorc de la drum, aduc câte ceva primit de la cei care le-au citit povestea.

familie broscarie camp saraci (4)

Observ că fratele mai mare are un răgaz și apuc să îl întreb dacă are de muncă. Trăiește de la o zi la alta, „cu voia lui Dumnezeu”, spune Vasile. Potrivit acestuia, de vreo 15 ani sunt fără casă.

„Suntem tineri încă, mergem cu viața înainte.”

Bărbatul de 36 de ani lucrează cu ziua - gunoier, constructor - și spune că acceptă orice i se oferă, iar băiatul său stă pe câmp cu bunicii și îi ajută - mai taie un lemn, face focul, tot ce poate. „Suntem necăjiți, trăim cum dă Dumnezeu. Lucrez unde mă ia, nu contează, pe la gunoaie, pe la fiare, în construcții, unde va fi. Dacă mă chemi dumneata la lucru, vin la lucru, muncesc. Cu tot sufletul aș merge oriunde să lucrez. Eu mă pricep cel mai bine la construcții”, adaugă Vasile.

familie broscarie camp saraci (13)

Din spate apare și Andrei, fiul său în vârstă de nouă ani. Își îmbrățișează tatăl și își ascunde fața în geacă atunci când vede că e fotografiat. Îl întreb dacă merge la școală. „Nu! Dar vreau!”, exclamă băiatul, în timp ce tatăl îl strânge și mai tare în brațe și îl completează: „Aș vrea să-l dau la școală, dar n-am posibilitatea. De maică-sa m-am despărțit când băiatul n-avea nici măcar un an. A fugit cu unul în Franța și ne-a lăsat. E viața mea și îl iubesc. Îl iubesc mult pe băiatul ăsta, nu știu ce mi-a făcut, dar îl iubesc ca pe ochii din cap”, mărturisește tatăl.

familie broscarie camp saraci (14)

Alături de Vasile, băiatul său și bunicii lui Andrei, astăzi erau și Niculae, fratele acestuia, împreună cu familia. „De vreo două săptămâni stăm aici, doar. Noi stăm în Sighișoara, dar am venit să-i ajut pe socrii mei. Noi n-avem unde să-i ținem, că și noi stăm doar într-o cameră toți, eu am patru copii, doamnă dragă, n-avem cum. Noi avem numai alocația de la copii, cu ce să-i ajutăm? Facem foc, facem o mâncare...”, spune Ioana, soția lui Niculae.

Înainte să plecăm, bătrâna ne roagă din nou să facem cumva ca bărbatul ei să primească medicamentele de care are nevoie, iar Vasile ne mai cere zece lei.

Foto: Silvana Armat

familie broscarie camp saraci (12) familie broscarie camp saraci (11) familie broscarie camp saraci (9) familie broscarie camp saraci (7) familie broscarie camp saraci (3) familie broscarie camp saraci (2) familie broscarie camp saraci (5)

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Tag-uri: Silvana Armat

Vizualizari: 25391

Cristina Bălău

de Cristina Bălău

Eveniment, Cultură 
Telefon:
0770 962 946
E-mail: cristina[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

20 comentarii

Unu

Acum 4 ani

No, unde e mitropolia Ardealului, unde sunt marile compani din zona industriala, unde este primăria, de ce nu ii ajuta nimeni pe oamenii ăștia. Bai, la -15 grade ! Marea bomba Sibiu! La cate ap stau goale în sb asta, nu se găsește nimeni să-i ajute ? Marginea, bogăția, nimic nimic ?
Raspunde

Gigi

Acum 4 ani

Părintele Necula, mitropolitul, ONG-uri, fdgr-ul cu atâtea proprietăți în oraș ! Pt un Dr. Incompetent dam 4000 euro net pe luna, să st 3-5 ore la coada la urgente, dar pt niște amarati, nu! Preoțimea sibiană! Sariti animalelor și ajutati-va semenii! Firme de IT, marii ingineri!
Raspunde

Vasile Von Vasile

Acum 4 ani

Dă-ne un exemplu... ia-i acasă...
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

@@@

Acum 4 ani

Dar mama copilului a murit?
Raspunde

Vasile Von Vasile

Acum 4 ani

Tu ori ești prost ori ești prost...
Raspunde

......

Acum 4 ani

Pai ar trebui Protectia copilului sa mearg sa vada ce e acolo si sa ii ia pe copilasii aceia inghetati...
Raspunde

Doru

Acum 4 ani

Aia din Sighisoara au 4 copii si traiesc din alocatiile lor. De ce? De ce nu muncesc? Asta din Sibiu la fel... in constructii se castiga chiar bine, daca muncesti...
Raspunde

Eu sibianul de 54 de ani

Acum 4 ani

România reală. Guvernul taie alocațiile copiilor. Dacă bătrânul merge la oncologie la Sibiu nici măcar nu este primit la un consult. Trăim în junglă și ne merităm soarta. O să fie și mai rău.
Raspunde

Vladimir N.

Acum 4 ani

Nu, dragul nostru "Unu". Problema nu se pune așa. E ușor să îi iei pe ceilalți din jur și să îi tragi de urechi, având așteptări de la ei. Nu... Întrebarea corectă este: "Eu unde sunt?! Eu ce pot sa fac pentru ei?". Nu e normal sa avem așteptări unii de la ceilalți. Că așa... rămânem doar cu așteptările. Sunt sigur că și mitropolia și primaria, și unii dintre cei bogați (poate nu chiar toți), ajută în măsura posibilităților oameni aflați în situații asemănătoare. De ce să așteptăm doar de la "ceilalți" acțiune???
Raspunde

UNU

Acum 4 ani

Ptr ca ei au har domnului mii de proprietăți și nu plătesc impozite pe nimic. De aceea am așteptări de la ei. Ca au mai mult decât mine, muritori de rand. Iar când voi avea și eu atâtea, ma voi implica la fel ca ei. Aaaaa și patriarhia va avea și scoala privata din toamna cu peste 1000ron taxa pe luna. De aia am așteptări de ajutorarea sarmanilor de la patriarhi, deșteptule!
Raspunde

Radu

Acum 4 ani

Cautati si cititi relatarea recenta a lui Godina despre un caz similar,in care s-a implicat, pt a intelege de ce nu... de ce nu...de ce nu...
Raspunde

Deiu

Acum 4 ani

Poveste neromantata? "cu secretii nazale" cred ca ar fi fost mai neromantat fata de cum ati scris voi... 1. oamenilor li s-a oferit un apartament in sebes... l-au refuzat... 2. au primit de toate cele si ei inca va cer 10 lei? 3. DGPCAS ar trebui sa intervina degraba... copilului ii e privat dreptul la invatatura si traieste si in conditii inumane 4. luati aminte si episodul de facere de bine (continuarea e evidenta) prin care a trecut Marian Godina. Grija sa nu patiti la fel
Raspunde

Exostatul

Acum 4 ani

Noi ne uitam al asemenea cazuri si ne imboldim unii pe altii sa facem ceva.... DAR LATIM TAXE !!! In tara asta se platesc taxe si nu sunt bani putini ! Se platesc taxe pentru sistemul sanitar, pentru infrastructura, pentru armata, pentru oameni oropsiti ...DAR, conducatorii aflati la Bucuresti, cel mai infect loc din tara, isi voteaza pensii speciale si isi racordeaza beizadelele, clanurile la contracte cu statul, adica .... abonamente de a fura din banii nostrii stransi gramada, pentru lucrurile amintite mai sus. Isi fac cu banii vile, isi cumpara vacante, masini din cele mai scumpe, iar cand nu le mai convin drumurile pe care nu le-au facut pentru ca nu au mai ramas bani, ca i-au furat pe toti, isi iau elicoptere si se duc pe Valea Prahovei "la munte" sa se relaxeze... ca au muncit prea mult. Cand nu vor mai avea ce fura, vor vinde tara pe bucati si asta a fost, dulcea Romanie cu capitala la Bucuresti, condusa de Firea si puietul PSD, care acum isi muta tabara in PNL.... ca abonamentele trebuie sa continue, ei traiesc din furt, doar... sau ce credeati ca si-au cautat joburi intre timp ?
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Ion Vizi

Acum 4 ani

Puteau sa fie primiti intr-un imobil GOL din Sibiu. Sunt mii de apartmente si case care zac goale. Putea si primaria sa faca o intelegere sa taie impozitul la cine se ofera.
Raspunde

Vasile Von Vasile

Acum 4 ani

Ia-i acasă...
Raspunde

Adigo

Acum 4 ani

Acestor indivizi le trebuie lutati copiii. I fac pentru a-i folosi, la furat, la adunat empatie. Copiii sunt prizonieri ai acestora, ei ar trebui luati si trimisi la un centru de educare, unde aceti indivizi i-ar putea doar vizita. Asta e marea problema... ar putea si munci, eu nu cred ca daca se duce sa se angajeze gunoier, nu il primesc aia.... dar e greu, mai bine trantesti niste copii si impresionezi lumea cu ei. Traiesc ca animalele pentru ca asa si gandesc.. sau nu.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus