Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
20°C

VIDEO/ Șezătoare în Rășinari: „Înainte era lumea mult mai veselă, fără prea multe stresuri. Fiecare le avea pe ale lui, dar era vesel”

VIDEO/ Șezătoare în Rășinari: „Înainte era lumea mult mai veselă, fără prea multe stresuri. Fiecare le avea pe ale lui, dar era vesel”

La sfârșitul acestei săptămâni, la Rășinari, a avut loc cea de-a doua ediție a evenimentului „Azi în sat e șezătoare". Manifestarea este organizată de tinerii de la clubul GreenIMPACT „Cocoșul de Munte” din Rășinari și a fost o călătorie în timp care a dus spre șezătorile de odinioară. Zeci de persoane prezente au trăit atmosfera caldă, de cântec, dans și voie bună. Bătrânii satului au povestit despre obiceiurile străvechi, doamnele au țesut la război, au tors lână și au împletit ciorapi. Tinerii s-au bucurat de ateliere de creație împletind prezentul și trecutul într-un eveniment care, potrivit celor prezenți, a fost așteptat cu nerăbdare.

WhatsApp Image 2020-02-27 at 19.50.04„Azi în sat e șezătoare" a fost evenimentul care i-a făcut pe locuitorii din Rășinari să îmbrace iar, cu mândrie, portul popular și să se întâlnească în număr mare la Căminul  Cultural din sat pentru a crea o șezătoare de pomină. A fost cea de-a doua ediție a evenimentului care a avut loc tocmai datorită succesului de anul trecut. De organizare s-au ocupat Ileana Carmen Damean și Alexandra Bega, coordonatoarele clubului GreenIMPACT „Cocoșul de Munte”, alături de cei aproximativ 25 de copii, membri ai clubului. „Nu ne-am imaginat că vom face și ediția a doua. Se pare că oamenii au fost atât de încântați anul trecut și atât de fericiți că există așa ceva, pentru că își doreau, chiar își doreau să existe așa o șezătoare, în mod special bătrânii satului, care au vrut să fie scoși în valoare și, în același timp, să-și amintească de vremurile de altădată. În fond, ei sunt tezaurele noastre vii. I-am provocat să ne povestească cum erau nunțile în trecut, cum erau pețite fetele și au fost mai mult decât încântați să depene amintiri din tinerețea lor”, spune Ileana Carmen Damean. În Căminul Cultural din sat, în spațiul Muzeului Etnografic, timp de o oră și jumătate, două lumi s-au unit pentru a crea o imagine de poveste. Copii, tineri și bătrâni, marea majoritate îmbrăcați în port popular au desfășurat activități legate de tradiție. S-a lucrat la războiul de țesut, s-a tors lână, s-au croșetat ciorapi, așa cum se făcea odinioară la șezători. Pentru copii s-au făcut mici ateliere de pictură pe lemn și bricolaje de felicitări de 1 Martie cu ciobănași, au dansat „Călușerii din Rășinari”, un ansamblu consacrat la nivel național, a cântat folkista Raluca Cismaru și doi elevi ai Școlii de Aplicație pentru Cibernetică. Au fost puse mese pline de bunătăți tradiționale specifice Rășinariului. Nu a lipsit zacusca, telemeaua, cârnații și nici murăturile sau prăjiturile cu mere. Dincolo de toate acestea, nu puteai să nu remarci mândria cu care copiii își purtau straiele sau lumina din ochii bătrânilor atunci când povesteau din tinerețile lor.

Bucur Bogdan, primarul din Rășinari, prezent și el la șezătoare s-a arătat impresionat și nostalgic.

„Din punctul meu de vedere, o astfel de întâlnire e ceva deosebit. Ne aduce aminte de modul în care bunicii noștri petreceau iarna. Chiar astăzi, în timpul zilei, când ningea, ziceam: ia uite, o zi perfectă pentru șezătoare! Exact atmosfera care ar trebui pentru o șezătoare! Este bine că tinerii, în loc să stea pe telefon, sunt aici și aud povești frumoase, care poate o să-i inspire în modul de viață pe care ei îl vor urma”, a spus acesta.

WhatsApp Image 2020-02-27 at 19.50.06

Foto: Tanti Chivuța (stânga) și Tanti Mărioara (dreapta)

A fost o dată, spălatul cu leșie

Printre participanții la șezătoare s-a aflat și Chivuța Mitroiu. La cei 64 de ani ai săi își amintește de momentele în care oamenii se întâlneau prin intermediul șezătorilor. Se organizau în timpul săptămânii și doar pe perioada iernii. „Pe vremuri, când eram eu copil, îmi aduc aminte că părinții mergeau la vecini. Bărbații jucau cărți și povesteau, iar femeile, una torcea, mama mea făcea ciorapi, pulovere, iar alta fierbea boambe de porumb într-o oală de vreo 30 de litri, o strecura, punea sare și noi, copiii, mâncam boabe. Era tare frumos. Și vara era frumos când alergam pe câmpuri, ne jucam ascunselea, strigatea, cu mingea, iar iarna mergeam la sanie”, spune însuflețită tanti Chivuța. Lângă ea era Mărioara Borhină, o bătrânică de 80 de ani, cu chip senin și privire jucăușă. Rădea aprobator la tot ce spunea tanti Chivuța. „Pe vremea noastră totul era altfel. Aș putea vorbi la nesfârșit despre cum spălau femeile hainele cu maiul la râu, le vedeam cum se duceau la râu, că trecea apa pe lângă noi și dădeau cu maiul și spălau pantalonii. Pe atunci nu era nici un fel de dero. Le spălau cu leșie (cenușă fiartă) și săpun de casă. Leșia e bună și acum dacă s-ar mai folosi și la spălatul vaselor și la spălatul părului, mai ales dacă pui și o țâră de oțet. Eu așa mă spălam pe cap și aveam plete până la încheietura mâinii”, povestește Tanti Mărioara. Apoi povestea ei se îndreaptă către zilele le vară, când lucra câmpul și seara mergea pe la colegii de școală să-i întrebe de teme. „Nu aveam timp de mare lucru peste zi, dar temele ni le făceam. Noi aveam o rânduială și știam de frică, nu mergeam cu temele nefăcute”, mai spune bătrâna. Recunoaște că nu erau atât de multe cum au astăzi copiii, dar la română și matematică aveau cu siguranță. Și printre toate astea se mai ocupau și de oi și treburile din curte. Asta făceau ei, își ajutau părinții pe lângă casă. Tanti Mărioara își amintește și de petrecerile de la Căminul din sat, cum tinerii stăteau împărțiți în grupuri cei care erai oieri, cei care munceau la fabrică și domnișorii care erau studenții. Îți amintește și de nunțile din sat, cât de frumoasă era hora miresei, cât de bine se împărțea mâncarea și cum mirele, la finalul nunții trebuia să-și cumpere mireasa de la femeile din sat. Obiceiuri frumoase, dar care nu se mai practică astăzi.

WhatsApp Image 2020-02-27 at 19.50.07

Foto: Tanti Chivuța și Pavel Diaconu

Pavel Diaconu, un bătrân de 70 de ani, ce purta un cojoc tradițional din Rășinari, vechi din anul 1912, s-a alăturat să povestească despre pasiunea lui de a colecționa lucruri vechi, despre dragostea pentru tradiții și mândria de a purta straiul popular. „Am o mică colecție pentru că iubesc obiceiul, tradițiile și portul popular. Oriunde merg, la orice eveniment, îmbrac portul popular și nu îmi e rușine. Cojocul pe care îl por are peste 80 de ani. Uite în fotografia aceea de pe perete, din 1912, se vede exact același cojoc. Doar la noi în sat se făceau astfel de cojoace, dar nu mai este nimeni care să le facă. Au murit toți. Toate hainele pe care purtăm sunt unicat”, spune bărbatul.

Dragul de trecut îi aduc la șezătoare

WhatsApp Image 2020-02-27 at 19.50.05

Foto: Alexandra Bega (stânga) și Ileana Carmen Damean (dreapta)

Șezătoarea organizată la Rășinari de cei de Clubul GreenIMPACT „Cocoșul de munte” le-a readus fericirea de altă dată. „Este extraordinar că se mai fac astfel de evenimente. Toată săptămâna l-am așteptat. Practic ne întoarcem în timp, dar să vă spun ceva. Tânjim după așa ceva. Doar că înainte era lumea mult mai veselă, fără prea multe stresuri. Fiecare le avea pe ale lui, dar era vesel. Acolo când ne adunam mai râdeam, mai povesteam, mai trecea vremea. Acum nu se mai întâlnesc așa, parcă nu mai au timp”, povestesc tanti Chivuța și tanti Mărioara. Clubul GreenIMPACT „Cocoșul de munte” din Rășinari funcționează în cadrul Școlii Gimnaziale „Sava Popovici Barcianu”. A luat naștere în luna ianuarie 2018, cu sprijinul și la inițiativa Fundației Noi Orizonturi, din Cluj. Coordonatorii clubului sunt Ileana Damean și Alexandra Bega, două cadre didactice care au decis că merită să promoveze valorile noastre tradiționale și să le arate și copiilor cum au trăit bunicii și străbunicii lor, cât de frumoasă a fost viața la sat și cât de mult trebuie să ne protejăm și să ne iubim tradițiile, cât încă le mai avem. Bucuria cea mai mare a celor două coordonatoare este că au reușit să conecteze generațiile timp de o oră și jumătate într-o șezătoare care, cu siguranță, va avea și cea de-a treia ediție, pentru că sunt decise să o facă.

Credit Foto principal și Arhivă Foto: Gabriela Severin

_DSC0274 _DSC0232 _DSC0222 _DSC0218 _DSC0204 _DSC0194 _DSC0128 _DSC0074 _DSC0070 _DSC0062 _DSC0060 _DSC0055

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Raluca Budușan

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671

Comentarii

3 comentarii

S

Acum 4 ani

Deci care e numele de familie al primarului din Rasinari? O curiozitate pe care o am doar de azi. Ma gândesc ca Bucur, dar, dacă scrieti Bucur Bogdan, nu îmi dau seama. Adică scrieți ca ungurii, cu numele de familie primul, sau ca restul europenilor, cu prenumele primul?
Raspunde

Ina

Acum 4 ani

Bogdan e numele de familie.
Raspunde

Ana

Acum 4 ani

Am vazut o poza cu copii imbracati calusari. Serios? Calusul la rasinari?
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus