Vineri,
29.03.2024
Innorat
Acum
12°C

Stăpâni pe informație

Sunt mii de afaceri în Sibiu – și sute de mii în toată țara - care încearcă zilele acestea fie să își mențină porțile deschise, fie să le redeschidă. Criza economică este una cu un impact mult mai mare decât cea sanitară în numeroase opinii.

Afacerile care încearcă să reziste sau se chinuie să se redeschidă au nevoie de oameni. De angajați, de colaboratori. Să zicem că în cazul unei afaceri cu cinci – șase – zece angajați, gestionarea riscului de infectare cu noul coronavirus la locul de muncă poate fi mai ușoară. Dar ce te faci cu marile companii cu zeci și sute de angajați? Mari companii înspre care zilnic migrează zeci de mii de oameni din zeci de localități? Deocamdată, toate companiile sunt lăsate să își facă prevenția cum știu administratorii lor mai bine. Fiecare și-a creat, după puteri și cunoștințe, propriile rețete de verificare a personalului, de asigurare a distanțării sociale la locul de muncă, de dezinfecție. Dar de unde va ști angajatorul despre ce face și cu cine interacționează colaboratorul său în timpul liber? De unde va ști dacă pe strada pe care colaboratorul său locuiește a apărut un focar de infecție? De unde va ști angajatorul dacă într-o localitate oarecare există situații de coronavirus? Informații pe care, cunoscute, le va putea folosi în asigurarea unor măsuri preventive direct țintite.

De unde vor ști, de fapt, oamenii, de locurile în care este nevoie de o atenție sporită?

De nicăieri. Informațiile despre zonele în care noul coronavirus se manifestă activ nu sunt făcute publice de autorități. La fel cum, până acum o lună, statisticile pe județe cu numărul de persoane infectate și alte detalii erau ținute ”la secret”, și acum datele defalcate pe localități, pe cartiere, pe străzi, sunt considerate mult prea sensibile pentru a face parte din informația publică.

Cu statisticile despre teste și rezultate o și mai mare secretomanie. Despre rezultatele unor anchete epidemiologice, despre concluziile a căror diseminare poate ajuta la prevenirea repetării unor erori, vai de mine, cum să îndrăznesc să sper că vor deveni informații publice?

Evident, în cele din urmă, aceste informații ”se află”. Poate nu în prima zi, dar în cele din urmă tot se răspândește vestea.

Și atunci, care e rostul acestei secretomanii? Sau, mai bine spus, care e rezultatul lipsei de transparență? Niciunul în afară de acela de a întârzia reacțiile potrivite din partea celor responsabili.

Este absolut iluzorie ideea autorităților că pot stăpâni informația, că pot fi singurele gestionare ale acestui bun public.

Informația circulă, fie că autoritățile vor să o țină închisă într-un sertar off-line, fie că vor, de-a dreptul, să o suprime. Cum se întâmplă tot în această perioadă cu iluzoria impresie a restrângerii circulației ”fake-news-ului” prin îngrădirea accesului la câteva site-uri. Adică, să ne înțelegem, pentru închiderea a vreo 20 de site-uri, în ultimele două luni au lucrat structuri din cadrul Grupului de comunicare strategică (iarăși, o informație ”secretă”, căci naiba știe oficial și deocamdată cine face parte din grupul acesta), din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și, în cele din urmă, din cadrul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicați – așa scrie în comunicatele prin care se anunță lupta împotriva ”fake-news-ului”. Deci câțiva zeci de funcționari din trei entități publice au lucrat la o hârtie prin care să oblige niște furnizori de internet să blocheze accesul la 20 dintre cele 1,5 miliarde de site-uri web care pot fi accesate în acest moment. Informațiile false, propagandistice, care curg și prin o parte din cele 9,8 milioane de conturi de Facebook ale românilor, prin milioane de mesaje WhatsApp și prin – propabil – sute de tik-tok-uri nu pot fi oprite ”dintr-un buton”.

În loc să alerge după iluzia că sunt stăpânii informației, autoritățile trebuie să revină la normalul unei transparențe profesioniste. Nu ajută pe absolut nimeni ca statul să încerce să gestioneze singur informația care poate contribui la sporirea siguranței și bunăstării celor mulți.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

3 comentarii

2cents

Acum 3 ani

Corect, in acest secol informatia este foarte greu de controlat, dar celor cu spirit de "tătuc" nu le vine a crede. Si politicul nostru nu duce lipsa de astfel de tătuci din pacate
Raspunde

Zigma

Acum 3 ani

Domnule Deleanu, ati primit ordin sau bani ca sa scoateti articulul in care Nicoara il injura pe Johanis?! Oricum ar fi, nu e bine ...inseamna ca sunteti ....praf cu deontologia....q.e.d.
Raspunde

Chestor

Acum 3 ani

...oare cine se crede acest individ - numit deleanu ??
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus