* Articol apărut şi în ediţia tipărită a ziarului

Orașul de Jos

17 Mai 2010 00:02 | Istoria Sibiului
Răzvan Pop, istoric

Majoritatea istoricilor ce s-au ocupat de istoria cetăţii noastre, au convenit că primele locuinţe au fost amenajate în ceea ce astăzi numim Oraşul de Jos.

Ei au convenit că primele case au fost construite, din lemn, pe străzile Faurului, Ocnei şi 9 Mai, iar mai târziu şi pe strada Turnului. Din acest nucleu şi de pe drumurile ce erau deja folosite în urcare spre colina ce mai apoi va deveni Oraşul de Sus, se va naşte cel mai mare cartier al cetăţii medievale, numit aşa cum deja am amintit, Oraşul de Jos. Aici se vor construi biserici (se spune că a existat chiar şi o sinagogă), mânăstiri, băi publice, gărzi cu caracter poliţienesc, brutării, ateliere, iar majoritatea breslaşilor şi comercianţilor vor locui aici. Vecinătăţile se vor dezvolta şi ele şi astfel se va dezvolta un adevărat oraş în afara zidurilor oraşului medieval. Oraşul de Jos va fi ultimul areal locuit al Sibiului medieval ce va fi fortificat, după ce Sibiul va primi statutul de oraş şi după ce va primi dreptul de jurisdicţie proprie. Oraşul de Jos, deşi avea cea mai mare densitate de populaţie, nu era fortificat. Poziţionarea sa, fiind vecin cu râul Cibin şi cu zidurile deja construite ale cetăţii, îl făcea greu de penetrat chiar şi fără ziduri. Unicul pericol ce ar fi putut veni era din interiorul Transilvaniei, dinspre Alba Iulia sau Mediaş, iar în acea perioadă un astfel de pericol era exclus. De abia în secolul al XV-lea, odată cu apropierea pericolului otoman, Magistratul va decide fortificarea acestei părţi a oraşului. Ajutat fiind şi de visteria voievodului transilvănean, dar mai ales de cea a regelui Ungariei, fortificarea va fi rapidă şi astfel se va reuşi salvarea a multor vieţi care ar fi putut fi în pericol dacă o armată inamică ar fi poposit sub zidurile cetăţii.

vizualizari: 765

•  Fii primul care comentează!

• Opinia ta:

  Nume:
  Comentariu:
  Scrie codul: 5163