Miercuri,
12.08.2020
Parțial Noros
Acum
16°C

Mihai Dragomir: „Sibiul va deveni punctul central al turismului cultural in Romania”

23 August 2009 22:25

Autocarele cu turişti nu aduc beneficii comunităţilor locale pentru că se cheltuie doar bani pe suveniruri. Grupurile mici de turişti sunt mult mai valoroase, pentru că sunt cu adevărat interesate de Sibiu. Iar în România prioritatea nu sunt drumurile performanţe în zonele rurale ci serviciile de bază (cazare, masă, ghidaj) şi preţurile decente. Sunt câteva din ideile expuse de Mihai Dragomir, managerul de proiect al primul itinerar turistic din România, avizat de Comisia Europeană, un om care chiar ştie ce vorbeşte când e vorba de turism.

Reporter: Nu este redundant un itinerar turistic care să includă şi judeţul Sibiu? Va întreb pentru că bisericile fortificate din Transilvania sunt destul de cunoscute, sunt promovate de Consiliul Judeţean Sibiu, primărie, asociaţii turistice...

Mihai Dragomir: Când discutăm de promovare turistică, e greu să vorbim de activităţi redundanţe. Orice promovare în plus este benefică. De altfel un element foarte important este promovarea regională şi tematică, mai puţin cea la nivel de judeţ. îndrăznesc să spun chiar că judeţele nu contează în alegerea traseului de către turişti şi ar trebui încurajate iniţiativele de coagulare a Asociaţiilor Judeţene de Turism (de exemplu: Sibiu, Braşov, Mureş şi Alba).

Rep.: Care ar fi principalul avantaj adus Sibiului de acest itinerar, pe lângă un număr mai mare de turişti?

M. D.: în primul rând aş vrea să menţionez că Sibiul are un rol multiplu pe acest traseu cultural: este una din „porţile” de intrare/ieşire pe traseu, va găzdui biroul de coordonare al traseului şi reprezentanţa Institutului European pentru Itinerarii Culturale din Luxemburg în România. Pot spune că Sibiul va deveni punctul central al turismului cultural în România din punct de vedere instituţional. în afară de câştigul de imagine, numărul crescut de turişti nu poate fi realizat decât prin dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor, educaţia personalului implicat, investiţii în conservarea patrimoniului şi sprijinirea evenimentelor culturale de bună calitate. Acestea sunt direcţiile pe care trebuie să le urmărim toţi cei implicaţi în turism şi cultură.

Rep.: Nu consideraţi că în România, nu doar în Sibiu, punem carul în faţă boilor? Adică promovăm produsul dar nu avem infrastructura, drumuri bune şi sigure între obiectivele turistice, locuri decente de cazare şi servicii pe măsură tarifelor percepute.

M. D.: Este greu de răspuns la această întrebare fără o analiză foarte atentă a tendinţelor mondiale şi a specificului local. Trebuie să vedem mai întâi care este profilul turistului pe care ni-l dorim pentru regiunea noastră. Că să răspund totuşi la această întrebare o să iau că exemplu Valea Hârtibaciului. Am auzit frecvent la diferite şedinţe că se doreşte lărgirea şi asfaltarea drumului Sibiu - Agnita - Sighişoara. Ştiu că se vor supără primarii din această zonă, dar părerea mea este că lărgirea drumului va aduce pe lângă beneficiile autocarelor de turişti şi problemele traficului greu (zgomot, insecuritate pentru localnici şi turişti, poluare, vibraţii pentru casele de pe marginea drumului etc.). Observaţia mea se bazează pe experienţa din Sighişoara: autocarele cu turişti (turismul de masă) nu aduc beneficii comunităţii locale pentru că ei cheltuie foarte puţin (de obicei pe suveniruri ieftine), vizitează rapid câteva obiective istorice (fără a avea un ghid local şi fără a fi introduşi în atmosferă locală) şi apoi pleacă. E tipul de turism care consuma servicii „superficiale” şi care nu va genera decât în mică măsură o imagine pozitivă odată ce turistul ajunge înapoi acasă. în schimb, tot în Sighişoara, am experienţă plăcută a doi ani de zile de lucru cu grupe mici de turişti (3-5 persoane). Sunt genul de turişti care nu sunt afectaţi de campania negativă din presă internaţională, îşi doresc să vină în România, se documentează înainte, caută lucruri autentice, nu sunt deranjaţi de starea drumurilor (dar se feresc de cele aglomerate şi periculoase), închiriază maşini şi biciclete, preferă ghizi locali şi pensiuni tradiţionale, cumpără servicii şi suveniruri de calitate, recomanda prietenilor locurile vizitate ş.a.m.d. Acestea sunt câteva din ingredientele unei dezvoltări locale sustenabile. Fără să mă lungesc prea mult, eu cred că în România prioritatea nu sunt drumurile performante în zonele rurale ci serviciile de bază (cazare, masă, ghidaj) şi preţurile decente.

Rep.: Asocierea cu Institutul European de Itinerarii Culturale din Luxemburg şi "avizul" Consiliului Europei pentru itinerarul care include şi Sibiu sunt şi o garanţie a seriozităţii şi calităţii produsului pe care vrem să-l vindem eventualilor turişti?

M. D.: Calitatea produsului pe care vrem să-l „vindem”, respectiv bisericile fortificate, nu cred că e pusă de nimeni la îndoială. Ea a fost deja certificata de UNESCO dar nu e suficient de bine cunoscută încă (în special de către români). Asocierea cu Institutul European pentru Itinerarii Culturale şi Consiliul Europei vine doar să pună în valoare această calitate într-un context european.

Rep.: în toamnă anului trecut aţi reprezentat România în premieră, la Paris, la Salonul Mondial pentru Patrimoniu. Când în Sibiu se demolează şi construieşte în centrul istoric, mai putem noi scoate în faţă patrimoniul?

M. D.: Din păcate acest tip de probleme vor există mereu şi nu numai la noi (deşi nu apare în presă noastră, de exemplu în Veneţia există o tendinţa a primăriei de a cedă în faţă intereselor economice în condiţiile în care oraşul este sit UNESCO şi chiar găzduieşte unul din sediile UNESCO). Eu cred însă că Sibiul este printre puţinele exemple pozitive din România şi că problemele grave de patrimoniu sunt în Bucureşti, Râşnov, Sighişoara s.a.

Rep.: Sincer, cum este văzut turismul în România privind din Europa de Vest?

M. D.: Este o ţara foarte ofertantă la capitolul cultură şi natură, dar stă mai puţin bine la preţuri, servicii şi starea de siguranţă. Pe lângă campaniile de promovare ale Ministerului Turismului, eu cred că stă în puterea noastră, a oamenilor simpli, să schimbăm această imagine: începând cu şoferul de taxi care preia turistul de la aeroport sau gară, la şoferii care nu respectă bicicliştii pe drumurile naţionale, la cei care lasă gunoaie pe iarbă, la chelnerul de la restaurant, la mâncarea proastă de la restaurante şi aşa mai departe.

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

5 comentarii

NORICA

Acum 10 ani

Va asteptam si la Gura Raului , avem asfalt pe strada principala :) !!
Raspunde

SM

Acum 10 ani

Pe drumurile nationale e interzis pt biciclisti... Oricum, doar strainii se incumeta sa mearga pe acolo, asta pt ca nu au alternativa vreun al drum secundar.
Raspunde

pax

Acum 10 ani

in sfarsit vestu bune din turism cand va fi lansat proiectul?
Raspunde

al.c

Acum 10 ani

In sfarsit "aud" si opinii competente,de la cunoscatori si competenti in turism.Master Planul sibian,la care se lucreaza ,ar trebui sa adopte multe dintre ideile d-lui Dragomir. Deci AJTS fi pe faza.
Raspunde

Max!!

Acum 10 ani

Bravo Bucurestenilor! Insfarsit ati descoperit zona Transilvaniei, care de mai mult timp este mai mult promovata din afara dacat din interior. Fundatia Eminescu-Trust a printului Charles se preocupa de ani de zile de pastrarea patrimoniului cultural al acestei zone, multe alte organizatii din Germania, Franta, Belgia etc. au intrat si ele in joc. Stiti ca nu exista un ghid in limba romana despre aceasta zona? Stiti ca Transilvania este un patrimoniu multicultural faurit de mai multe grupari etnice care isi vad de treaba chiar si fara "marele ajutor" din capitala! Fiindca tin foarte mult la mostenirea lor culturala, chiar daca in istoria Romaniei sunt ignorati! Pe cand o istorie adevarata a Romaniei cu toate etniile din tara care au o contributie mare si din pacate nerecunoscuta . E timpul sa punem totul la punct, numai astfel acest popor, acum in mare deruta, isi poate aprecia cu adevarat valorile si istoria. Bravo, Mihai Dragomir. Bine ca ai descoperit Ardealul adevarat, sa speram ca vei gasi si alti compatrioti, care sa te urmeze in alte zone! Ce ziceti de Dobrogea?! Ce zona multietnica superba? Ce stim de ea in afara de litoralul marii? Cu speranta in mai bine, Max
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus