La doi ani după ce Sibiul a fost Capitală culturală a Europei, reprezentanţii Comisiei Europene au finalizat raportul de evaluare al programului, cu scopul de a oferi un document de lucru viitoarelor capitale culturale. Concluzia CE este simplă: „cel mai mic oraş Capitală culturală europeană” a devenit printre cele mai vizibile oraşe de pe bătrânul continent.
Raportul de evaluare alcătuit de experţii Comisiei Europene vizează gradul de eficienţă, durabilitate şi relevanţă a Programului CCE pentru Sibiu, în funcţie de obiectivele pe care şi le-a fixat. Oraşul din centrul Transilvaniei, catalogat de Forbes printre primele zece cele mai idilice locuri din lume, este apreciat de europeni pentru faptul că aplicaţia „a fost o iniţiativă proprie, în general. Aceasta a reprezentat ceva foarte curajos şi inovator pentru un oraş relativ mic, care făcea parte dintr-un stat care la acea vreme nu era membru UE”, se arată în raportul amintit.
Comisia Europeană apreciază densitatea evenimentelor culturale, chiar dacă au avut un conţinut care nu a fost definit încă de la început. Cei peste un milion de turişti, veniţi la cele 867 de proiecte culturale organizate în Sibiu au determinat cei peste 170.000 de locuitori ai oraşului să „aibă o mândrie civică crescută” – „90% dintre vizitatori şi localnici consideră că Programul CCE a îmbunătăţit imaginea Sibiului”.
Reprezentanţii Comisiei Europene punctează drept un succes promovarea Sibiului în mass-media din anul 2007, în care 70% dintre articolele din presa scrisă au fost clar pozitive şi doar 25% cu un ton neutru. Campania de marketing a Sibiului în 2007, lăudată de comisarii europeni, include 1.460 de spoturi TV difuzate în alte ţări, 1600 de spoturi difuzate de televiziunile din România, două milioane de bannere, pop-upuri şi alte modalităţi de promovare on-line pe site-uri de genul Euronews, Travel Channle sai National Geographic, 2808 articole în presa naţională, reportaje de peste 2300 de minute pe televiziunile naţionale şi transmisiuni de peste 450 de minute pe posturile de radio naţionale.
Acelaşi raport de evaluare remarcă şi ajutorul financiar şi legislativ pe care autorităţile centrale ale României le-au acordat Sibiului, suma totală a investiţiilor fiind de peste 137 de milioane de euro. 117 au fost alocate infrastructurii din turism, 15,4 milioane au mers către reabilitarea infrastructurii culturale, peste patru milioane de euro pentru reabilitarea centrului istoric şi alte 900.000 de euro pentru echipamente tehnice. Toate aceste investiţii au făcut posibilă „utilizarea spaţiilor urbane ca loc de manifestare culturală”.
Comisia Europeană subliniază şi câteva „lecţii de ţinut minte”, pentru cei care vor mai repeta experienţa Sibiului. Ca minus pentru Sibiu CCE 2007 este remarcată încetarea activităţii de către Asociaţia Sibiu 2007, sub coordonarea căreia s-a derulat întreg anul cultural. „Majoritatea celor interdievaţi şi-au exprimat aprecierea pentru rezultatele Asociaţiei, dar şi dezamăgirea pentru faptul că şi-a încetat activitatea. Pierderea staff-ului Asociaţiei s-a reflectat chiar şi la nivel naţional, mulţi dintre cei implicaţi în eveniment la nivelul Ministerului Culturii părăsindu-şi posturile imediat după încheierea anului cultural 2007. Mai mult, dizolvarea staff-ului a dus şi la pierderea legăturii între Sibiu şi Ministerul Culturii”. Dizolvarea Asociaţiei Sibiu CCE 2007 a avut ca rezultat şi pierderea experienţei acumulate. Cu toate acestea, europenii apreciază programul de voluntariat aplicat la Sibiu şi care a implicat peste 1.200 de persoane din toată lumea, inclusiv câteva zeci de tineri din Japonia. „Aproximativ 200-300 dintre aceştia îşi continuă activitatea de voluntariat. Au şi creat asociaţia Proiect 1200, dedicată încurajării voluntariatului şi promovării unui program cultural urban”, se mai arată în raport.
Raportul integral poate fi accesat la adresa http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/doc485_en.htm
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Investigații, Administrație
Alătură-te comunității
Un răspuns
-
Inraurirea acestui „moment’ s-a rasfrant si in intreg spatiu sibian.Sunt disponibilitati reale si pentru dezvopltarea turismului in anii care urmeaza prin conectarea Marginimii,a Bisericilor fortificate,a Tarii Oltului (cu resedinta de vara a baronului si a Transfagarasanului),a zonei montane-Fagaras,Cindrel,Lotru- si mai ales a manifestarului eveniment .Trebuie doar o mai sustinuta implicare a factorilor de decizie.Sibienii pot trai din turism in mod cert pt. ca au ce oferi.
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Ha ha ha ha tu citeai carti? Eventual cartile de joc! „Prieten” cu nostalgi rosii, singurul frustrat aici esti tu…
De parcul de pe Strada Reconstructiei ,zis SI Parcul Mortilor nu se ocupa nimeni,cu aspectul lui prafuit,morminte ce se itesc…
La fel se intampla la Ing Bank , tot la 2-3 ani trebuie sa merg cu mama (91 ani) sa…
Sărăcuțul ”dezvoltator” imobiliar. Aproape că-mi curge o lacrimă. Auzi la el, ”zonele de case nu au identitate și nu exită…
Îmi imaginez că e foarte frustrant să asiști la o discuție care te depășește dpdv intelectual și te simți dator,…












Lasă un răspuns