ESTE SIBIUL BAROC?!

Acest articol se doreşte a fi o mulţumire şi o felicitare adresată celor care au gândit şi pus pe hârtie proiectul „Sibiul baroc”.

Aşadar, este Sibiul baroc?

Hanna Derer, arhitect şi profesor universitar la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti, a numărat toate casele din zona istorică a Sibiului iar acestea sunt în majoritate din perioada baroc.

Dar cei care au gândit acest proiect nu cred că au dorit a aduce în evidenţă marele număr de urme arhitecturale a acestui proiect sau mai corect spus nu cred că au dorit a aduce în evidenţă doar acest aspect. De aceea trebuie să ne întrebăm dacă barocul este un element definitoriu al Sibiul. Dacă barocul este relevant la Sibiu şi dacă Sibiul este un exemplu cel puţin regional pentru acest moment istoric, artistic şi cultural al lumii.

Arhitectural am văzut că această perioadă ne-a lăsat cel mai mult patrimoniu palpabil. Dar, eu unul, nu mă uit la numărul, ci la calitatea acestei perioade. Barocul a lăsat la Sibiu poate unele dintre cele mai frumoase urme ale sale artistice, arhitecturale. Cu toţii ştim Palatul lui Samuel von Brukenthal, dar ce ziceţi de statuia Sfântului Nepomuk? Astăzi ea stă ascunsă într-o curte interioară a cetăţii, dar în trecut un mare sibian Virgil Vătăşianu, o vedea drept cea mai reuşită realizare sculpturală baroc din ţara noastră.

Barocul a lăsat în Sibiu nenumărate realizări artistice, fie colecţionate (mai ales de Brukenthal) dar şi realizate în Sibiu sau pentru înfrumuseţarea Sibiului. Un exemplu relevant este pictura murală a altarului bisericii romano – catolice din Piaţa Mare realizată de Steinwald. Un alt exemplu edificator pot fi frumoasele cariatide ce le găsim în întregul oraş. Şi tot de barocul sibian se leagă operele sculpturale ale lui Elias Nicolai sau operele de aur ale lui Sebastian Hann.

Putem de asemenea vorbi de o moştenire ştiinţifică a barocului sibian. În această perioadă, la Sibiu se vor scrie nenumărate lucrări de ştiinţă, manuale şi se vor realiza cercetări. Medicina, astronomia, istoria, ştiinţa militară, filosofia, ştiinţele naturale, toate ne-au dat lucrări importante pentru evoluţia  şi istoria ştiinţei româneşti şi de ce nu, în unele cazuri chiar europene. Să nu uităm că în această perioadă, sibienii au descoperit gazul.

Dacă vorbim de momente istorice, nu trebuie uitat că în această perioadă baroc, Sibiul a devenit capitala Transilvaniei. În 1692, habsburgii vor alege cetatea noastră drept reşedinţa lor transilvăneană. A fost perioada vrăjitoarelor, a ciumei, a asediilor a prevestirilor apocaliptice dar şi a fastului, a petrecerilor şi a reînvierii artistice.

Barocul ne-a lăsat instituţii importante ale comunităţii. Cele mai cunoscute şi de care suntem afectiv legaţi sunt şcolile Sibiului, în această perioadă practic punându-se fundaţia actualului sistem şcolar al oraşului. Colegiul Lazăr se înfiinţează ca o şcoală iezuită în 1692 iar câţiva ani mai târziu se deschide actualul Colegiu Pedagogic. Clădirea Colegiului Brukenthal este de asemenea baroc.

O altă moştenire importantă, este tiparul. Pionieratul sibian în această artă şi ştiinţă a fost continuat de marii tipografi ai secolelor baroce. Wolff sau Barth au construit drumul viitorilor mari tipografi. În tipografiile acestora, au văzut lumina cele mai importante cărţi ale culturii româneşti din acele timpuri.

Sibiul perioadei baroc a fost motorul principal cultural al Transilvaniei şi de ce nu a întregului actual teritoriu românesc. Poate că aceasta este principala moştenire a barocului, Sibiul devenind în acel moment unul dintre reperele istorice, culturale ale ţării noastre, iar această moştenire nu trebuie uitată şi ignorată de noi în anul 2011.

Iată că în numai câteva rânduri am găsit suficiente motive pentru un Sibiu baroc, pentru o rememorare a acelor timpuri, pentru o cinstire a importantei noastre moşteniri.

Cei care au conceput acest program au realizat în sfârşit ceea ce trebuia să se întâmple după anul 2007. Continuarea spiritului şi a proiectului european astfel încât Sibiul şi noi ca şi comunitate a sa, să continuăm a ne asuma locul nostru european. Este, cred, pentru prima oară când în România o comunitate propune un astfel de concept cultural, care să adune în jurul său întreg oraşul cu economia sa şi cu cultura sa.