Ultima moara a Sibiului "renaste". Sub forma unui bloc de birouri

20 Martie 2011 22:58

La trei ani de la demolarea morii de lângă Bastionul Soldisch, Primăriei Sibiu îi este solicitat un aviz de oportunitate pentru ridicarea unei noi clădiri pe locul fostului monument istoric, demolat ilegal. În zona care se află în centrul istoric al Sibiului, investitorii vor ridicarea unei clădiri de birouri, cu spații comerciale la parter. Plus alte două niveluri la subsol.

Ceea ce era de așteptat încă din martie 2008 (momentul demolării ultimei mori istorice a Sibiului) s-a produs în această primăvară: Prima Imobiliare SRL a obținut un certificat de urbanism pentru ridicarea unui bloc de birouri pe locul fostei mori. Certificatul de urbanism a fost eliberat la jumătatea lunii februarie a acestui an. ”Prin acest certificat de urbanism Primăria a solicitat inițiatorului proiectului elaborarea unui PUZ și obținerea avizului de oportunitate. Acest proiect a fost discutat în ședința CTATU (Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism) din data de 17 martie, iar în urma acesteia i s-a pus în vedere inițiatorului că documentația PUZ va trebui să țină cont de condițiile impuse de avizul emis de Direcția de Cultură”, a declarat, pentru Turnul Sfatului, Mirela Gligore, șef al Serviciului de relații cu presa din cadrul Primăriei Sibiu.

”Vrem să vedem ce putem face”

Prima Imobiliare, societate sibiană, îl are drept asociat pe Iulian Bogdan Năstase, prezent și în firma Prima Trans, tot din Sibiu. Aceasta din urmă deținea terenul pe care dăinuia până în 2008 ultima moară istorică a județului Sibiu.

”Tocmai de aceea am depus acea cerere, pentru a vedea ce se poate construi acolo. Ca idee, vrem să ridicăm o construcție care să aibă destinația de birouri, dar și de spații comerciale la parter”, a declarat avocatul Iulian Bogdan Năstase, pentru Turnul Sfatului. În schiţa prezentatp în cadrul ședinței CTATU de săptămâna trecută, clădirea propusă avea un aspect cât se poate de modern: beton și sticlă, patru niveluri, alte două la subsol. Zona, însă, face parte din centrul istoric al Sibiului, ceea ce impune o arhitectură adecvată. ”În cazul în care ni se va solicita o anumită arhitectură vom vedea, vom discuta cu arhitecții noștri”, adaugă Năstase.

Între vechiul și noul PUG

Fosta moară a Sibiului se afla, pe harta urbanistică a orașului, la limita centrului istoric. Potrivit vechilor reglementări, pentru un nou imobil în această zonă ar fi suficientă elaborarea unui plan urbanistic zonal doar pe una sau două subzone pe care se află parcela în discuție. În cazul adoptării noului PUG, regulile sunt mult mai stricte. Astfel, pentru ridicarea unui imobil în centrul istoric al Sibiului ar fi nevoie de un plan urbanistic zonal pe întreaga zonă a centrului istoric, adică o documentație extrem de costisitoare. De asemenea, din reglementările viitorului PUG se deduce faptul că, pentru a ridica un imobil pe locul unui fost monument istoric, noua clădire trebuie să respecte amprenta și dimensiunile acelui monument istoric.

Faptul că pentru viitorul PUZ a fost solicitat, de către reprezentanţii Sibiului, avizul Direcţiei de cultură poate avea, de asemenea, două tăişuri. Este cunoscută opoziţia vehementă a acestora faţă de investiţiile care, potrivit considerentelor lor, nu respectă istoria oraşului. Dar pe de altă parte, în locul avizului Direcţiei locale, poate fi solicitat un aviz de la Direcţia Naţională a Monumentelor Istorice, din cadrul Ministerului Culturii, Direcţie care a dat de mai multe ori autorizări „peste părerea” celor de la Sibiu. Astfel, tot în centrul istoric al Sibiului au apărut două clădiri cu care inspectorii de la Sibiu nu au fost de acord: una este situată pe Nicolae Teclu, lângă hotelul Apollo, iar alta este situată în Piaţa Gării – un viitor hotel, al cărui şantier este în stare de conservare, în prezent.

O demolare ilegală, tratată cu NUP

Ultima moară a Sibiului a fost demolată în două zile de sâmbătă – 22 și 29 martie 2008. Zile în care instituțiile statului nu lucrează. Și care instituții, se pare că nu au putut dovedi vreun vinovat în toată această poveste. ”A fost demarat un dosar penal. Dar, fiindcă era vorba de un avocat, dosarul a fost declinat către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba”, au declarat surse polițienești pentru Turnul Sfatului. Din 2008 și până acum, dosarul nu a ajuns în instanță. Iar potrivit avocatului Iulian Bogdan Năstase, cercetat în acest caz, nici nu aveam cum să ajungă. ”Nu vreau să par subiectiv, dar din câte știu eu, în acest caz a fost dat NUP (neînceperea urmăririi penale)”.

Fosta moară a Sibiului a fost demolată fără să existe vreun act emis în acest scop (autorizaţie de demolare) şi, prin urmare, şi fără avizul Ministerului Culturii. Demolarea a început pe 22 martie 2008, iar șase zile mai târziu fostul șef al Direcției de patrimoniu cultural, Vasile Crișan, a emis o adresă către toate instituțiile interesate de acest subiect: grupul Brantner România – SC Getesib (proprietarii clădirii), Primăria Sibiu și serviciile specializate, Inspecția în construcții și Inspectoratul de Poliție. ”Având informații că s-a demolat în data de sâmbătă, 22 martie, iar următoarele lucrări de demolare vor fi finalizate tot într-o zi de sâmbătă, în data de 29 martie, vă rugăm să luați măsuri urgente de pază și protecție pentru a preântâmpina demolarea totală”, se arată în adresa amintită.

Măsuri urgente nu s-au luat. Ulterior, s-a descoperit că respectiva moară nici nu mai exista în Cartea Funciară. Cu doar trei săptămâni înainte, ultima moară a Sibiului era clasată ca monument istoric de importanță națională. Cum dosarul de clasare inițiat în 23 februarie 2007, nu fusese finalizat, în martie 2008 ”povestea” s-a închis. Iar clădirea a fost demolată, fără ca autoritățile să reușească să stabilească cine autorul acestor lucrări de demolare. La acea vreme, proprietarii terenului, cei de la Prima Trans, au declarat că habar nu au cine a putut demola clădirea. Și că ei intenționau să ceară chirie proprietarilor clădirii.

Ce a pierdut Sibiul

La momentul demolării, clădirea se afla într-o vizibilă stare de degradare. Potrivit informațiilor existente, se pare că în țară mai există doar două sau trei astfel de clădiri. Stema de pe clădire, datată cu anul 1775, era singura originară, păstrată în Sibiu (stema orașului de pe Casa Artelor a fost refăcută în anii ’70, cu ocazia unor restaurări). Clădirea era, în vremurile vechi, moara orașului: actuala stradă Șaguna purta numele Mühlgasse (strada Morilor). În clădirea respectivă a funcţionat moara oraşului Sibiu până la mijlocul secolului XX.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).