Joi,
18.08.2022
Ceata
Acum
17°C

Sentimentul romanesc al patrimoniului

 

Există pe lumea asta și persoane care și-au dezvoltat, prin educație și formarea spirituală personală, o conștiință a existenței legăturii normale și complexe cu moștenirea trecutului - mai ales în condițiile unui popor mai mic, ce are de înfruntat mereu adversari externi ai identității sale culturale! Este cert că acea formidabilă construcție națională, care s-a desfășurat accelerat sub domnia Regelui Carol I, s-a sprijinit esențial pe tot patrimoniul cultural specific - peisaj, construcții tradiționale, tradiții orale, etc. Și nu s-a rezumat la atât, pentru că a fost nevoie de preluarea unor forme și conținuturi absolut noi, la un context cu totul nou. Dar câtă armonie și cât fler au avut toți acei creatori (români și vest-europeni aduși de Rege), care s-au bazat pe meseria făcută cu bun-simț și în respectul identității locale!
Spuneam de adversarii din exterior ai unei coerențe identitare naționale - firești în contextul luptei de la finalul sec. XIX și începutul sec. XX pentru delimitarea spațiului spiritual național... Dar ce ne facem când apar adversarii din interior, exponenți ai propriului popor?  - în mod normal purtători ai sarcinii de prezervare a acestui bun cultural inestimabil care este IDENTITATEA ROMÂNEASCĂ! Ei au existat întotdeauna, dar în atmosfera haotică a ultimelor decenii, în această perioadă a confuziei valorilor și a scăderii calității educației (mai ales în familie!) se pare că numărul lor a crescut îngrijorător!
Iată, de exemplu, atitudinea celor care au tangență profesională cu domeniul patrimoniului - proiectanți, tinerii învățăcei, avizatorii, responsabilii de aceste domenii ajunși demnitari pe filieră politică. După cum bine s-a putut vedea, mai ales după 1990, o parte din această categorie de specialiști au neglijat aspectul salvării, reabilitării și conservării contextului patrimoniului urbanistic, arhitectural și peisagistic al României... La fel de grav a fost când asta s-a întâmplat:
- din necunoașterea serioasă a tradiției și valorii lui;
- din ignorarea interesată a legilor puse să apere acest patrimoniu;
- din prea mult orgoliu personal/profesional...
Am văzut destule situații, inclusiv în Sibiu, când legea, dar și interesele pe termen lung ale comunității, au fost voit date la o parte și, ceea ce a rămas definitiv pierdut, a fost un obiect construit, o piesă de feronerie, o parte din substanța istorică atestând concret viața unei comunități... Și ce puține asemenea testamente au mai rămas prin vechile cartiere românești ale orașelor noastre, și mai puține prin sate și cătune! Își mai aduce cineva aminte de vechea moară de sub bastionul cu Leagănul de copii Sibiu, care a dispărut demolată într-o singură zi, - cu blazonul orașului de pe fațadă cu tot - sau de imensa clădire de lângă casa parohială evanghelică din piața centrală a Miercurei Sibiului, casă-martor, prin acoperișul impresionant, a micii ere glaciare de dinainte de anul 1600?
 
Tot aici trebuie amintit că, pentru operații de proiectare unde se elimină elemente de patrimoniu construit, spații urbanistice valoroase, imposibil de refăcut și de recuperat cu patina lor specifică, se găsesc totdeauna proiectanți mercenari! Și, ca de obicei, acțiunea lor este însoțită de o maree de vorbe, construcții filosofice și pseudo-argumente, bune să dezorienteze și ultimii cetățeni cu bun-simț și cu neprețuitul simț civic...
Acestea ar fi legate de lipsa „sentimentului ” firesc al identității și tradiției în care te-ai născut, ca locuitor al unei zone europene anume ! Dar mai există atitudinea proprietarului de clădire-monument (clasificată ca atare în lista națională) sau a proprietarilor de construcții aflate într-o zonă de protecție - arhitectonică, urbanistică ori peisagistică. Aceștia sunt, în România, întotdeauna deranjați de statutul lor special, care-i obligă la o grijă aparte față de construcția în cauză. Și, de cele mai multe ori, nu respectă nici o regulă când fac reparații, adausuri sau demolări... O singură remarcă ar trebui să li se facă: dacă sunt atât de nemulțumiți de situația asta, de ce nu vând casa respectivă?
Din experiența proprie a ultimelor decenii, am remarcat însă și o neașteptată poziție, aproape obscenă, a multor cetățeni veniți din vestul Europei pe meleagurile noastre și deveniți proprietari ai unor case de patrimoniu sau din zone protejate... Aceștia caută, prin toate mijloacele, eludarea legilor de protecție (făcute tocmai după modelul din țările lor!), într-un dispreț asemănător comportamentului strămoșilor lor în cele mai primitive colonii...
 
Avem deci toată gama formelor dintr-o criză morală adâncă, urmarea îndepărtării acestor categorii de oameni de bazele creștine ale lumii noastre, care ne-au construit spiritual pe toți europenii ! La concetățenii noștri apar lipsuri în pregătirea lor de cetățeni responsabili, de proiectanți și avizatori, iar la cei veniți din lumea „civilizată”, o nepăsare înscrisă specific într-un peisaj cultural denaturat, cum l-au găsit aici... Este o suprapunere catastrofală a moștenirii comuniste peste devianta „corectitudine politică” venită din Vest. Avem deci o dublă sarcină de a traversa acest deșert spiritual, spre salvarea identității naționale românești!

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Vizualizari: 329

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus