Celelalte "afaceri" ale lui Carabulea

Reținerea și, mai apoi, arestarea preventivă pe 29 de zile a magnatului sibian Ilie Carabulea, în cursul săptămânii trecute, a readus în discuția publică afacerile la limita legii pe care acesta le-a derulat în cadrul holdingului pe care l-a creat.

 

Turnul Sfatului a descoperit, de-a lungul ultimilor ani, mai multe tranzacții controlate de Ilie Carabulea, tranzacții în urma cărora cel mai bine ieșeau firmele omului de afaceri, în dauna statului român. Deocamdată, însă, aceste tranzacții nu au devenit și subiecte de anchete penale care să fie și discutate public.

Probabil una dintre cele mai ”importante afaceri” reușite de Ilie Carabulea este celebrul schimb de terenuri de la marginea Sibiului. Schimb în care, Ilie Carabulea și soția sa au oferit statului român – reprezentat de Agenția Domeniilor Statului – terenuri dispersate în patru zări și a căror valoare imobiliară este de câteva zeci de ori mai mică decât cea a terenului de aproape 100 de ha aflat între Târgul obor și centura ocolitoare a Sibiului.

 

A fost un dosar...

 

147/P/2010 este numărul dosarului penal format constituit în urma afacerii Carabulea – ADS. Despre dosar nu a mai apărut nimic public din 2011, an în care DNA confirma existența cercetărilor penale în această speță.

Pentru reamintire, printr-un contract de schimb parafat în 4 decembrie 2009, ADS a oferit celor doi soţi, Ilie şi Marina Carabulea, o suprafaţă de teren de 96,35 hectare, situate pe teritoriul municipiului Sibiu, aflate într-un singur loc, dar împărţite în 43 de numere cadastrale. La schimb, familia Carabulea a dat în proprietatea ADS o suprafaţă de aproximativ 160 de hectare, situate pe teritoriile localităţilor Şura Mare, Slimnic, Sibiu (aproximativ zece hectare) şi Ocna Sibiului. În total, numărul loturilor oferite la schimb de familia Carabulea este de 180. După cum calcula Turnul Sfatului la acea vreme, din punct de vedere imobiliar, terenurile primite de familia Carabulea sunt de cel puţin 50 de ori mai scumpe decât cele oferite.

În aceste condiții, însă, schimbul de terenuri a fost făcut pe alte principii. ”Păi, mai pe românește spus, cele două terenuri au fost considerate cam de aceeași valoare astfel. A mers evaluatorul la familia Carabulea și a întrebat: cât porumb se face anual pe pământul dumitale? Cinci tone? Bun. Nenea ADS, da’ pe terenul matale cât porumb se face în fiecare an? Tot cinci hectare? Bun. Deci, iată, cele două terenuri sunt echivalente”, explica, un oficial din cadrul ADS, pentru Turnul Sfatului.

Ce este important este faptul că raportul de evaluare al celor două terenuri a fost realizat de către evaluatorul Simion Brate. Care, în același timp, era și angajat al Băncii Carpatica, al cărei acționar principal era și este Ilie Carabulea.

 

Cum s-a stins...

 

Turnul Sfatului a urnit cu greu instituțiile să ”cerceteze” legalitatea schimbului de terenuri. În condițiile în care reprezentanții ADS au adoptat politica ”opacității totale”, Turnul Sfatului a cerut Ministerului Agriculturii (în subordinea căruia funcționează ADS) pentru a elucida cazul. Ministrul din acea vreme, Mihail Dumitru, a cerut o anchetă. A primit concluziile anchetei interne și a anunțat că va face public raportul în câteva zile, după ce va sesiza organele de anchetă. La două zile după această declarație, ministrul a fost demis în cadrul remanierii guvernamentale de la începutul lui septembrie 2010. În afara sesizării DNA-ului, raportul de control recomanda și întreruperea contractelor de muncă ale pentru președinte, vicepreședinte și consiliul de administrație al ADS.

Pe terenul primit de la ADS la schimb, Carabulea a amenajat o plantație de meri, printr-un proiect de două milioane de euro, asigurate din fonduri europene.

 

Afacerea ”Turnurile gemene”

 

O investiție benefică pentru Sibiu – prin prisma faptului că era realizată din fonduri europene – o reprezintă Centrul de afaceri, construit pe strada Nicolaus Olahus (vizavi de Sala Transilvania). Doar că cele două turnuri gemene (după cum au rămas vocabularul colectiv) au devenit proprietatea unor firme care nu mai au legătură cu cea care a început construcția, ne referim în acest caz la Păltiniș Leasing SRL, fostă Păltiniș Leasing IFN. Această societate, care a schimbat de mai multe ori acționarii, l-a avut drept principal acționar pe Ilie Carabulea (peste 97%). După ”plecarea” acestuia din firmă, Păltiniș Leasing acumulează datorii de peste 2,5 milioane de euro la bugetul de stat, iar construcția începută pentru viitoarele turnuri gemene ”se mută” pe o altă societate – Transcar Internațional - la care sunt asociat este unul din colaboratorii lui Ilie Carabulea.

Însă, în urma acestor schimburi de proprietate, SC Transcar International SRL a reușit, cel puțin, să atragă 46 de milioane de lei din fondurile europene, pentru cofinanțarea lucrărilor pentru ridicarea turnurilor.

 

Afacerea Becali

 

La începutul acestui an, presa locală din Iași avea să facă o serie de dezvăluiri interesante legat de relația Ilie Carabulea – Gigi Becali. Potrivit dezvăluirilor făcute de Ziarul de Iași, SC Avicola SA Iași (controlată de George Becali) a luat mai multe credite de la Banca Carpatica, agenția Iași. Unul dintre acestea, în valoare de cinci milioane de lei, a fost acordat chiar și în lipsa unor garanții suficiente. Fapt pe care reprezentanții autorităților care se pregăteau să vină în control. ”Pe 30 aprilie 2005, într-o sâmbătă, Ilie Carabulea şi-a înfiinţat zece depozite bancare în valoare totală de 50,515 miliarde de lei vechi. Potrivit unor informaţii, neconfirmate oficial, Ilie Carabulea nici măcar nu s-ar fi aflat în ţară în acea zi, fiind plecat la Florenţa. Depozitele au fost deschise la sucursala Sibiu-Turnişor a băncii Carpatica şi puse, în aceeaşi zi, drept gaj pentru împrumutul luat de Becali în numele Avicola. În dosarul bancar al acestui contract, deţinut de Ziarul de Iaşi, nu sunt prezentate şi dovezi scrise de virare a acelor bani în respectivele conturi. Există suspiciunea, ce ar putea fi înlăturată doar de procurori, ca banii de fapt să fi fost viraţi doar pe hârtie. Întrebaţi despre acest lucru, reprezentanţii Carpatica au refuzat orice comentariu”, descriu jurnaliștii de la Ziarul de Iași.

 

N-a mers cu Carpatica

 

Ilie Carabulea a fost reținut de procurorii DNA marți, 28 ianuarie 2014. În ziua următoare, judecătorii au admis cererea procurorilor, de a-l aresta preventiv pe Carabulea pentru 29 de zile. Omul de afaceri sibian, condamnat în 2012 la 18 luni de închisoare pentru trafic de influență, este cercetat acum de către DNA pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, cumpărare de influență, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la uz de fals.

În rezumat, Ilie Carabulea este acuzat de faptul că prin intermediul lui Marian Mîrzac (fost director al Carpatica Asig, devenit membru neexecutiv al Autorității de Supraveghere Financiară) a reușit să ”tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F) față de societatea de asigurări deținută și controlată indirect de Carabulea Ilie, astfel încât să nu reiasă deficiențe grave. În acest scop, cei doi au recurs la cointeresarea financiară a mai multor funcționari din cadrul A.S.F. Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menține societatea, în mod fraudulos, pe o poziție convenabilă în topul reclamațiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 și, implicit, creșterea artificială a gradului de încredere în raport cu potențialii clienți”, după cum arată DNA, într-un comunicat de presă.

Dosarul este abia la început, iar procurorii DNA sugerează chiar faptul că gruparea intereselor lui Carabulea a reușit să promoveze și o ordonanță de urgență în Guvern, necesară promovării lui Mîrzac în cadrul ierarhiei ASF.