Joi,
28.03.2024
Partial Noros
Acum
16°C

Oamenii si orasul. Noi si Sibiul

Comunitatea urbană ce se dezvoltă într-un oraș este complet diferită de o comunitate rurală. Cu toții știm că la țară lumea se cunoaște mai în amănunt, numărul mic al familiilor ce locuiesc într-un sat face ca toți să se cunoască între ei – chiar până la a se spune că pe un copil, acolo, îl crește întreg satul! Din păcate, la oraș lucrurile se întâmplă invers, cu cât populația urbei este mai mare, cu atât fiecare devine mai însingurat în mijlocul mulțimii… Există în literatura de specialitate praguri ale numărului de locuitori dincolo de care satisfacția de a trăi în oraș începe să scadă. Acest prag este de cca 10 000 în Finlanda, 50 000 în Europa centrală, poate mai mare în America de Nord. Cred că la noi lucrurile se apropie poate de Europa centrală, deși, după mine, dincolo de mărimea Cisnădiei, bunăoară, deja comunitatea are probleme în a fi solidară cu adevărat! Din această perspectivă ar fi câteva lucruri de discutat în legătură cu oamenii Sibiului – o comunitate coagulată din grupuri sociale foarte diferite și cu manifestări de coeziune urbană cam variabile… Se poate aminti faptul că, istoric determinat, gradul de urbanitate al unor grupuri de orășeni diferă, pornind de la apariția și stabilizarea lor în arealul Sibiului (sași, măiereni români, unguri, etc.), de la tipul de locuire (în orașul istoric / în cartierele perimetrale lui / în cartierele de case mărginașe / în zonele de blocuri,etc.), după cum acest nivel de „integrare în viața urbană” depinde chiar de gradul de instrucție al cetățeanului… E important să evaluăm aceste lucruri mai ales în perioade de tranziție economică – socială - culturală, cum e cea prezentă, deoarece atunci au loc dezertări mai frecvente de la civilitate, bun-simț în comportamentul în spații publice, lucruri atât de legate de grija pentru ceea ce au făcut înaintașii pentru acest oraș – până la urmă legate de satisfacția, BUCURIA DE A TRĂI ÎMPREUNĂ CU CEILALȚI ÎN ORAȘ !! Aprecierea, evaluarea relațiilor dintre locuitori și localitate are multe fațete; de exemplu, ne-am putea întreba: - câți dintre sibieni sunt prima generație locuind la oraș ? - câți dintre sibieni sunt prima generație născută la oraș ? - câți dintre sibieni își cunosc bine vecinii de pe strada (cu case) sau din scara blocului ? Asta mai ales în perspectiva istoriei vecinătăților, asociații destul de simple, pe străzi sau mici cartiere, care erau esențiale pentru într-ajutorare la evenimentele vieții unei familii (nuntă, botez, înmormântare, construcție de imobil, incendiu, etc.) - oare sunt aceiași cei care stau prin „mall” și coridoarele super-marketurilor cu cei care se plimbă prin centrul istoric și folosesc cafenelele, micile restaurante din clădirile vechi ? - câți dintre sibienii care locuiesc în cartiere mai depărtate de zona istorică s-au gândit la faptul că acel cartier al lor are, sau ar trebui să aibă, un centru, o zonă de polarizare a cartierului, care să adune lumea serile sau la final de săptămână, să ofere spații de contact social ?? Epoca de azi, final de secol 20 și început de secol 21, are tiparele ei sociale, mult diferite de cele care au modelat viața Sibiului până la al doilea război mondial. Este greu să susțină cineva superioritatea actualei stări de lucruri, mai ales în situația când în ultimele decenii (ca în mai toată Europa estică) au existat acele bulversări istorice cauzate de comunism și apoi încercarea de a se reveni la capitalism… Iată, din experiența românească, aceste tentative de a reface ordinea economică-socială și de moravuri din capitalismul interbelic a dus de fapt la o și mai mare decădere pe plan social și spiritual – au ieșit la iveală contradicții ascunse decenii de-a rândul sub comunism, s-au amestecat moravurile și experiențele eșuate ale mutării unor populații din regiuni diferite și de la sat la oraș, s-au pierdut bune obiceiuri de conviețuire cu vecinii, aș spune și obiceiuri parohiale, de a ține de o biserică și de o rânduială interioară mai înaltă! Un mic episod, trăit acum mai mulți ani în Muzeul satului din Dumbravă, vine să ilustreze încercările prin care au trecut mai multe generații prinse în acest iureș: un bunic înțelept își aducea aproape regulat, la sfârșitul săptămânii, nepotul de câțiva ani, ca să-l țină câteva ore în Muzeu; și îl prezenta cunoscuților ca pe un exemplar mai deosebit de copiii obișnuiți, pentru că stătea la bloc – uitați, este un „claudius hippodromus ”! Să ne gândim numai la problema cu îmbrăcămintea – noile cutume au dus treptat la acest aspect al „devălmășiei” în imaginea străzii noastre: lumea se îmbracă tot mai prost, mai fără gust și mai neutru față de momentul din zi, din săptămână sau față de zile deosebite din calendar !! Nu mai există reprezentativitate, adică nu mai vedem, purtate cu grijă dar și cu demnitate, costume etnice, profesionale, școlare, chiar acele vechi (ajunse hulite) uniforme… Au ajuns doar niște curiozități hainele preoților și călugărițelor, ale militarilor sau calfelor călătoare germane.. Cât de rar mai apare câte un mărginean în splendidul costum de Săliște, sau un etnic german în straiele specifice. Într-adevăr, viața în oraș ar putea fi mai frumoasă și mai generoasă!

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Vizualizari: 436

Comentarii

1 comentarii

Adevarat, doar ca...

Acum 10 ani

...cetatenii care locuiesc in cartierele \"moderne\" construite in ultimii ani sunt tot mai nevrozati si asta nu pentru ca au probleme la cap. Probleme sunt insa la capul urbei, care de ani multi aproba tot felul de aberatii urbanistice \"pentru o dezvoltare durabila\". Blocuri langa blocuri fara un minim de spatiu, drumuri incredibil de mici intre cladiri mult prea mari. Tot mai multe drumuri sufocate de parcari. Parcuri si spatii verzi?? Noroc cu stramosii ca mai avem cateva...
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus