"Eu caut sa ma mantuiesc, nu sa ma integrez euro-atlantic"

Sunt credincioșii niște proști fără studii? De ce sunt scutiți preoții de taxe? Întrebări grele, aflate în gândurile multor români. Răspunsurile sunt oferite de Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula. 

Vă așteptăm să postați întrebări părintelui Necula la secțiunea comentarii. La 3 întrebări, părintele va găsi 3 răspunsuri, în fiecare săptămână. 

 

Întrebarea 1

 

Cât de adevărată este afirmația ”Religia rezonează în special cu o anumită clasă socială, cu un anumit nivel intelectual”?

 

Părintele Constantin Necula: Este o părere de luat în seamă. Depinde de care anume religie vorbim. Ortodoxia, ca formă confesională a creștinismului, se adresează și primește răspuns de la toate treptele sociale. Cine crede că a fi credincios înseamnă a fi redus ca intelect să recitească istoria. Pentru mine este o mare provocare să înțeleg mecanismul prin care oamenii cred absurdități notorii și mai puțin mărturisirile de credință ale creștinismului. Ateismul mi se pare mult mai greu acceptabil, și credeți-mă că am trecut prin el și știu ce zic, decât orice învățătură a creștinismului. Cine pune problema superficial, are răspunsuri superficiale la toate întrebările sale. De unde autoîncrederea superficială ori megalomania. Teologia este o știință extrem de exactă, are definiri ale obiectului cercetării, structuri de cercetare de vreo 2000 de ani. Și rezultatele, pentru cine vrea să vadă, se văd fundamental. Remarc modul în care suntem priviți de comentatorii religiei, drept proști, ori reduși mintal. Și trebuie să recunosc, au dreptate. În Ortodoxie nimeni nu e chemat să fie deștept, intelectual versat, cu atât mai puțin intelectual versatil. Poate că nu ne încadrăm în exigențele tuturor, dar nici nu căutăm aceasta. Ispita triumfalismului „ortodox” s-a născut tocmai din a căuta să răspundem, cu aceeași monedă calpă, provocărilor celor care ne cred proști.

 

Întrebarea 2

„Noi, ortodocșii, avem charisma evlaviei. Europenii au politețea”. Prin urmare, dacă suntem evlavioși, nu mai suntem europeni, părinte Necula?

 

Părintele Constantin Necula: Nu, dacă ne pierdem evalvia nu mai suntem ortodocși. Eu caut să mă mântuiesc, nu să mă integrez euro-atlantic. Cred în nevoia integrării într-o structură geopolitică euro-atlantică, dar o fac prin asumarea unei dimensiuni civice, nu una constituțională mântuirii. Citatul, din Cuviosul Paisie, este menit să ne reducă îngâmfările. Să ne spună că în timp ce educația este un exercițiu de viață, evlavia este un dar de viață. Europeni, slavă Domnului Istoriei, suntem prin așezare și aliniere, creștin ești prin evalvie. Actului civic nu-i trebuie conținut dogmatic, ci respect față de lege și cetățean. Un om complet își crește din evlavie respectul și este respectat pentru evlavia sa.

 

Întrebarea 3

Pe când o se impoziteze veniturile Bisericii? Nu mi se pare corect ca eu să plătesc impozite pe orice, iar "alții" să fie scutiți. De ce nu și profesorii, medicii, polițiștii să nu fie scutiți pt. că și ei muncesc în folosul oamenilor?

 

Părintele Constantin Necula: Nu sunt un expert în răspunsuri pe fiscalitate, deși remarc cum am devenit toți astfel de experți, dar de prea multă vreme se perpetuează o serie de informații nefondate în domeniu. Preoții și cântăreții sunt dublu impozitați pe salariu. Pe de o parte, ajutorul venit de la Stat, între 850 și 1.000 ron intră impozitat în posesia preotului. Cum preoții, mai bine de 90%, sunt licențiați, inclusiv cu studii postuniversitare, își asigură restul de salariu- în conformitate cu legea și pregătirea lor profesională, din ceea ce este încasat- prin chitanță, la nivelul economiei parohiei și numai prin hotărâri ale Consiliului Parohial. Acest adaos, chiar dacă este de cele mai multe ori teoretic, parohiile neavând fonduri pentru salarizare, este la rândul său impozitat. În ce privește producerea lumânărilor, obiecte de cult, tipărituri ori alte produse necesare cultului, acestea sunt impozitate exact ca orice SRL, pentru că astfel și funcționează. Nimeni nu spune însă că multe din lucrările Bisericii se autosusțin din servicii religioase fiscalizate, că mare parte din ajutorul de la Stat nu rămâne bisericii ci se întoarce la Stat în diferite forme. 

 

P.S Pentru unul dintre comentatorii materialului din numărul trecut care mă îndemna să nu le spun ONG-urilor cu specific unde să intervină îmi permit un răspuns. Accept că ora de religie nu este cea mai frumoasă provocare pentru copiii noștri, cine mă cunoaște știe că nu susțin ad absurdum predarea religiei. Dar este lipsit de cea mai precară etică socială să hărțuiești o Biserică, niște profesori și credința unor familii doar pentru a-ți dovedi utilitatea. Eu socotesc, în continuarea, că ultimii 25 de ani înregistrează o hărțuire continuă, fără nici o roadă educațională, a orei de religie- indiferent care ar fi forma ei. Promit să nu le mai dau lecții dacă ei îșiși își mențin competențele, care nu sunt pedagogice. Ideologizarea acestui pseudo-conflict nu intră în cheia gândurilor mele. Cu tot respectul ce ni-l datorăm unii altora.