Sâmbătă,
25.06.2022
Cer Senin
Acum
15°C

Istorie. Episcopul nazist al Bisericii Evanghelice: A încercat să îndrepte sașii din Sibiu către noua ideologie naţional-socialistă

Istorie. Episcopul nazist al Bisericii Evanghelice: A încercat să îndrepte sașii din Sibiu către noua ideologie naţional-socialistă

 

Biserica Evanghelică din Sibiu are o sală în care toate portretele episcopilor sunt expuse pentru a transmite istoria bisericii. Există şi câteva excepţii care, din motive cunoscute sau mai puţin cunoscute, nu se află în sala festivă. Unul dintre portretele care lipsesc este cel al episcopului Wilhelm Staedel care a condus biserica timp de trei ani în perioada celui de-al doilea război mondial, fiind adeptul ideologiei naziste.

Wilhlem Staedel a fost unul dintre cei 30 de episcopi pe care i-a  avut biserica din anul 1553.

În perioada interbelică, între 1932 până în 1941, funcţia de episcop era ocupată de Viktor Glondys. În '41 a fost obligat să demisioneze din funcţia de episcop, pe care o deţinea din 1932, deoarece s-a opus mişcării naţional-socialiste care a cuprins şi o parte a clerului evanghelic. A fost înlocuit cu episcopul pro-nazist Wilhelm Staedel care a ajuns în acea funcţie datorită “presiunii politice din acea perioadă”, după spusele lui Ştefan Bichler, purtător de cuvânt al Bisericii Evanghelice din Sibiu.

Cu toate că s-a aflat sub influenţă idologiei naţional-socialiste, “a fost unul dintre cei mai educaţi preoţi din aceea vreme. A studiat istoria şi teologia la Berlin şi în Budapesta, dar s-a remarcat mai ales ca preot. Poseda un dar oratoric extraordinar, motiv pentru care a fascinat tineretul”, afirmă Hans Hermann Peters, istoric.

“A ştiut să entuziasmeze auditoriul. Marea lui greşeală a fost implicarea directă în politică” adaugă Hermann Peters.

Biserica a devenit un punct important pentru răspândirea noii ideologi deoarece, odată cu anul 1867, saşii şi-au pierdut autonomia administrativă şi au devenit o mică minoritate. Astfel biserica a devenit din ce în ce mai importantă şi a preluat şi un rol politic. Pentru a convinge comunitatea saşilor din Sibiu să se “îndrepte” către nouă ideologie naţional-socialistă, hiteleriștii au ajuns la concluzia că numai prin intermediul bisericii este posibil acest lucru.

Wilhel Staedel a fost episcop trei ani, între 1941 şi 1944, timp în care nu a apucat să facă “ schimbări majore în ceea ce priveşte structura bisericii. Evident, structura personalului s-a schimbat, dar principalii oameni şi anume curatorul şi vicarul au rămas aceiaşi. Aceştia au fost şi principali lui adeversari în ceea ce priveşte politica pe care o răspândea”, spune Ştefan Bichler.

"Eu nu pot să îl consider pe Staedel antisemit”

 “Aveam 13 ani pe atunci, nu ştiam multe despre ce însemna politica la acea vreme. Eram prieten cu fiul său, am fost colegi de clasă. Eu nu pot să îl văd pe Staedel că fiind un antisemit deoarece, îmi aduc aminte, că ne adunăm o mulţime de copii la el acasă, era un om extraordinar. Printre acei copii se numărau inclusiv evrei. Era un om foarte simpatic, eu aşa îmi aduc aminte de el”, povesteşte Hans Hermann Peters. “Staedel a fost un adept al gândirii critice în care simbolurile religioase sunt interpretate ca taine care trebuie privite într-un mod metafizic. În timpul lui a fost un bun teolog care l-a apreciat şi pe Nietsche” adaugă Hermann Peters.

După 1944, Wilhelm Staedel a fost convins să își dea demisia şi a reuşit să fugă din Sibiu, însă a fost prins şi “închis la lagărul de la Târgul Jiu”, conform lui Hermann Peters.

A reuşit să fugă din lagăr în Germania, în Malsburg, unde a murit în anii ’70.

Biserica Evanghelică “nu îşi neagă trecutul” şi consideră că “din punct de vedere spiritual această este o perioadă regretabilă în istoria bisericii”, conform spuselor lui Ştefan Bichler. În ceea ce priveşte portretul lipsă din sala festivă, “sunt mai mulţi episcopi care nu au un portret deoarece nu au apucat să li se facă unul. Acesta este şi cazul lui Staedel care, în cei trei ani cât a fost episcop, nu a apucat să se facă un portret, şi plecarea acestuia a fost subită. Nimeni nu bănuia, la acea perioada că o să se termine aşa brusc”, afirmă Hans Hermann Peters.

“Hotărârea consistoriului este comandarea unei plăci prin care vor fi menţionaţi toţi cei care nu au avut un portret în sala festivă,” afirmă Ştefan Bichler, purtătorul de cuvânt al Bisericii Evanghelice Sibiu.

Foto: http://www.vasiauvi.org/

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Paula Văleanu

de Paula Văleanu

Cultură
Telefon:
0751 057 240

Comentarii

4 comentarii

x

Acum 6 ani

Interesanta poza. ce vremuri
Raspunde

x

Acum 6 ani

Apropos. Este vorba de Hermann Pitters nu Peters un maestru al cuvantului, un sas cum tot mai putini sunt
Raspunde

WIKIPEDIA

Acum 6 ani

Wilhelm Staedel (* 12. Januar 1890 in Hamruden, Siebenbürgen; † 11. Oktober 1971 in Marburg/Lahn) ............................................ Un articol plin de greseli....aproape cá ími vine sá spun autoarei : "prea micá pentru un rázboi atít de mare"
Raspunde

loaza

Acum 6 ani

Articol obositor, cu multe elemente repetitive, se observa ca este un text tradus si neinterpretat corect. Asta sa fie noul val de gazetari? Credeam ca mai rau decat fostul fomist de la Sibiu100 si corifeii turnului nu se poate, iata ca ma insel.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus