Joi,
01.12.2022
Light Intensity Drizzle
Acum
3°C

Interviu cu directorul executiv al Clubului economic german: ”Avantajul Sibiului este că are o imagine bună”

Interviu cu directorul executiv al Clubului economic german: ”Avantajul Sibiului este că are o imagine bună”

Wiegand Helmuth Fleischer este directorul executiv al Clubului economic german Transilvania (DWS - Deutscher Wirtschaftsclub Siebenbürgen), asociație care numără aproximativ 170 de membri. Sunt companii nu doar din Germania, ci provin și din alte țări vorbitoare de limbă germană: Austria, Elveția și chiar și câțiva olandezi vorbitori de limbă germană.

Între 30.000 și 40.000 de angajați lucrează în cadrul companiilor care fac parte din DWS, firmele fiind și din afara Sibiului. În interviul acordat Turnul Sfatului, Fleischer vorbește despre salariile oferite angajaților de investitorii străini, de așteptările acestor investitori, dar și despre diferențele dintre companiile autohtone și cele străine.

Reporter: La nivel național, Austria este țara cu cele mai mari investiții pe teritoriul României. La Sibiu care este situația?

Wiegand Fleischer: Dacă vorbim din punctul de vedere al capitalului investit, din câte rețin, primii sunt olandezii, pe locul doi - austriecii, iar Germania abia pe locul trei. Dacă, în schimb, vorbim de numărul de firme și de numărul locurilor de muncă aici create, atunci consider că Germania este pe primul loc, cel puțin în zona Sibiului.

R.: Mai are Sibiul capacitatea de a primi noi investitori, în contextul în care devine tot mai evidentă problema forței de muncă?

W.F.: Eu cred că avantajul Sibiului este, în primul rând, că are o imagine bună, inclusiv în străinătate. Are o infrastructură bună și o poziționare bună. Din aceste motive, prezintă în continuare interes pentru investitori. Într-adevăr, a devenit puțin mai greu pentru firme să găsească forța de muncă, mai ales când este vorba de una calificată, dar datorită atractivității Sibiului, tot mai mulți tineri decid să vină în zona Sibiului, fie din județ, fie din alte județe. Observ acest lucru atât la studenții mei de la Facultatea de Inginerie, unde o pondere de aproximativ 50% sunt studenți din alte județe. Majoritatea, după încheierea studiilor, rămân în Sibiu. De asemenea, tot mai mulți tineri din mediul rural urmează liceul la Sibiu, unde și rămân. De aceea cred că firmele mici și mijlocii au aceeași șansă în continuare. Mai greu va fi în cazul unei investiții unde pe termen scurt este nevoie de, să zicem, mii de angajați.

R.: Cam care sunt problemele investitorilor din spațiul german în România. Care sunt așteptările lor?

W.F.: Ceea ce atât ei, cât și eu, considerăm că se poate îmbunătăți este predictibilitatea legislației din România, astfel ca acele modificări legislative adoptate într-un an să intre în vigoare de la începutul anului viitor. Sigur că infrastructura României s-a îmbunătățit mult în ultima perioadă, dar și aici există loc de mai bine. În rest, cred că dacă noul Guvern ar mai reuși să reducă din birocrația excesivă de care avem parte, șansele ca investitorii să vină în continuare în România cresc și mai mult. Dar sunt și exemple în care lucrurile merg foarte bine, de exemplu la înființarea unei societăți noi. Atunci când ai dosarul complet și îl depui la Registrul Comerțului, atunci durează câteva zile și în mai puțin de o săptămână obții actele de înființare a unei societăți noi, ceea ce este o performanță inclusiv la nivelul vest-european.

R.: Din punct de vedere fiscal?

W.F.: Cota unică este un adevăr avantaj, iar din informațiile pe care le dețin, în afară de Bulgaria, aici este cota cea mai avantajoasă pentru investitorii din UE. Puțin mai dezavantajoasă este partea de contribuții către bugetul de stat, mai ales pe partea de salarii, unde avem o pondere mult mai mare decât multe alte țări. Atât ale angajatului, cât și ale angajatorului.

Când vor crește salariile oferite de străini?

R.: Salariile oferite de investitorii veniți la Sibiu încă sunt mici, consider eu. Nu mai este loc de creștere?

W.F.: Cu certitudine există disponibilitate, în condițiile în care contribuțiile la bugetul statului scad. Dar, mai mult, trebuie să vedem salariul și în raport cu eficiența, cu rezultatele care se obțin. Cu cât tehnologia este mai modernă, mai apropiată de ceea ce se folosește în vestul Europei, cu cât randamentul angajaților este mai bun, cu atât premisele măririi salariilor cresc. Zic că mai important decât partea cu referitoare la contribuțiile la stat este eficiența activității care se desfășoară la noi. Căci dacă se apropie de cea din Vestul Europei, atunci chiar dacă salariile nu vor fi la nivelul Vestului, ci doar la jumătate, atunci pentru România va fi un salariu foarte bun. Pentru că la noi, cel puțin la unele servicii, cum ar fi, de exemplu, chiriile, costurile sunt mai reduse.

R.: Majoritatea investițiilor, din Zona industrială vest, de exemplu, aduc tehnologie nouă. Prin urmare să înțeleg faptul că randamentul muncitorilor români este mai mic decât al celor din afară?

W.F.: De regulă utilajele și echipamentele sunt moderne, dar trebuie să țineți cont că sunt activități unde forța de muncă are un rol, o pondere foarte mare. Sunt acele activități care au pun accent pe operatori, deci au nevoie de mai mulți angajați. De regulă, acele activități automatizate sau semi-automatizate au rămas în Vestul Europei, relocarea făcându-se spre Est pe acele activități care presupun un număr mare de angajați. Și atunci, sigur, nu putem compara exact eficiența, deoarece nu vorbim de același proces tehnologic. Dar, pe ansamblu, eficiența de la noi nu este la același nivel cu cel din Vest. Asta ține de mai mulți factori.

R.: Dacă aveți membri și din alte zone ale Transilvaniei, ați observat modalități de abordare diferite în ceea ce privește lucrul cu administrațiile locale?

W.F.: Pe ansamblu, situația s-a îmbunătățit în toată Transilvania, probabil chiar în toată România. Sigur că sunt diferențe, sunt orașe ca Sibiul sau Brașovul, care au altă deschidere, au o tradiție, investitorii vin de multă vreme și se știu deja toate procedurile. Mai sunt localități mai mici, la început de drum, iar acolo și autoritățile nu au încă experiența de a ”manageria” astfel de situații. Atunci, acolo lucrurile merg mai greu.

R.: Din ce punct de vedere mai este Sibiul atractiv pentru investitori: pentru IT-iști, pentru istoricul din industria auto?

W.F.: În primul rând prin poziționare și infrastructură, stă foarte bine și la capitolul administrație, orice investitor este primit la cel mai înalt nivel, la fel și Universitatea are toată deschiderea. Dar ceea ce poate reprezintă un plus, în special pentru vorbitorii de limbă germană, este acest sistem de învățământ în limba germană de care dispunem. Ușurează comunicarea, dar și din perspectiva managerilor contează, căci managerii vin aici, de regulă, cu familia.

R.: S-a discutat în cadrul Clubului economic german despre autostrada închisă la zece luni de la deschidere? Care au fost reacțiile?

W.F.: Noi ne-am gândit că, probabil, ne-am grăbit un pic cu deschiderea autostrăzii. Dar, în esență, chiar dacă este un impediment acum, atâta vreme cât va fi realizată și - mai ales în contextul în care noul Guvern are drept priorități autostrada Sibiu – Pitești - vom avea o autostradă de la București sau chiar de la litoral până în Vestul Europei, atunci putem trece și peste această sincopă.

Companii autohtone vs. companii străine

R.: Din datele financiare ale lui 2014, am observat că cifrele de afaceri și profiturile firmele cu capital românesc au fost, în marea majoritate, în scădere. Pentru firmele străine, au fost în creștere, în majoritate. Care ar fi explicația dumneavoastră pentru această situație?

W.F.: Nu cred că se poate generaliza. Dar poate ține de experiența superioară a firmelor străine, care activează de zeci de ani într-o economie capitalistă și au întâlnit mai multe situații și de creștere, dar și de criză. De asemenea, un aspect important este că firmele străine, în mare parte, de fapt produc cel puțin pentru Vestul Europei, dacă nu cumva pentru piețe și mai îndepărtate. Prin urmare, evoluția lor economică nu este strict legată de situația din țara în care activează. Pe când multe din companiile cu capital românesc sunt orientate către piața internă.

R.: Există impresia cum că investitorii străini și-ar diminua profiturile din România încheind diferite contracte de consultanță, prin care scot aceste profituri din țara noastră. Este o părere îndreptățită?

W.F.: Din punctul meu de vedere nu este tocmai așa. Acele contracte de management, cel puțin în majoritatea cazurilor, sunt justificate. De regulă, în activitatea firmelor din România se implică și persoane din exterior, de regulă la nivel de management. Și dacă nu ar exista acele contracte, atunci costurile legate de transport, cazare, munca efectivă prestată – căci unii vin în mod regulat să se implice în management – ar trebui suportate de societatea-mamă. Fiind o muncă prestată pentru societatea din România, trebuie și evidențiată aici. Apoi, eu consider că dacă privim cel puțin aceste investiții din zona germană, vedem că sunt investiții substanțiale, de regulă s-a investit foarte mult în tehnologie, sunt investiții de milioane de euro. Al treilea argument împotriva unei astfel de impresii este legată de cota de impozitare din România, care este mai joasă, deci nu îi avantajează pe investitori să obțină rezultate foarte bune în țările de proveniență, ci aici. Dar, de regulă, se caută de obicei un echilibru.

R.: Să ne mai așteptăm la noi investitori care să apară în curând?

W.F.: Sunt firme care se interesează de Sibiu, fiind prima zonă de care întreabă, deoarece au auzit de la alți investitori că este o zonă bună. O parte dintre investitori, văzând că aici sunt foarte multe investiții, caută în zone învecinate, de unde să poată beneficia, de exemplu, de aeroport, dar și de sistemul de învățământ și așa mai departe din Sibiu. Ocna Sibiului, Mediaș, Cisnădie, Avrig. Dar mai sunt și firme care se interesează de activități de cercetare-dezvoltare, care au aflat că există ingineri foarte buni, tineri foarte creativi și atunci evaluează locații din Transilvania pentru investiții în acest domeniu.

R.: În cât timp credeți că se va mai putea vorbi despre relocarea unor investiții de la Sibiu în alte părți ale lumii?

W.F.: Motivul principal pentru care se fac relocările este echilibrarea costurilor. Inclusiv angajații din Vest au înțeles că aceste relocări nu înseamnă închiderea fabricilor, ci, de regulă, apare suplimentar o locație în România și astfel se echilibrează costurile, în special cele de personal, la nivelul companiilor. Referitor la relocarea din România, consider că atâta timp cât noi vom fi granița de est a Uniunii Europene nu trebuie să ne facem griji mari. România va reprezenta și în viitor o locație atractivă și stabilă, criterii foarte importante. Mai ales pentru companiile de dimensiuni nu foarte mari. Atunci când un IMM din Germania investește câteva milioane de euro în România, pentru acea companie reprezintă o investiție mare și una pe termen lung. De aceea, unele sincope precum a fost cazul Nokia sunt puțin probabile. Chiar dacă, treptat, nivelul salariilor din România va crește, probabil că nu va ajunge foarte repede la nivelul celor din vestul Europei. Probabil va mai crește și randamentul și atunci, atractivitatea locațiilor din Sibiu va continua să existe.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus