30 de delegați cu drept de vot deliberativ și 38, cu drept de vot consultativ, au fost desemnați de românii din localitățile sibiene să îi reprezinte la Adunarea Națională de la Alba Iulia, de pe 1 decembrie 1918, arată Alexiu Tatu, directorul Arhivelor Naționale din județul Sibiu. ”O statistică temeinică, realizată de Paul Abrudan și Mihai Racovițan (istorici sibieni -n.r.), pentru participarea delegaților din județul Sibiu arată, fără putință de tăgadă, amploarea și calitatea participării delegaților trimiși de cercurile electorale sibiene la Alba Iulia. Spre exemplificare, credenționalele (mandatele de reprezentare – n.r.) au fost semnate de 714 locuitori din Apoldu de Jos, 875 din Jina, 532 din Miercurea Sibiului, 427 din Poiana Sibiului, 738 din Rășinari, 1690 din Săliște, 408 din Tilișca etc. Dacă Ștefan Pascu (istoric, membru al Academiei – n.r.) consideră că din 33 de localități sibiene au fost trimise credenționale cu 13.000 de semnături, Paul Abrudan este de părere că 44 de localități din județ au trimis adeziuni, având 16.587 de semnături. Dacă la cele arătate mai sus adăugăm delegații neoficiali trimiși să reprezinte localitățile județului (Aciliu – 61, Galeș – 120, Gusu – 50, Jina – 30, Miercurea Sibiului – 32, Săliște – 100) și cifra de 8.000 de oameni din părțile Sibiului prezenți la Alba Iulia între cei peste 100.000 de români veniți din toate colțurile Transilvaniei, putem concluziona că hotărârea de unire, exprimată la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, a reprezentat actul de voință care împlinea speranțele seculare ale românilor de pe ambii versanți ai Carpaților”, a arătat Alexiu Tatu, în cuvântul său din cadrul ședinței festive a Consiliului Județean Sibiu.
Directorul Arhivelor Naționale mai amintește că încă din octombrie 1918, în localitățile sibiene au început a fi organizate adunări în vederea aprobării și subscrierii adeziunilor care urmau să fie înaintate forumului reprezentativ de la Alba Iulia. ”Aceste adeziuni, pe care se aflau numele delegaților trimiși de circumscripțiile electorale dădeau dreptul delegaților de a-i reprezenta la Alba Iulia pe membrii circumscripțiilor care i-au ales prin vot deschis și erau veritabile mandate care exprimau voința de unire a locuitorilor județului Sibiu. Varietatea acestor documente – adeverințe, certificate, legitimații, procese verbale, protocoale – ne dă imaginea unei activități intense și efervescente care anima societatea românească la sfârșitul lunii noiembrie 1918”, a mai arătat Tatu.
Sursa foto: www.ziuanationala.ro
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Alba Iulia , Miercurea Sibiului , Consiliului Județean Sibiu , Marea Unire , Alexiu Tatu , Adunarea Naţională , Mihai Racoviţan , Pentru Sibiu , sibieni la Alba Iulia , Poiana Sibiului , Arhivelor Naţionale , 1918 , Dacă Ștefan Pascu , Directorul Arhivelor Naționale , Paul Abrudan
Vizualizari: 2446
Ultimele comentarii
Acum 10 ore
Ron
Acum 10 ore
Mișu Mare
Acum 11 ore
Newman
Acum 11 ore
Emil
Acum 12 ore
Xxx