Marţi,
22.09.2020
Cer Senin
Acum
19°C

Cât de ”praf” este autostrada dintre Săliște și Cunța

17 Aprilie 2016 20:50

Cât de ”praf” este autostrada dintre Săliște și Cunța

Negru pe alb, cei de la CNADNR recunosc faptul că – în noiembrie 2014 – au permis deschiderea circulației pe 22,11 km de autostradă construiți în dorul lelii: fără un sistem funcțional de scurgere a apelor pe nouă km, cu fisuri care apar precum popcornul în cuptorul cu microunde și cu alte zeci de neconformități.

Informațiile despre numeroasele probleme recunoscute oficial pe tronsonul de autostradă cuprins între Cunța și Săliște (lotul 3 al autostrăzii Orăștie - Sibiu) apar în caietul de sarcini al licitației prin care CNADNR dorește realizarea unei expertize a calității lucrărilor. Și, eventual, propuneri de soluții pentru remedierea defectelor. Lotul de autostradă în discuție este închis circulației de șapte luni, nu mai are constructor de trei luni ( pe 27 ianuarie 2016 fost reziliat contractul celor de la Salini Impregilo Spa), iar pe o porțiune de 200 de metri este demolat.

Un procent trecut să fie…

Stadiul fizic al lucrărilor este estimat de către CNADNR la 96%, conform proiectului tehnic inițial. Acest procent este unul nerealist, având în vedere că – după cum se arată și în documentația citată – nu au fost luate în considerare soluțiile adoptate ulterior pentru consolidarea zonelor cu instabilitate a terenului (nouă la număr). ”Antreprenorul a executat parte din lucrările de consolidare din zonele cu instabilitate a terenului, rezultate ca urmare a revizuirii soluțiilor tehnice adoptate pentru stabilirea versanților, fără a fi obținut autorizație de construire pentru acestea”, mai precizează cei de la CNADNR.

Lista lungă a problemelor…

… pornește chiar de la pasajul peste calea ferată Deva - Sibiu, construit la începutul lotului, în zona haltei Băile Miercurea Sibiului. ”S-a constatat că printre rosturile dintre elementele prefabricate curge apa”. La doi kilometri de acest pasaj au mai apărut fisuri pe o porțiune cu o lungime de 500 de metri pe calea 1 (sensul de mers Sebeș - Sibiu), unde foștii constructori italieni nu au intervenit deloc. Astfel de fisuri asupra cărora nu s-a mai intervenit deloc și care au lungimi cuprinse între 50 și 100 de metri mai sunt enumerate în alte două porțiuni. Important de menționat că aceste fisuri sunt semnalate într-o zonă unde terenul este considerat stabil (înainte de dealurile de la Aciliu).

Lista problemelor enumerate de CNADNR include și alte denivelări și fisuri, printre care și cea de zece metri (deocamdată) proaspăta apărută în decembrie anul trecut, când traficul era oprit pe autostradă. Fisura pornește de pe banda 1, a apărut concomitent cu tasarea benzii de urgență și este localizată imediat după viaductul de un kilometru de la Aciliu pe calea 2 (sensul de mers Sibiu - Sebeș). Nici asupra acestei defecțiuni nu au intervenit în vreun fel constructorii italieni.

Apele își fac de cap

Una din principalele surse de probleme apărute pe tronsonul de autostradă în discuție este sistemul de scurgere a apelor pluviale și subterane. Din datele CNADNR, sistemul nu este finalizat decât pe bucăți. Astfel, pe porțiunea cuprinsă între nodul rutier de la Cunța și pădurea de după nodul rutier de la Apoldu de Jos, sistemul de scurgere a apelor pluviale este realizat în proporție de 95%. ”Pe restul tronsonului , antreprenorul a lucrat la aceste amenajări, fără a asigura însă funcționalitatea sistemului de scurgere a apelor pluviale/subterane executat. Unele componente ale sistemului de scurgere a apelor prezintă fisuri și crăpături sau sunt colmatate și/sau inundate”. Restul tronsonului înseamnă aproape nouă kilometri și include și zona debleului de la Aciliu, unde terenul alunecă în continuare.

Au demolat dealul și au creat noi probleme

Lista defecțiunilor include și depozitele de pământ pe care cei de la Salini Impregilo Spa le-au realizat de-a lungul lotului 3 al autostrăzii Orăștie – Sibiu. Dintre aceste depozite, cele mai mari probleme le ridică cel din apropierea haltei Aciliu, unde au fost mutate cantități imense de pământ, rezultate în urma îndulcirii pantelor din apropiere. ”Din analizele realizate până în prezent, acest depozit influențează comportarea autostrăzii”, susțin reprezentanții CNADNR, fără a oferi alte detalii.

Și alte 30 de neconformități

Pe lângă această listă de probleme ale autostrăzii, autoritățile amintesc și de cele 296 de rapoarte de conformitate redactate de către consultanți pe parcursul construirii autostrăzii. ”Din acestea, la data rezilierii (ianuarie 2016) mai erau nesoluționate un număr de 30 de rapoarte de neconformitate. Spre exemplu: execuție necorespunzătoare a unor lucrări, nerespectarea prevederilor Legii 10/1995 – așternere asfalt în condiții atmosferice nefavorabile, neasigurarea funcționalității unor lucrări executate etc”.

Rapoarte, monitorizări, termene

După cum precizează și cei de la CNADNR, lista problemelor nu este exhaustivă, fiind de așteptat ca pe parcursul realizării studiilor cerute în contractul licitat să fie identificate noi defecțiuni. Termenul de depunere a ofertelor de către firmele interesate de realizarea acestei expertize a fost stabilit pentru ziua de 16 mai 2016, iar perioada de îndeplinire a acestui contract prevede mai multe termene.

Astfel, într-o lună de la semnarea contractului, cei de la CNADNR așteaptă un raport de evaluare, iar la trei luni un raport preliminar al expertizei tehnice și implementarea unui sistem de monitorizare în zonele cu instabilitate (pe care cei de la Salini s-au angajat că îl realizează ei în noiembrie 2014). Datele colectate prin acest sistem de monitorizare trebuie colectate în rapoarte lunare, care trebuie transmise celor de la CNADNR timp de un an.

În fine, potrivit contractului scos la licitație, raportul final de expertiză tehnică a autostrăzii Săliște – Cunța trebuie finalizat în cinci luni de la semnarea contractului.

Cine mai are încredere?

Închisă circulației în 7 septembrie 2015, pentru remedierea fisurii care a apărut la zece zile de la inaugurarea electorală, autostrada trebuia redeschisă după cel mult o lună și jumătate, anunțau cei de la CNADNR. Cum italienii au demolat 200 de metri de autostradă, după care au oprit lucrările, autorităților au reușit să rezilieze contractul cu Salini Impregilo Spa abia în ianuarie 2016.

Pe site-ul CNADNR a fost publicat faptul că autostrada va fi redeschisă în iunie 2016. În ianuarie anul acesta, ministrul Transporturilor, Dan Marian Costescu, anunța că, de fapt, circulația va fi redeschisă în septembrie 2016 sau, cel mai târziu, în noiembrie.

Proaspăt numit în fruntea CNADNR, Cătălin Homor anunța la începutul lunii februarie că va fi lansată o licitație pentru reconstruirea celor 200 de metri demolați pentru redeschiderea circulației. Licitația nu a mai fost lansată, dar o lună mai târziu, Costescu, ministrul Transporturilor, declara că porțiunea demolată va fi refăcută de CNADNR, cu termen de finalizare august 2016. După alte patru zile, directorul Companiei de drumuri, Homor, anunța că, într-adevăr, lucrările vor fi realizate în regie proprie. Și că vor începe luna aceasta.

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

2 comentarii

hotii domina Romania

Acum 4 ani

ca deobicei minciuni peste minciuni .... toata clasa politica vinovata si pe langa si ramificatiile lor . pana nu scapam de asa ceva nu o sa avem FAPTE CI VORBE
Raspunde

averageJoe

Acum 4 ani

Important e ca si-au luat banii... Italienii si Neaga cu gasca, iar noi, fraierii injuram in gol.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus