Un minim respect pentru cӑpitan, la plecarea de la CSU. “N-a câștigat trofee, dar blondul firav și-a câștigat fani, pe viaţӑ”

Aceste rânduri sunt despre respect sau, mai degrabӑ, despre lipsa lui. Am preferat sӑ nu scriu sub imdoldul indignӑrii, imediat dupӑ ce clubul CSU Sibiu a anunţat plecarea cӑpitanului Octavian Popa Calotӑ. Am preferat sӑ mai aștept câteva ore, poate, poate nodul în gât îmi va dispӑrea. Dar sentimentul a rӑmas același. Felul în care clubul a ales sӑ anunţe plecarea cӑpitanului mi-a lӑsat un gust amar și o bӑrbie care tremurӑ de ciudӑ, gândindu-mӑ la acei oameni în galben care cântӑ cu inima la fiecare meci, la acei copilași care mângâie cu privirea fiecare mișcare a idolilor lor, așteptând cuminţi, la final de meci, sӑ obţinӑ doar o pozӑ sau un autograf pe un tricou pe care-l vor purta și când pun geanӑ peste geanӑ, dar și la acei juniori care cresc odatӑ cu pasele, coșurile și driblingurile jucӑtorilor pe care îi îndrӑgesc din suflet. M-am gândit la fiecare dintre ei, la fiecare în parte, atunci când am vӑzut comunicatul de presӑ trimis de reprezentanţii lui CSU Sibiu, cu titlul “Tincu, Lalovic și Mijajlovic continuӑ alӑturi de CSU Sibiu”. Nimic despre plecarea lui Calotӑ?

Abia în finalul comunicatului a apӑrut informaţia cӑ Octavian Popa Calotӑ a plecat la “o echipӑ din Liga Naţionalӑ”, fӑrӑ alte explicaţii, deși jucӑtorul mai avea un an de contract cu echipa. Nici pe pagina de Facebook n-am vӑzut nimic, în afarӑ de acel comunicat, cu același titlu.

Probabil prin aceastӑ modalitate s-a încercat distragerea atenţiei de la plecarea unui jucӑtor care s-a confundat cu Sibiul în ultimul deceniu, prin punerea în prima plan a unor jucӑtori care vor continua cu CSU Sibiu și în sezonul urmӑtor. Oricum ar fi, poate cӑ acest jucӑtor ar fi meritat mai mult de 3-4 rânduri în subsolul unui comunicat. Poate și-ar fi dorit și el sӑ le transmitӑ suporterilor câteva cuvinte de rӑmas bun – sӑ le explice suporterilor de ce a plecat – și poate ar fi merit asta mӑcar pentru cele peste 200 de meciuri în tricoul lui CSU, pentru partidele în care a jucat cu genunchii striviţi, cu umerii vӑtӑmaţi și chiar și cu o lacrimӑ de sânge sub ochi, pentru faptul cӑ ales sӑ rӑmânӑ la CSU sezoane dupӑ sezoane deși valoarea și statisticile individuale îl recomandau la orice echipӑ din ţarӑ care se bate la campionat. Sau mӑcar pentru cӑ a renunţat și la bani pentru binele echipei.

Doar pentru toate acestea, cred cӑ meritӑ un minim respect. Mӑcar de dragul fanilor, care au vӑzut în el, acasӑ sau în deplasare, spiritul lui CSU.

Anunţul plecӑrii cӑpitanului doare, dar Calotӑ știe cӑ oriunde va juca, spiritul care s-a încarnat în trupul unui blond firav îl va urmӑri toatӑ viaţa, precum un câine credincios. “Kevin” și-a câștigat acest însoţitor încӑ de când avea 17 ani și pӑșea pentru prima datӑ pe parchetul Sӑlii “Transilvania”.

Haideţi sӑ învӑţӑm sӑ ne arӑtӑm respectul pentru jucӑtori care nu doar vin și pleacӑ. Pentru cӑ astfel de sportivi sunt atât de puţini în ziua de azi. Sӑ-i respectӑm, mӑcar de dragul lor, al fanilor. Chiar și acum, la plecare.

Drum bun, Kev! Semnat: un fan.

foto

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Adrian Stoinea

Sport
Telefon:
0764 614 986