Miercuri,
19.06.2024
Cer Senin
Acum
30°C

„TITRAŢI” LA KILOGRAM

În lumea de azi, activitatea intelectuală este prevalentă muncii fizice. Fluxul informaţional, impulsionat de mijloacele tehnice tot mai perfecţionate de propagare, ca şi concurenţa robotică, obligă tot mai mult la punerea în lucru a aptitudinilor noastre psihice. Prestaţia intelectuală a devenit un fenomen de masă. Stimulată de mijloacele de cercetare ca şi de diversitatea obiectivelor, ale domeniilor la care se poate raporta, creativitatea iscoditoare a spiritului uman îşi găseşte un tot mai larg câmp de afirmare.

          Nu suntem toţi dotaţi de la natură să performăm în acest domeniu. Creativitatea spirituală umană s-a exprimat pe parcursul devenirii prin capacităţi intelectuale de excepţie, prin aptitudini şi talente aplicative diferitelor forme de manifestare ale sensibilităţii afective, imaginative. Câştigul de cultură al societăţii omeneşti îl datorăm acelor/acestor semeni de excepţie printre noi.

          Deşi în comparaţie cu unele sfere geografice sau istorice noi am fost mereu cu un pas în urmă totuşi, atât la nivel naţional cât şi în cuprindere universală am dat culturii oameni de seamă în toate domeniile de manifestare. Ei s-au evidenţiat nu numai prin capacităţi şi aptitudini deosebite, prin talente înăscute şi cizelate, prin muncă pasionată ci, esenţial, prin conştiinţa valorii morale înălţătoare a efortului lor. Ei n-au muncit numai de dragul muncii, n-au creat numai de dragul creaţiei ci, mistuiţi de imperativul unui foc lăuntric, s-au raportat mereu la bine, la frumos – „. .fă binele şi iubeşte frumosul” (George Enescu).

          Fără îndoială, avem şi de prezent oameni de cultură dedicaţi binelui şi frumosului sufletesc. Spre pildă, pe panoul de la intarea în librăria „Humanitas” se poate vedea pleiada unora dintre literaţii, istoricii, filozofii, artiştii marcanţi ai zilelor noastre. Ei ne fac cinste. În chip paradoxal însă, acum, fenomenul cultural de masă stimulat de mijloacele de informare şi difuzare – internetul, televiziunea, telefonia mobilă – retardează în mediocritate ştacheta mişcării culturale. Nota dominantă a imboldului cultural de azi nu este nici binele nici frumosul ci INTERESUL şi expresia lui cea mai brutală, BANUL.

          Excelenţa ostentativă a omului de cultură de azi este TITLUL. Nu are importanţă ce poartă sub pălărie de vreme ce cu el se cuceresc toate redutele. Ocuparea posturilor importante cu deosebire în instituţiile de cultură este condiţionată de titluri. Printre ele, la loc de frunte, titlul de DOCTOR. Drept care lumea e împânzită de „doctori”. Un titlu universitar, indiferent de nivel, nu spune nimic dacă nu e „doctor”. Orice alt titlu, inclusiv în politică, dă bine dacă e premers sau urmat de „doctor”. Nu numai de dragul titlului, al „excelenţei” ci şi, aţi ghicit,  de dragul banului, de vreme ce titlul aduce cu sine bonusul „cuvenit”.

          Considerentele de mai sus sunt în strânsă legătură cu recenta decizie a CNATDCU (Comisia Naţională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor  şi Certificatelor Universitare) privitoare la titlul de doctor al lui Victor Ponta. De data aceasta n-a mai mers ca în 2012 când a fost pus la bătaie prestigiul Guvernului şi al Ministerului învăţământului pentru a-i muşamaliza plagiatul. Acum lucrarea e  deconspirată ca plagiat get-beget. Vom vedea ce va urma. Până una-alta, febra doctoratelor i-a implicat pe nimeni alţii decât doi infatuaţi prim miniştri ai ţării : Victor Ponta ca învăţăcel-beneficiar şi Adrian Năstase ca naş binevoitor. N-au făcut mai mult decât să se circumscrie torentului ameţitor al fabricării de doctorate emise cu o condamnabilă uşurinţă de instituţiile abilitate. Pe stradă auzi : mai repede dai de un „doctor” decât de un muncitor.

          Fenomenul se înscrie în cadrul mai larg al deprecierii şi bagatelizării procesului instructiv-educativ. Învăţământul a ajuns într-o stare dezastruoasă, de când intră şi el pe mâna banului. Poţi investi şi peste 6% din PIB, cu actuala concepţie devenit mentalitară, tot acolo ajungi. Pe nimeni nu mai interesează calitatea. Tinerii înşişi s-au prins : cu banul obţii patalamaua. Profesorii, chiar bine intenţionaţi, nu-i pot trânti. Efectivul trebuie să rămână complet, de dragul taxelor. Actualul minstru al învăţământului a gafat nu pe considerentele invederate de criticile ce i s-au adus ci dimpotrivă, socotind că învăţământul particular astfel cum se practică la noi ar fi soluţia salvatoare. Nicio speranţă, câtă vreme realmente statul se degajează de răspunderea unui învăţământ de calitate.

          Dacă în continuare vom naviga pe aceeaşi rână, nu va fi de mirare rezultatul. Ţara va fi plină de titraţi la kilogram, dar văduvită de creatori.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

1 comentarii

Gyuntar dela Ooy

Acum 7 ani

Corecte in întregimea lor afirmațiile opinentului. O singura necunoscuta persista: in perioada guvernării ' 96-2000 "fenomenul depreciativ si al bagatelizarii" procesului instructiv-educativ a fost cumva "scurtcircuitat" de responsabilii acelei perioade sau.....
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus