Luni,
06.12.2021
Cer Senin
Acum
2°C

Maria Moga, librar: ”Aceasta este, poate, una dintre cele mai nobile meserii”

Maria Moga, librar: ”Aceasta este, poate, una dintre cele mai nobile meserii”

Maria Moga este acea librăreasă care te întâmpină întotdeauna cu vorbe calde și este cunoscută de iubitorii de carte din Sibiu.

La cei 65 de ani ai săi, 44 sunt munciți, din care 25 de ani a lucrat la Librăria Humanitas. S-a pensionat mai apoi, dar, zilnic, două ore le petrece în locul care îi este cel mai drag - librăria de pe Nicolae Bălcescu. „Mi-e necesar să fiu aici, pentru mine lucrurile se desfășoară altfel”.

maria moga humanitas (1) (Copy) Deși librăria se deschide la ora 10.00, Maria Moga era acolo încă de la ora nouă pentru a pune în ordine cărțile. „Ieri au venit cărțile și trebuie aranjate pentru că pe urmă deschidem și nu o să mai avem timp”. În fiecare zi, de la 10.00 la 12.00, Maria Moga se află în librărie acolo unde primește fiecare cititor cu o vorbă bună și un sfat. Vorbește cu seninătate despre creșterea pe care fiecare om o are prin intermediul cărților și insistă asupra faptului că informația trebuie folosită cu folos. „Acest proces de creștere este anevoios și este de o viață întreagă, nu se mai continuă după. Eu cred că avem o singură viață. Pe unele sacoșe de la Humanitas scrie «Ai atâtea vieți câte cărți ai citit», dar ai o singură viață, nu ai atâtea, ai o singură viață pe care ți-o poți împlini sau nu. Vecinătatea cărților, acest proces de cunoaștere cred că este cu început, dar fără sfârșit. Tot timpul vieții tale biologice și te poate ajuta. Cărțile înseamnă o întâlnire, iar fiecare întâlnire spune ceva. După ce ne despărțim de cineva, rămânem cu ceva anume care poate să ne ajute sau poate să ne pună în gardă”.

„Te ajuți să nu fi trăit degeaba”

Despre creșterea omului odată cu înaintarea în viață a descoperit și citind cartea ”Decojind ceapa”, a lui Gunter Grass. „Dorința lăuntrică a omului trebuie să crească pe măsură ce înaintează în viață, iar într-o librărie, informația e nemărginită și nelimitată. Eu apreciez că este una dintre cele mai nobile profesii, o dată pentru că te ajuți pe tine însuți să nu fi trăit degeaba, dar ai și posibilitate de a-i ajuta pe ceilalți. Dacă tu te-ai lucrat pe tine câtuși de puțin, înseamnă că atenția ta la cel care este în fața ta îl poate ajuta și pe el și astfel, poate, într-o anumită măsură ajuți lumea asta să fie un pic mai bună. Nu m-am întrebat niciodată dacă acest lucru este în zadar și nici nu m-am temut că ar fi în zadar, dar adesea mă întunecă lipsa de dorință a oamenilor de a se cunoaște pe ei înșiși, de a se curăța, de a se decoji de tot ce își pune amprenta pe ei”, spune Maria Moga.

Cât am evoluat?

Maria Moga este genul de persoană cu care poți sta la povești fără să simți trecerea timpului, pentru că modul în care vede viața îți oferă o viziune despre modul în care stau lucrurile. „Mă întunecă când aud de căsătorii frumoase și după o vreme se ajunge la divorțuri și nu pot să înțeleg ce se întâmplă cu doi oameni care hotărăsc să-și trăiască împreună viața, care se asociază întru-mplinirea în viața asta și crearea acelui nucleu, care este căsătoria. Alegi să mergi alături de cineva care te poate ajuta, care te poate completa și invers, iar dintr-o dată ajungi la spectacolul divorțului. Mă întunec când aud asta și mă întreb uneori dacă e vorba de o evoluție a omului, dar nu cred”.

maria moga humanitas (2) (Copy) Cartea pe care acum o citește acum este „Bizanț, o lume pierdută”, și spune că dacă parcurgi cu atenție paginile îți dai seama că lumea nu a evoluat. „Ceea ce se întâmplă acum cu terorismul nu e decât o reacție. Erau creștinii care îi omorau pe asa-zișii păgâni, pe evrei, le confiscau averile, iar la vremea aceea Alexandria era un oraș înfloritor făcut de evrei. I-au adus în pragul de migrare, pentru că așa au ajuns ei să plece prin toată lumea, pentru că au fost năpăstuiți. Asta nu înseamnă că le iau apărarea, dar asta s-a întâmplat. A fost un împărat mai bun care le-a dat triburilor sălbatice, păgâne, nomazilor pământuri pentru a le lucra și acum fac un paralelism: i-ai lăsat să vină în Europa și ce ai făcut cu ei? Nu ai încercat să-i integrezi, iar dacă ridici o moschee nu înseamnă că rezolvi problemele, pentru ca apoi să te temi de ei și să încerci să-i înlături. Cred că nu se mai poate face nimic cu omenirea, singurul lucru ar fi ca din aproape în aproape, omul să încerce să trăiască frumos cunoscându-se pe sine și încercând să-i cunoască și pe ceilalți. Asta mi se pare esențial, nu e greu, dar e anevoios”, este de părere Maria Moga.

Comentarii

14 comentarii

Cosmin

Acum 5 ani

Cel mai bun articol scris pe anul acesta.
Raspunde

rosu

Acum 5 ani

"Cred că nu se mai poate face nimic cu omenirea, singurul lucru ar fi ca din aproape în aproape, omul să încerce să trăiască frumos cunoscându-se pe sine și încercând să-i cunoască și pe ceilalți. Asta mi se pare esențial, nu e greu, dar e anevoios” Felicitari, D-nei Moga! Ar merita un editorial saptamanal, eventual in locul d-lui Boila..(;-)
Raspunde

camarad

Acum 5 ani

...”informația e nemărginită și nelimitată.” Dacă doamna librar nu s-a sesizat, madam Daniela trebuia să o facă ! Dacă nu ești limitat/mărginit !
Raspunde

camarad

Acum 5 ani

...”informația e nemărginită și nelimitată.” Dacă doamna librar nu s-a sesizat, madam Daniela trebuia să o facă ! Asta dacă nu ești limitat/mărginit !
Raspunde

Bogdan

Acum 5 ani

e o doamna deosebita, ma bucur ca o cunosc personal
Raspunde

@@@

Acum 5 ani

Pasiune ! :) Astfel de oameni ne trebuie, e un exemplu !
Raspunde

Micul Muci

Acum 5 ani

Domna Moga,o persoana absolut remarcabila,va trai,cu siguranta greu dar demn, cu o pensie de nimic,spre deosebire de ''pensionacii speciali ai Parlamentului''(fara vre-o referire directa la Stirbet sau alt vajnic parlamentar autohton ori ba).
Raspunde

corina

Acum 5 ani

am cunoscut-o, am cumparat multe carti la recomandarea ei,am lucrat langa dansa la galeria de arta ,care cred ca nu mai exista,a fost demult.....ce vremuri minunate!o femeie deosebita!
Raspunde

corina

Acum 5 ani

am cunoscut-o demult,o persoana deosebita,am cumparat multe carti la recomandarea dansei,am lucrat alaturi la galeria de arta care cred ca nu mai exista......sunt multi ani dar nu o poti uita... .Multa sanatate!
Raspunde

mihai

Acum 5 ani

Distinsa si amabila doamna Moga, intotdeauna de ani buni ne ofera cu blandete si pricepere cele mai potrivite recomandari de lectura. Mult timp libraria aduna oamenii interesati de idei si cunoastere. Ce o diferentiaza de alti lucratori obisnuiti in librarie este inima calda pe care ne-o ofera si faptul ca mereu stie cum sa intretina in discutii, sa fie amabila si draguta si sa te intrebe si de alte aspecte ale vietii tale. Doamna Moga nu este o persoana care doar incearca sa iti vanda ceva, respectiv niste carti, nu este un negustor de carti, este o persoana vie si calda care iti creeaza un mediu placut, iti faciliteaza intrarea si orientarea in librarie si te determina sa te reintorci cu acelasi drag. Mai mult, pe strada de te intalneste regasesti acelasi suflet bun chiar si prin gestul de binete. Pentru multi elevi si studenti sau profesori a fost calauza si prin prezenta domniei sale (iar odata si sotul) libraria din centrul orasului era locul unde macar pentru cateva minute doreai sa pasesti." Hai sa intru putin". Reprezinta un model categoric. Daca cartile au o biserica in Sibiu cu siguranta pe Balcescu sa fie. Nu este doar o casa a cartii, precum scria Mitropolitul pe perete, ci o Biserica a Cartii Profund respect si pretuire, M
Raspunde

Eugen

Acum 5 ani

ORICE CARTE CITITA ESTE UN GRATAR PIERDUT!
Raspunde

Liceanul

Acum 5 ani

Nobila ca si saracia. Tot a librarilor, desigur.
Raspunde

Daniela Cosma

Acum 5 ani

De acord!
Raspunde

GHISOIU

Acum 5 ani

FOARTE MULT ADEVAR IN ACEST ARTICOL CUVINTELE SPUN PREA PUTIN DESPRE OMUL MARIA MOGA > MULT RESPECT SI MULTA AFECTIUNE FAM GHISOIU
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus