Marţi,
29.11.2022
Cer Senin
Acum
-2°C

Cu Trump la Casa Albă, nu se va termina lumea, dar avem o ”o criză a elitelor politice”

Cu Trump la Casa Albă, nu se va termina lumea, dar avem o ”o criză a elitelor politice”

Conf. univ. dr. Silviu Nate, directorul Centrului de Studii Globale din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu comentează pentru Turnul Sfatului rezultatul alegerilor din Statele Unite ale Americii. Silviu Nate apreciază drept exagerări nefundamentate discuțiile despre dizolvarea NATO și intrarea României sub influența aprigă a Rusiei. Dar eventuala nouă politică a lui Trump va avea o influență certă și asupra țării noastre.

Întrebare: Cum apreciați profilul celui de-al 45-lea președinte la Casa Albă? Siviu Nate: Joseph Nye, un mare gânditor liberal american și profesor universitar, prezenta în cadrul unei analize în urmă cu două luni, că Donald Trump are un deficit de inteligență emoțională. Unii experți susțin că inteligența emoțională este susținută atât de abilități tehnice cât și de abilități cognitive. Totodată psihologii au opinii diferite asupra celor două tipuri de abilități sau asupra importanței pe care o comportă inteligența emoțională în leadership. Spre exemplu, Bill Clinton este evident mai puternic marcat de abilități cognitive, decât de cele tehnice. Anumiți psihologi americani consideră că Richard Nixon a avut, probabil, un IQ mai mare decât Roosevelt, însă înregistra o inteligență emoțională mult mai mică. Liderii folosesc inteligența emoțională pentru a-și gestiona carisma sau magnetismul lor personal în diverse contexte ale schimbării, folosind astfel o aură a succesului. Trump are unele dintre abilitățile inteligenței emoționale. El este un actor a cărui experiență găzduiește un reality-show de televiziune ce atrage o atenție considerabilă din partea mass-mediei. În același timp, Trump a dovedit că are deficiențe în ceea ce privește auto-controlul. El nu a reușit să afișeze o disciplină de sine, necesară pentru a stăpâni detaliile politicii externe, astfel încât, spre deosebire de Nixon, el apare drept naiv în materie de afaceri globale. Narcisismul lui Trump l-a condus la reacții exagerate, de multe ori contra-productive, de la critici la afronturi. Interesant este faptul că discursul lui Trump s-a axat preponderent pe acuzații la adresa actualului sistem politico-economic al SUA, speculând nemulțumirea maselor și astfel, el însuși, a „crescut” în cursa electorală pe propriul său mesaj.

Î.: Cum credeți că va arată politica externă a SUA în mandatul Trump? S.N.: Interesul național al unui stat cu tradiție democratică solidă nu se modifică decisiv pe parcursul unui mandat prezidențial, interesele vitale ale SUA reprezintă vectori pentru dezvoltare strategică pe termen lung și nu pot fi alterate printr-un șir imatur al unor declarații excentrice. Mai degrabă trebuie analizate acele elemente de potențial ce vor modifica tiparul politicii externe americane pentru atingerea obiectivelor de interes național. În acest sens, putem avea de-a face cu o renegociere sau repoziționare a pieselor pe tabla de șah. Așadar, modul în care se va realiza redistribuirea puterii la nivel global și regional reprezintă o preocupare pentru confirmarea sau infirmarea unor ipoteze în analiza de politică externă. Odată cu declanșarea crizei economice globale în 2008, președintele Obama a luat măsuri drastice privind limitarea finanțării de la bugetul de stat a unor proiecte de cercetare și inovație în domeniul militar și al tehnologiilor spațiale. După acest pas, decizia administrației americane a fost să reducă sprijinul material pentru sistemul de apărare în Europa, iar războiul din Libia a reprezentat un moment de cotitură pentru conștientizarea aliaților europeni asupra costurilor de război și asupra angajamentelor mai ample de securitate. Evoluția situației politico-militare din Ucraina și precipitarea climatului regional de securitate a readus în prim plan pe agenda internațională nevoia de asigurare a flancului estic al NATO. Istoria ne-a învățat că parcursul priorităților de politică externă pentru SUA se modifică în funcție de trei coordonate majore: economic, politic și militar. Administrația Obama s-a concentrat preponderent în ultimii doi ani pe creșterea influenței americane în Asia. Accederea la putere a lui Donald Trump nu pare să modifice într-un orizont foarte apropiat trendul politicii externe americane, înțelegând toate acestea din puținul pe care candidatul Trump a reușit să îl transmită. Vor fi totuși înregistrate modificări substanțiale în tiparul mesajului său, al epatării și vehiculării de argumente contradictorii ce vor conduce la ambiguitate și lipsă de predictibilitate în relațiile externe. Acest tipar vulgar și auto-suficient nu va putea asigura, de la nivelul președinției, un dialog ușor și stabil cu vecinii SUA sau cu alte state la nivel global. Totuși în procesul politicii externe și interne ale SUA, Congresul va avea un cuvânt important de spus pentru fundamentarea deciziei și trebuie să luăm în considerare faptul că marea majoritate a republicanilor nu sunt totuși adepții unor măsuri extreme, abuzive sau deviante. Intuiesc că mandatul Trump va înregistra multe suișuri și coborâșuri, asemeni istoricului său personal, și va solicita prin contracții puternice interne democrația instituțională americană, prin reacții, dezbateri, polemici, contestații publice etc. Va fi, în sine, un test de maturitate pentru națiunea americană cu ardere karmică intensă.

Î.: Poate reprezenta Trump un vector de redresare a problemelor națiunii americane? S.N.: Ca să răspundem unei întrebări atât de complexe trebuie să ne uităm la evoluția și la stadiul actual al politicii și economiei americane. În momentul de față guvernul SUA are datorii estimate de 19,5 trilioane USD, în consecință nu cred că ar fi contat viitorul președinte în rezolvarea acestei probleme. Niciunul dintre candidați nu ar putea gestiona o situație de asemenea anvergură. Conform unui sondaj publicat pe 7 noiembrie de South China Morning Post, mai mult de trei sferturi dintre respondenții din China, Japonia, Indonezia, Filipine, Singapore și Coreea de Sud ar fi preferat să o aleagă președinte al SUA pe Hillary Clinton, dacă ar fi avut drept de vot. Totuși, dincolo de aceste repere generale, publicul din China pare să aibă o viziune mult mai favorabilă față de Trump, în cazul în care 39% dintre respondenți au declarat că ar fi vrut ca Trump să câștige. Faptul că el este, în esență, un om de afaceri fără un atașament față de administrațiile anterioare din SUA conduce în același timp la o credibilitate scăzută în rândul poporului chinez. Luând în considerare criterii de gen și rasă, Trump a fost votat în proporție de aproximativ 60% de populație de culoare albă și doar în proporție de 9% de afro-americani și aproximativ 30% de hispanici. Bărbații din cele trei categorii au votat în proporție mai mare cu Donald Trump decât cu Hillary Clinton, potrivit unui studiu efectuat de agenția Reuters în ziua alegerilor. Rezultatele altui sondaj publicat de New York Times arată că 34 procente dintre cei prezenți la vot nu au studii liceale, iar aproximativ 65% dintre aceștia au votat cu Trump. În concluzie, această compoziție populară ne indică faptul ca majoritatea americanilor de culoare s-au simțit puternic deranjați de discursul anti-rasial al lui Trump, în timp ce acest tip de mesaj și-a găsit preponderent loc în rândul a aproximativ 20% din populația needucată a SUA, cu drept de vot, ceea ce reprezintă nu cu mult sub 40% din capitalul său electoral. Putem spune că în urma analizei profilului de lider al lui Donald Trump, cel mai mult va avea de suferit politica externă a SUA, unde acesta este restanțier. Relația cu sectorul public și cu reprezentanții acestuia, cu bugetarii, ar putea deveni una destul de sterilă, știind de la bun început că el însuși este un maestru al evitării sistemului de impozitare american. Probabil interesul pentru angajarea unor relații bune cu R. P. Chineză va avea ca fundament și faptul că o parte considerabilă a companiilor pe care acesta le deține fac „sourcing” în această țară. Se vehiculează o serie de zvonuri că Donald Trump are o relație bună cu Vladimir Putin. Ieșind nu de mult timp de sub presiunea frenetică a campaniei electorale, este totuși bine să evităm nuanțarea unor tonuri speculative, dar este totuși de dorit nici să nu le trecem cu vederea definitiv.

Î.: Cum apreciați implicațiile pentru România din perspectiva unor noi viziuni asupra politicii externe la Casa Albă? S.N.: În primul rând, România are propriile sale nevoi și probleme interne de care trebuie să se preocupe și le cunoaștem cu toții pe majoritatea dintre acestea. România este semnatara unor tratate internaționale și este reprezentată în cadrul unor instituții de prim rang la nivel internațional, iar unele dintre aceste instituții au funcții de a produce și impune legi la nivel internațional. Totuși, odată ce beneficiem de garanții de securitate, ne-am asumat și angajamente, principiu care conduce inevitabil la un transfer de suveranitate și asimilarea unor direcții comune, transpuse în politica națională. În consecință, România depinde major de orientările economice, politice și militare stabilite în cadrul unor organizații internaționale precum UE, NATO, ONU etc. În funcție de noul tipar politic vom putea emite predicții cu privire la o potențială reașezare a politicii regionale. Deocamdată Trump nu prezintă un plan coerent în acest sens, deci este total prematur să facem afirmații care pot influența conștiința publică. Mesajele unor analiști autohtoni de tipul „România va fi dominată de Rusia” sau „NATO se va dizolva” reprezintă exagerări nefundamentate sau speculații, care fac mai degrabă obiectul unor exprimări neprofesioniste sau au scopuri propagandistice de a dezorienta opinia publică. Amintiți-vă că am avut Brexit, am văzut ce s-a întâmplat cu Ucraina, cu Turcia și suntem încă aici. Avem de a face cu un nou președinte american pătimaș, am avut și în România exemple cu nuanțe apropiate și am observat cu toții cum pot fi depreciate relații cu vecinii în funcție de profilul psihologic al unui lider. Cu toate că am devenit o insulă de securitate, înconjurați de vecini cu orientări pro-moscovite, cu Turcia prinsă în ambiții regionale opuse celor anterioare, România are nevoie de un aparat eficient de politică externă, de elite și poate folosi acest moment ca o punte de oportunitate în relația cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite ale Americii. Un cunoscut gânditor, exponent al Școlii de Gândire Realiste în studiile de securitate, Hans Morgenthau, afirma că „în relațiile internaționale, principalii actori sunt statele și doar statele mari contează”. Desigur că marile decizii globale vor transcende voința actorilor regionali mai mici, iar pe noi ne interesează care va fi tiparul pentru distribuirea puterii la nivel global și cum va fi speculat sau prioritizat acest moment, pentru a lua cele mai înțelepte decizii. Toți acești indicatori reflectă nivelul nostru de interdependență în relație cu alte state și nevoia de a lucra mult mai perseverent cu patrimoniul nostru național, uman și economic. Departe ca lucrurile să fie rezolvate la nivelul altor state, trebuie totuși să nu uităm lecția istoriei și să înțelegem de ce poporul român s-a jertfit pentru democrație, chiar dacă mai are de muncit pentru atingerea acestui ideal. Situația alegerilor din SUA ne indică o criză a elitelor politice, existentă în cea mai seducătoare democrație a lumii, dar și o criză a valorilor la nivel global.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

2 comentarii

B.Utoru

Acum 6 ani

Ce "elite politice" visezi, moşule? Corupţi, hoţi, târfe, penali, homosexuali, semidocţi - astea-s personalităţile politice pregnante din ţările democratice. Să minţi electoratul, să faci doar ce-ţi spune partidul şi sponsorii, să nu-ţi pese de popor, să n-ai niciun principiu moral - iată valorile actualei clase de politicieni români, europeni, americani.
Raspunde

X

Acum 6 ani

Cititi cu mai mare atentie! Era mentionat termenul de "criza" a elitelor politice.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus