Încălzirea globală asupra Sibiului: zece grade Celsius în plus față de periferie. Hipodromul ”conduce”

12 Ianuarie 2017 15:26

Studiile realizate asupra felului în care încălzirea globală afectează Sibiul au scos la iveală și faptul că lipsa de spații verzi din oraș duce la o creștere a temperaturii cu zece grade față de periferie. Sau că - din 1988 până în 2015 - temperaturile suprafețelor din Sibiu au crescut cu două grade Celsius, iar temperaturile minime sunt în creștere.

Datele sunt publicate într-un studiu realizat vederea întocmirii Strategiei privind adaptarea la schimbările climatice în municipiul Sibiu. Această strategie a fost finalizată în toamna anului trecut, fiind realizată din fonduri norvegiene.

În oraș e mai cald cu cel puțin opt grade Celsius

În cadrul studiului realizat de Avensa Consulting (o companie din Capitală) a fost monitorizată temperatura din oraș în mai multe puncte și pe mai multe trasee. Rezultatele indică faptul că ”insula de căldură urbană” a Sibiului generează temperaturi mai ridicate în special în centrul orașului (unde nu există zone verzi) și în cartierele Hipodrom (unde sunt blocuri cu un regim mare de înălțime). ”Analiza datelor măsurate a evidențiat diferențe între arealele periferice sau rurale adiacente și cele centrale ale orașului de până la 8,0°C, ceea ce înseamnă că, în timpul zilelor senine de vară aceste variații de temperatură în interiorul orașului pot ajunge până la valori de 9-10°C sau chiar mai ridicate. Zonele periferice și spațiile verzi (ex. str. Maramureșului sau Parcul Sub Arini) sunt cele mai răcoroase, în timp ce arealele cu construcții înalte, de tip blocuri cu 8-10 etaje (B-dul Mihai Viteazu), mai ales dacă au densitate mare și sunt situate în cartiere de tip dormitor, sunt cele mai calde”, se arată în studiul citat.

Sursa imaginilor: Strategia privind adaptarea la schimbările climatice în Municipiul Sibiu

Cât privește temperaturile mai ridicate din centrul istoric al Sibiului, specialiștii au o explicație: restaurantele. ”Temperatura mai ridicată în zona centrală a orașului în prima parte a intervalului se explică prin funcționarea restaurantelor la ora respectivă și a evacuării aerului cald din bucătării. Ulterior, zona blocurilor înalte rămâne constant cea mai caldă din oraș”.

Sibiul a devenit mai ”încins” în ultimii 30 de ani

Studiul surprinde și evoluția din ultimii 28 de ani a ”insulei de căldură urbană” Sibiu, pornind de la imaginile ”termice” ale orașului surprinse de sateliți în 29 iulie 1988 și, respectiv, 14 iunie 2015 (vezi foto principală). Potrivit acestor date, temperaturile din Sibiu variau acum aproape 30 de ani într-un ecart mult mai larg (25 – 35 de grade Celsius), față de cel din 2015 (când temperaturile oscilau în diferite puncte din oraș în intervalul 30-35 de grade Celsius). ”Arealele cele mai calde au fost și rămân zonele centrale în care lipsesc spațiile verzi, cele cu blocuri înalte, respectiv arealele industriale, mai ales cele din sudul și estul orașului”, se mai arată în studiu.

Documentul mai face și o comparație a temperaturilor înregistrate în vara lui 1988, față de 2015. ”Pe profilele executate pe imaginile satelitare, temperaturile suprafețelor sunt în general cu 2°C mai ridicate pe imaginea din 2015, comparativ cu imaginea din 1988”.

În ultimii 54 de ani: cresc temperaturile minime

Studiul ia în calcul și datele înregistrate de stația meteorologică de la Sibiu în perioada 1961 – 2016. Au fost compilate informațiile colectate de meteorologi în funcție de 30 de indicatori (19 pentru temperaturi și 11 pentru precipitații). ”Se constată că pentru cei mai mulți indicatori de temperatură există o tendință de creștere, argumentând astfel pentru scara locală tendința generală de încălzire la scară globală. Totodată și cei câțiva indicatori de temperaturi extreme care au tendințe de scădere, în general sunt indici calculați pe baza temperaturilor minime, sunt tot un argument al încălzirii întrucât panta lor negativă se traduce printr-un număr mai mic de zile cu temperaturi sub anumite praguri. În ceea ce privește indicatorii de precipitații extreme, deși domină tendințele de creștere/intensificare, totuși acestea nu sunt statistic semnificative pentru perioada analizată”.

Am vrut centură și zonă industrială, dar nu ne-am gândit și la mediu

Efectele negative ale schimbărilor climaterice la nivelul Sibiului au o evoluție galopantă în ultimii zece ani. De la opt incendii de vegetație generate în perioadele de secetă ale lui 2007 s-a ajuns la 38 de astfel de incendii raportate în 2015, amintește raportul. Documentul indică faptul că, din cauza lipsei unui ”inel verde” în jurul orașului, locuitorii Sibiului vor resimți tot mai accentuat efectele schimbărilor climatice. În afara acestui inel verde, orașul mai are nevoie de ”perdele de protecție cu specii rezistente la poluare”. Potrivit autorilor studiului, astfel de perdele de protecție ar fi trebuit amenajate între zonele industriale și oraș, dar și între autostrada-centură și oraș.

Zona industrială vest

Apoi, una din principalele vulnerabilități pentru schimbările climatice din Sibiu o reprezintă modul de administrare a zonei protejate Pădurea Dumbrava. Potrivit autorilor studiului, această zonă este ”supusă unor presiuni naturale (secetă, temperaturi ridicate, precipitații abundente) și antropice majore (fragmentarea habitatelor, depozite ilegale de deșeuri, realizarea de construcții, utilizarea ca zonă de picnic, lipsa unor trasee și a unui program de vizitare corespunzătoare etc)”. Iar faptul că pădurea este brăzdată de drumul județean care leagă Sibiul de Rășinari, are efecte negative ample asupra biodiversității din această zonă protejată. De altfel, autorii studiului consideră că zona municipiului Sibiu ar avea nevoie de mai multe arii cu statut de zonă protejată, printre care sunt enumerate pajiștile și tufișurile din Lunca Rusciorului și a Pârâului Strâmb, dar și lunca Cibinului, între Turnișor și calea ferată.

O parte din soluții: spații verzi

Strategia privind adaptarea la schimbările climatice este un document amplu, în care sunt propuse mai multe obiective pentru ”sectoarele vulnerabile”. Strict pe tematica ”insulei de căldură urbană Sibiu”, strategia propune reducerea influenței acestor tipuri de aglomerări printr-o gestionare corespunzătoare a spațiilor verzi. ”Spațiile verzi de la nivel local (estimate de Bilanțul Teritorial propus al PUG la 362 ha în intravilan) nu sunt integrate în coridoare ecologice, fiind inegal distribuite între cartiere (Parcul sub Arini are o suprafață de 21 ha, următorul parc ca mărime - Ștrand, având doar 1,4 ha), iar vegetația din unele spații verzi este supusă riscului de uscare pe durata verii, nefiind prevăzute cu instalații de irigații. De asemenea, riscul de accentuare a insulelor de căldură este mai mare la nivelul cartierelor cu țesut de locuire colectivă (Hipodrom, Vasile Aaron, Ștrand etc.) unde densitatea locuirii este foarte ridicată, iar blocurile construite au fost prevăzute cu puține spații verzi și locuri de joacă, dar și ca urmare a existenței unor suprafețe extinse de situri industriale total sau parțial poluate/abandonate, cu suprafețe asfaltate/betonate foarte extinse, care nu au fost încă complet reconvertite funcțional”, se arată în studiu.

Autorii acestuia arată că Sibiului îi lipsesc ”reglementări urbanistice care să stimuleze amenajarea de acoperișuri verzi, precum și utilizarea de culori reflectorizante la reabilitarea termică a clădirilor”,. iar ”unele facilități comerciale și de servicii construite recent la periferia municipiului nu au fost prevăzute suficiente spații verzi”.

În dezbatere publică

Strategia și Planul de acțiune privind adaptarea la schimbările climatice în Municipiul Sibiu sunt supuse consultării publice de către Primărie. Ai cărei reprezentanți așteaptă de la persoanele fizice sau juridice interesate să formuleze, în scris, ”propuneri, sugestii sau opinii cu valoare de recomandare”. Consultarea publică asupra acestor documente a fost lansată pe 10 ianuarie 2017.

Descărcați de aici Strategia si Planul de Actiune privind Schimbarile Climatice

Metodele de lucru
Determinarea temperaturilor ”insulei de căldură urbană” Sibiu a fost făcută prin ”cele două metode complementare descrise în literatura științifică”: prin măsurători directe la 1,5 m înălțime de la nivelul solului (aerul respirabil) și prin teledetecție, pe baza informațiilor recepționate cu ajutorul sateliților. ”Acest tip de analiză nu dă temperatura aerului la un nivel constant ca în cazul anterior, ci temperatura oricărui tip de suprafață, indiferent de nivelul la care se află aceasta (la nivelul solului, al coronamentului copacilor, al acoperișurilor din diverse materiale etc)”, arată cei care au realizat studiul.
În Sibiu, măsurătorile s-au realizat într-o singură campanie de teren în intervalul 30 octombrie 2015, ora 23.00 – 1 noiembrie 2015, ora 03.00 (ora de iarnă a României). Măsurătorile s-au realizat pe trei trasee (profile) din oraș și în șase puncte fixe.
Profilul 1. Șoseaua Alba Iulia - Str. Dealului - B-dul Corneliu Coposu – Calea Gușteriței - Str. Podului - Str. Vasile Pârvan - Str. Octavian Niță - Str. Mălinului.
Profilul 2. Str. Șurii Mari - Str. Lungă - Str. Râului - P-ța Cibin - Str. Dîrstelor - Aleea Filosofilor - Str. Morilor - Șos. Alba Iulia - Str. Dealului - Str. Banatului - Str. Victoriei - E68 - Calea Dumbrăvii - P-ța Aurel Vlaicu - B-dul Mihai Viteazu (până la Dedeman).
Profilul 3. Str. Tomis - Str. Deventer - Str. Țiglarilor - Str. Lungă - Str. Gladiolelor - Str. Cibinului - Str. Tîrgu Fânului - Str. Nicolae Teclu - Str. Constituției - Str. Hermann Oberth - Str. Bâlea - Str. Ștefan cel Mare (până la centura orașului și R. Cibin).
Punctele fixe au fost alese astfel încât să surprindă cât mai fidel variațiile de temperatură dintre diferite areale ale orașului și periferia acestuia. Astfel, s-au ales șase puncte fixe, care au acoperit toate tipurile de țesut urban: • Zona centrală a orașului (Piața Mică); • Zona extraurbană (punct de reper față de care s-au calculat abaterile) (Dedeman); • Zona urbană cu construcții înalte (blocuri de 8-10 etaje) (B-dul Mihai Viteazu); • Zona urbană cu construcții de înălțime medie (blocuri 4 etaje (Str. Maramureșului); • Zona verde (Parcul Sub Arini); • Zona industrială (Est pe Str. Ștefan cel Mare).
Sursa: Strategia și Planul de acțiune privind adaptarea la schimbările climatice în Municipiul Sibiu

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube