Colectarea selectivă. Cum calcă Sibiul pe urmele dezastrelor din Bistrița și Bacău | Actualizare

Nu ar fi o premieră la nivelul României ca un județ precum Sibiul să rămână fără operator de colectare a deșeurilor. În aceleași condiții  de implementare a unui proiect din fonduri europene precum cel din Sibiu, s-au trezit cu gunoaiele neridicate și bistrițenii, iar acum se pregătesc de același scenariu și băcăuanii. Celor din urmă li se mai și solicită daune de zeci de milioane de lei.

La șase luni de la demararea proiectului de colectare selectivă a deșeurilor în municipiul Sibiu și alte 20 de localități învecinate, printre care orașele Cisnădie și Ocna Sibiului, autoritățile responsabile de gestionarea acestui proiect au pe masă trei notificări din partea operatorilor din domeniu. Două notificări au fost depuse de către Soma SRL, firma angajată să colecteze și transporte deșeurile, și o notificare are drept autor Brantner Enviroment SRL, societatea contractată pentru sortarea și valorificarea deșeurilor reciclabile și a compostului. Toate notificările au, în rezumat, același mesaj: creșterea tarifelor, deoarece cantitățile de deșeuri colectate și sortate sunt mult mai mici decât cele estimate inițial, iar firmele înregistrează pierderi importante. Cei de la Soma solicită o creștere a tarifelor de la 165 de lei pe tona de deșeu transportat la aproximativ 240 de lei, iar cei de la Brantner, de la 156 de lei/tona de deșeu sortat la 850 de lei.

”Ori laie, ori bălaie”

Sistemul de colectare selectivă a deșeurilor în Sibiu implică două etape: cea a colectării și transportului tuturor deșeurilor, asigurată de SC Soma SRL, și cea a selectării celor reciclabile și a generării compostului din cele biodegradabile, componentă atribuită tot prin procedură de achiziție publică asocierii dintre Brantner și Schuster&Co.

Prima componentă, cea a colectării și transportului, generează pierderi pentru cei de la Soma. Ei au câștigat procedura de achiziție publică organizată de autoritățile județene pentru acest serviciu cu un tarif de 165 de lei/tonă bazându-se pe cele aproximativ 8.300 de tone de deșeuri lunare estimate în documentația licitației. În realitate, în cea mai „bună“ lună de până acum – luna martie a anului 2017 – cei de la Soma au transportat și facturat către primăriile pe raza cărora acționează o cantitate de aproximativ 5.000 de tone de deșeuri. Așa s-a ajuns ca, din noiembrie și până luna trecută, cei de la Soma să înregistreze pierderi totale de aproximativ două milioane de lei (diferența între cheltuieli și facturile emise primăriilor).

„Aici nu e vorba de rezistat, ci cât de mult ne mai permitem să mergem pe pierdere. Noi am făcut acele adrese și tot așteptăm ca cineva să ia o decizie. Am înțeles că s-au făcut demersuri și către Uniunea Europeană și către Guvern, dar în câteva luni trebuie luată o decizie - ori laie, ori bălaie, cum s-ar zice“, declară Narcis Doru, directorul general al Soma SRL.

De partea cealaltă, nici operatorii stațiilor de sortare și compost nu fac față cheltuielilor. Spre exemplu, cei de la Brantner au câștigat contractul pe baza unui tarif de 156 de lei/tona de deșeu reciclat, în contextul unor estimări care arătau că societatea va avea de sortat lunar aproximativ 1.600 de tone de deșeuri reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metal și plastic). În realitate, au calculat cei de la Brantner, în stația de sortare ajung aproximativ zece la sută din cantitățile estimate. Iar în acest context, tariful care i-ar scoate din zona pierderilor ar fi de 850 de lei/tona de deșeu sortat.

Exemplele spre care se îndreaptă Sibiul

Asociații de dezvoltare intercomunitară (din care fac parte primăriile) în vederea implementării unui sistem de management integrat al deșeurilor nu au fost înființate doar în Sibiu. Județul Bistrița – Năsăud a fost printre primele din țară care a implementat un sistem similar celui de la Sibiu, și tot din fonduri europene. În Bistrița-Năsăud colectarea selectivă a început de la finele lui 2014, firma angajată să colecteze și transporte deșeurile fiind Vitalia Servicii de Mediu (angajată, la fel ca la Sibiu, în urma unor licitații contestate, tranșate în cele din urmă în instanță). La șase luni de la demararea contractului, cantitățile de deșeuri reciclabile ridicate și prelucrate erau la fel ca la Sibiu – de aproximativ zece la sută din estimări, după cum anunța TimpOnline.ro. Doar că, spre diferență de Sibiu (unde plata serviciilor de salubrizare se face prin intermediul primăriilor care colectează banii necesari prin intermediul taxei de salubrizare), la Bistrița-Năsăud contractele au fost încheiate direct cu cetățenii și firmele active. Iar aici, cei de la Vitalia au găsit – la fel ca la Sibiu – neconformități între numărul estimat al cetățenilor și societăților comerciale și numărul real al acestora. În ianuarie 2016, cei de la Vitalia anunțau într-o conferință de presă că numărul estimat al populației în documentația de licitație era cu aproximativ 16% mai mare decât cel real. Această diferență a creat celor de la Vitalia pierderi lunare de peste 600.000 de lei.

În condițiile în care mulți cetățeni și firme au refuzat să încheie contractele de salubrizare ori nu le-au achitat, unele administrații locale au adoptat hotărâri de instituire a unei taxe de salubrizare (precum cea de la Sibiu). Doar că măsurile au venit prea târziu. În luna mai a anului trecut, celor de la Vitalia le-a fost retrasă licența de operator din cauza dezechilibrelor financiare. În august 2016 cei de la Vitalia au fost nevoiți să rezilieze contractul, astfel că s-a ajuns la situații în care primarii îndemnau cetățenii să își țină gunoaiele acasă până se va găsi o soluție.

Temporar, soluția a fost angajarea prin procedură de urgență a unei noi societăți de colectare și transport, însă problemele sunt departe de a fi rezolvate. „Noul contract cu operatorul SC Supercom SA are o durată de trei luni și poate fi prelungit până la desemnarea unui nou operator în urma unei proceduri de achiziție publică“, arătau reprezentanții ADI Deșeuri, într-un comunicat de presă emis în septembrie 2016. Un nou operator nu a fost, încă, angajat.

Bacău: se cer daune de zeci de milioane

Lansată în 2014, licitația de contractare a unui operator de colectare și transport a deșeurilor din județul Bacău (contract intermediat de ADI Bacău) a fost atribuit societății Romprest în mai 2015. Colectarea selectivă a început din ianuarie 2016, după perioada de mobilizare. Însă, spre diferență de Sibiu, contractul de colectare și transport a fost demarat în lipsa celor de sortare, compostare și depozitare, contracte blocate în faza contestațiilor prin instanță. Acest fapt a obligat pe cei de la Romprest să transporte deșeurile colectate pe distanțe mult mai mari (până la groapa de gunoi), iar pierderile generate de aceste cheltuieli suplimentare au fost crescute și de „mișcările“ unor primari care au declarat mai puțini locuitori decât în realitate pentru a reduce sumele de plătit pentru salubrizare.

Din cauza numeroaselor nereguli și după alte trei notificări, cei de la Romprest au emis o ultimă notificare de reziliere a contractului începând cu 1 iunie 2017. Potrivit Ziarului de Bacău, cei de la Romprest au cerut, prin respectiva notificare, și 58 de milioane de lei daune pentru pierderile generate în derularea contractului de colectare și transport a deșeurilor.

La Sibiu ar fi bani pentru creșterea tarifelor | Actualizare

Aproximativ 90% din cantitățile de deșeurile colectate de Soma și sortate, mai apoi, de Brantner provin din municipiul Sibiu. Potrivit execuției bugetare publicată pentru primele trei luni din acest an, administrația locală a colectat din taxa de salubrizare aproape șapte milioane de lei. Aceeași execuție bugetară nu mai prezintă, însă, și sumele cheltuite în mod real pentru colectarea și sortarea deșeurilor, ci doar o prevederile pe primele trei luni, în sumă de 3,8 milioane de lei.

Această diferență între sumele încasate și cele plătite către operatorii implicați în colectarea selectivă este indicată de aceste firme drept sursă de finanțare a creșterii tarifelor solicitate de ei.

Reprezentanții Primăriei Sibiu arată că, de fapt, datele din execuția bugetară pe primul trimestru indică doar în mod aparent faptul că sumele colectate sunt mai mari decât cele plătite mai departe operatorilor din domeniul salubrizării. „Într-adevăr, sumele încasate din taxa specială de salubritate sunt mai mari decât sumele plătite de către Primăria Sibiu către operatorii de salubritate, dar acest lucru se datorează faptului că sibienii au fost conștiincioși în a plăti anticipat această taxă pe mai multe luni sau chiar pe întreg anul. Prin urmare, sumele încasate până în prezent sunt utilizate exclusiv pentru plata facturilor emise de operatori până în prezent (SC Soma și SC Brantner), precum și pentru facturile ce urmează a fi emise de aceștia pe parcursul anului curent. În concluzie, diferența dintre sumele încasate și cele efectiv plătite nu reprezintă un excedent, ci taxe plătite de contribuabili înainte de scadență. Spre exemplu, în luna martie 2017 taxa de salubritate scadentă încasată a fost de 1.167 mii lei, iar facturile emise de SC Soma și SC Bratner au însumat 1.195 mii lei“, se arată în precizările transmise de Primăria Sibiu.

În acest context, consideră reprezentanții administrației locale, majorarea tarifelor practicate de Soma sau de Brantner ar duce automat și la creșterea taxei de salubrizare. „Majorarea tarifului operatorilor Soma și Brantner va avea un impact direct asupra nivelului taxei speciale de salubritate, calculul acesteia bazându-se pe costul serviciilor de colectare, transport și sortare a deșeurilor din municipiul Sibiu perceput de către operatorii menționați”, mai precizează reprezentanții Primăriei Sibiu.

Despre această creștere de tarife, directorul executiv al ADI Eco Sibiu, Claudia Iordănescu, declara că este suficientă o hotărâre a adunării generale a asociaților, adunare formată din reprezentanții primăriilor din județ.

„Nu este nevoie de aviz de la autoritatea de management, va fi nevoie de o hotărâre a Adunării generale a asociaților, dar asta ulterior documentării și motivării solicitării dumnealor“, spunea directoarea ADI Eco, după ce și Brantner a depus notificare în vederea creșterii tarifelor.

În următoarea ședință AGA, programată pe 26 aprilie, ordinea de zi nu include niciun punct în care să fie discutată situația tarifelor achitate către operatorii de salubritate.

Ce taxe plătesc ceilalți

În Sibiu, taxa de salubrizare plătită în prezent este de 8,42 de lei pe lună/persoană pentru cei care locuiesc în mediul urban și de 3,62 de lei/lună, pentru cei care locuiesc în mediul rural.

În Bistrița-Năsăud, cei de la Vitalia au câștigat contratul de colectare și transport al deșeurilor cu 1,8 lei/persoană în mediul rural și, respectiv, 3,5 lei/persoană în mediul urban. Din cauza disfuncționalităților, în urma mai multor creșteri de prețuri s-a ajuns la 8,49 lei/persoană în mediul urban și, respectiv, 3,23 lei în mediul rural.

În județul Bacău, taxa de salubrizare colectată prin intermediul primăriilor este de 9,25 de lei/persoană în mediul urban, respectiv 3,76 de lei în mediul rural.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro