Joi,
02.07.2020
Ploi Scurte
Acum
28°C

Cultura ca o fabrică de bani: „distrezi localnicii, turiștii sau atragi turiști?“

08 August 2017 12:23

Cultura ca o fabrică de bani: „distrezi localnicii, turiștii sau atragi turiști?“

Cu mai bine de 1,7% din bugetul anual alocat pentru susținerea proiectelor de pe Agenda culturală, Sibiul este printre primele orașe din țară care alocă fonduri publice pentru evenimente culturale. Viitoarea Capitală culturală europeană a României – Timișoara – alocă sume identice, în condițiile unui buget al orașului dubli decât al Sibiului. Cu toate acestea, operatorii culturali avertizează că agendele culturale vor „omorî“ inițiativa privată din domeniul culturii dacă primăriile nu încep să aloce banii în virtutea unei strategii pe termen mediu și lung.

Printre primele orașe din România care a început să aloce fonduri publice pentru susținerea unor evenimente culturale private se numără Sibiul, ca urmare a titlului de Capitală culturală europeană purtat în 2007. Agenda culturală a acestui oraș a crescut constant, astfel încât anul acesta au fost alocate peste 12 milioane de lei pentru a cofinanța mai bine de 100 de proiecte, plus Festivalul internațional de teatru de la Sibiu. Cele 12,5 milioane de lei reprezintă 1,7% din totalul cheltuielilor orașului în acest an și nu includ bugetele alocate instituțiilor de cultură din subordine (teatrul național, teatrul pentru copii, balet etc). Proiectele de pe agenda culturală a orașului sunt supuse, în prealabil, unei selecții, iar modelul a fost preluat și de primăriile din alte orașe. Cu toate acestea, Sibiul rămâne printre orașele care alocă cele mai mari sume pentru a susține astfel de proiect, raportat la cheltuielile totale de peste an. Singurul oraș care depășește, procentual, Sibiul este Alba Iulia.

Exemple de sume alocate pentru agendele culturale

Oraș Cheltuieli totale 2017 (mil. lei) Buget pentru agenda culturală (mil. lei) Procent din bugetul orașului
Alba Iulia 202.5 3.6 1.78
Sibiu 713 12.5 1.75
Timișoara 1400 12.6 0.90
Cluj Napoca 1350 11.4 0.84
Iași 761.5 6.16 0.81
Constanța 845 6.14 0.73
Brașov 896.5 2 0.22
Sursa informațiilor: bugetele publicate de primării

Afacerile locale cresc și cu 70%

Sumele alocate de primărie pentru diferite evenimente sunt benefice pentru turismul local, spun inclusiv micii întreprinzători. Dacian, spre exemplu, coordonează atât un restaurant din zona centrală a Sibiului, dar a investit și în sisteme de cazare. „Din momentul în care la Sibiu începe Festivalul de teatru și până la jumătatea lui septembrie totul explodează. Crește numărul turiștilor cu cel puțin 70%. De fiecare dată, înaintea evenimentelor importante de pe agenda culturală, trebuie să ne pregătim pentru un flux mai mare de clienți“, povestește Dacian.

Și investitorii importanți, care nu activează în zona culturală sau a turismului, apreciază că susținerea publică a evenimentelor culturale este un lucru benefic. Din zona marilor investitori, însă, sunt emise și semnale referitoare la modul în care sunt alese proiectele care merită susținere publică. „Pentru un investitor privat este important ca orașul în care se stabilește să aloce bani și pentru evenimente culturale. Dar să nu se canalizeze totul doar pe o direcție. La Sibiu, de exemplu, mai sunt unele evenimente dintr-o categorie la care ne-au depășit multe alte orașe“, declară Sorin Rotariu, directorul general al Visma, una din cele mai mari companii de pe piața IT din Sibiu. Compania condusă de el s-a implicat inclusiv în susținerea de proiecte, dar mai mult a celor de pe agenda sportivă a orașului. „Noi am încercat să investim în proiecte care să ne aducă și imagine, să ajute și comunitatea, dar să se simtă bine și angajații noștri. Noi avem oameni tineri care iubesc sportul, și datorită acestui lucru investim mai ales în sport, deoarece angajații noștri se simt bine că susținem un proiect în care ei cred“, adaugă Sorin Rotariu.

Co-finanțare în loc de finanțare

Susținerea evenimentelor culturale private prin cofinanțare din bugetele publice ar trebui să treacă într-o nouă etapă, una generată de strategii pe termen scurt și mediu, crede Codruța Vulcu, președinta Asociației Române a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale (AROC). „Trebuie discutat mai mult. «Return on investment» în acest domeniu face obiectul unui întreg studiu de management cultural. Și depinde de ceea ce urmăresc administrațiile: să distreze localnicii, să distreze turiștii care deja sunt ori să atragă noi turiști?“, punctează Codruța Vulcu.

„Haideți să înțelegem și noi care este strategia. Căci noi, cei care operăm acum și pe piața din București, nu mai înțelegem nimic. După cum se vede, acolo nu mai funcționează nimic pentru că municipalitatea, din banii statului, practic a făcut tot segmentul cultural privat praf. Dar nu a investit într-o sală unde să spui că poți face un concert mare“, Codruța Vulcu, președinta AROC
Ea crede că autoritățile ar trebui să înceapă să pună accentul pe co-finanțare în loc de finanțare a evenimentelor. La Sibiu, spre exemplu, evenimentele selectate Agenda culturală primesc un sprijin nerambursabil de până la 80% din costurile eligibile (dar acest procent nu este atins în cazul niciunuia dintre proiecte). Codruța Vulcu este de părere că administrațiile locale ar trebui să adopte strategii pe termen mediu și lung, astfel încât anumite proiecte să continue doar cu finanțare privată, în majoritatea cazurilor. Iar această strategie ar trebui să susțină ideea de evenimente cu bilete vândute. „Noi valorizăm obiectele, lucrurile exterioare, dar nu adevărata valoare imaterială care ar trebui să ne definească: educația, cultura, literatura, muzica, teatru și așa mai departe“, mai arată Codruța Vulcu. Ea pledează pentru politici publice care să educe publicul în a plăti pentru a participa la evenimente culturale, iar finanțările din bani publici să fie alocate în special către evenimentele „de nișă“. „Sunt acele zone care nu sunt sustenabile de masă. Adică, susții de exemplu tradițiile populare, care în societatea contemporană nu se pot susține din zona privată. Altfel, administrațiile prin aceste agende omoară o industrie care ar putea funcționa. Principala problemă e schimbarea de mentalitate, din punctul meu de vedere. Românul ar trebui să înțeleagă faptul că acel act cultural pentru care plătește bilet îi aduce lui o valoare. Până atunci, lumea o să își cumpere telefoane și mașini scumpe“, adaugă președinta AROC.

Tudor Girgiu: trebuie pus presiune pe administrații

Despre o strategie de cheltuire a banilor publici pentru susținerea evenimentelor culturale vorbește și Tudor Giurgiu, directorul Festivalului Internațional de film Transilvania. „Chiar am citit un articol despre o administrație care investește mulți bani în evenimente care nu au o vizibilitate suficientă și nu atrag turiști. Deci lipsește o strategie, o viziune și un plan de perspectivă. Din acest punct de vedere, ce se întâmplă în Cluj, în Sibiu, Timișoara ori în Alba, de exemplu, arată că există o preocupare și mai ales că există un sector independent care vine și pune presiune pe autorități, alături de care lucrează. Administrația, de una singură, nu poate să acopere toate nevoile de pe piață, ale publicului de cultură. În mare parte din țară, dacă lași administrația de una singură va face acele festivaluri ale orașelor, cu mici și cârnați“, apreciază directorul TIFF.

Astfel de politici publice cu bătaie pe termen mediu și lung au început să fie implementate, susține Codruța Vulcu, cea care dă exemplul municipiilor Alba Iulia și Blaj. „Sunt mici cofinanțatori, care încearcă prin mica finanțare pe care o acordă din bugetul total să își anuleze un avantaj pe care îl au regional și să îmi demonstreze mie, investitorului privat, că deși nu are bugetul Clujului ori al Bucureștiului, încearcă să compenseze pentru ca orașele lor să fie atractive“, mai arată președinta AROC.

Municipiul în care ”nu mai funcționează nimic”

Un exemplu de strategie care să susțină actul cultural privat ar fi construirea de spații care să poată găzdui concerte și diferite alte evenimente de amploare, arată Codruța Vulcu. „Un operator privat nu poate susține și investi într-o sală de concerte, cum de exemplu are nevoie Bucureștiul. În schimb, în București, administrația organizează în fiecare sfârșit de săptămână festivaluri peste festivaluri, gratuite publicului. Această politică omoară investitorul privat din zona culturală. Administrația ar trebui să investească într-o sală de 10 – 15.000 de persoane capacitate, unde să poată fi organizate evenimente și iarna. Noi, la acest moment, în perioada iernii avem concerte de până la 4.000 de persoane la Sala Palatului. Iar la RomExpo, sala de acolo nu este autorizată, evenimentele se desfășoară pe răspunderea organizatorului“, descrie situația Codruța Vulcu. „De aceea acum, Finlanda a ajuns la un export de muzică. Sigur, strategia aceasta nu a dat rezultate într-un an, a fost nevoie de generații, dar acum exportul de muzică este relevant în produsul intern brut“, mai arată cea care organizează cel mai longeviv festival de muzică rock din România, ARTmania.

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

11 comentarii

Un prost din Sibiu

Acum 2 ani

Sa mi zica careva cati operatori economici atat din domeniul hotelier si al restaurantelor emit bonuri fiscale?????? Deci daca s ar fiscaliza totul , banii nu s ar intoarce tot la comunitate....nu doar in cateva buzunare????
Raspunde

ghiunter de la stana

Acum 2 ani

Bine zis! Foarte bine ca ai semnat asa ca sa-si seama desteptii care ne tin teorii si ne jignesc ca nimeni nu-i prost, ca mai pricep si "prostii" lor cate ceva...
Raspunde

(-)

Acum 2 ani

La Sibiu e ceva gen, înghit "gogoși" si #rezist...
Raspunde

Mare prostie

Acum 2 ani

Doar asa se pot fura banii publici, pe circ ieftin; mai nou il numim "Cultura"...
Raspunde

omg

Acum 2 ani

Habar nu aveti, sunt curios ce studii aveti toti cei care comentati aici! La voi conteaza micii, berea si maneaua! Sunt statistici clare , care arata cati turisti aduc aceste manifestari, cati bani cheltuiesc acestia, cati bani se intorc la buget sub forma de taxe si impozite... Acum ca voi nu aveti afaceri cu care sa profitati de acesti turisti, e alta problema, de aia sunteti frustrati, stiu ca preferati ajutoare sociale mai mari, dar daca vreti sa luati o felie din profit, deschideti o afacere, investiti bani, cautati oameni care sa munceasca, platiti taxe si impozite, suportati controale de la toate institutiile statului, apoi din banii pe care-I faceti cu nervi , sudoare si nopti nedormite, platiti trantorilor ajutoare sociale, atunci veti simti si voi ce simt cei care au o afacere, cei pe care voi ii numiti cu invidie- patroni!!!!
Raspunde

ghiunter de la stana

Acum 2 ani

Adevarul e ca acele "zile ale orasului, comunei etc " sunt doar niste paranghelii mai mari in care se mananca mici, gratare, se bea bere,, canta cineva sit toata lumea se imbata... Asta e manifestarea culturala tipica...
Raspunde

LaFlemme

Acum 2 ani

Cam asta se intampla si in Sibiu.
Raspunde

Eatmyshit

Acum 2 ani

Prietene, esti indecent de prost, si depasit limita legala admisa! Din pacate pe acest site sunt doar indivizi cu maxim 10 clase...
Raspunde

Alzara 1918

Acum 2 ani

De la cultură la bâlci distanţa....
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus