Mediul academic din Sibiu și reprezentanții administrației locale solicită autorităților guvernamentale ca și orașul în care a funcționat Consiliul Dirigent al Transilvaniei să primească titulatura de ”Oraș al Unirii”. Acest titlu este solicitat în vederea anului 2018, când se aniversează centenarul Marii Uniri.
Demersul istoricilor și al administrației sibiene vine ca urmare a celui inițiat în vara acestui an de către Universitatea din Oradea. La fel, istoricii din acest oraș, alături de administrația locală, a redactat un memoriu către Departamentul Centenar din cadrul Guvernului, memoriu în care au detaliat de ce este important ca alături de București, Iași și Alba-Iulia - care au fost desemnate ”Capitale ale Unirii” - și Sibiul, Aradul și Oradea să primească titlul de ”Orașe ale Unirii”.
De ce Sibiul și nu Clujul?
În ceea ce privește importanța Sibiului în procesul Marii Uniri, o scurtă pledoarie în acest sens a fost susținută de către istoricul Sorin Radu, cel care în prezent este și decan al Facultății de Științe Socio-Umane. El a fost prezent la ședința Consiliului local al Sibiului, organizată marți după-amiaza. „Alba Iulia este un simbol național, nu vreau să critic acest lucru, dar vreau doar să precizez că la Alba Iulia s-a petrecut doar Adunarea de la 1 Decembrie. Care a fost pregătită printr-o întâlnire din 30 noiembrie. S-a încheiat la 1 decembrie Adunarea, în 2 decembrie a mai avut loc o scurtă ședință a organismelor care au administrat Transilvania până la integrarea acesteia în România Mare. Cele două organisme sunt Marele Sfat Național, un fel de Parlament ales la Alba Iulia, și Consiliul Dirigent, un fel de guvern provizoriu care administra Transilvania. Din 2 decembrie acestea s-au mutat la Sibiu. Practic, în ceea ce privește mișcarea națională și lupta pentru unire, la Alba Iulia nu s-a mai întâmplat altceva. În schimb, la Sibiu avem activități politice, sociale și culturale care au întărit conștiința națională în rândul românilor și care au făcut posibilă Unireaׅ“, a explicat prof. univ. dr. Sorin Radu.În ședința Consiliului local de marți s-a discutat despre titlul onorific de ”Oraș al Unirii” pentru Sibiu
El a adus și câteva argumente pentru a arăta de ce Sibiul - și nu Cluj-Napoca, de exemplu - a fost orașul în care au funcționat organismele de însuflețire a sentimentului românesc și, mai apoi, de implementare a Marii Uniri. „De ce la Sibiu și nu în altă parte s-au dezvoltat aceste mișcări? Pentru un simplu lucru cunoscut de toată lumea și care este, în continuare, funcțional. În contextul în care națiunea română nu era recunoscută în Imperiul Austro-Ungar, nu avea drepturi politice - de exemplu nu participa la vot, erau excepții cei care votau - obsesia românilor din Transilvania a fost aceea de a obține egalitatea în drepturi cu celelalte națiuni: germani, maghiari, secui. Or, la Sibiu, existând o administrație săsească, aceasta a fost mult mai permisivă față de elementul românesc. De exemplu, la Sibiu românilor li s-a permis să se organizeze într-un grup politic, să se organizeze cultural și social, în contextul în care în Cluj acest lucru nu era posibil, deoarece autoritățile maghiare nu au permis. Cu alte cuvinte, datorită unei atitudini extrem de înțelegătoare din partea comunității germane și a autorităților locale s-au putut organiza aceste activități“, afirmă Sorin Radu.
Exemplele de la Sibiu
Printre exemplele de organisme românești date de istoricul Sorin Radu este cel al Comitetului permanent revoluționar de la 1848. „Ca urmare a acestui comitet vor lua naștere o serie de activități național-culturale, între care Asociațiunea română pentru cultura și literatura poporului român – ASTRA, fondată la Sibiu și care ulterior s-a extins în toată Transilvania. Aici a fost sediul episcopiei și, mai apoi, al arhiepiscopiei românilor ortodocși din Transilvania. Mai apoi a devenit mitropolie și a fost, multă vreme, singura a românilor din Transilvania. Tot aici s-au înființat cele mai importante ziare naționale românești – Telegraful român și Tribuna Sibiului, ziare care funcționează și astăzi și care au avut o contribuție remarcabilă la ceea ce înseamnă dezvoltarea și educarea națiunii române. Tot aici funcționează, sub oblăduirea Mitropoliei, Institutul Teologic Român. Toate aceste instituții de ce sunt importante? Pentru că au fost cele care au creat elita națională, elita culturală, i-a învățat pe români să se organizeze social și cultural și să își apere interesele naționale. Fără aceste activități și instituții e de apreciat că legile de maghiarizare ar fi avut un mult mai mare succes“, a mai spus Sorin Radu. El a mai amintit și de Dieta românească de la Sibiu, de la 1863, prin care românii și-au câștigat dreptul de a fi reprezentați în instituțiile parlamentare maghiare. Un alt exemplu este cel al primului partid al românilor din Transilvania, Partidului Național Român, înființat la Miercurea Sibiului și a cărui conducere a funcționat la Sibiu.
”Plămădirea” Unirii
În fine, Sorin Radu a vorbit și despre cele două organisme care au condus Transilvania după momentul 1 decembrie 1918 – Marele Sfat Național și Consiliul Dirigent. „Marele Sfat Național a fost un organism echivalent unui Parlament. A votat legi, dau două exemple: Reforma Agrară din Transilvania din 1919 sau cea electorală, prin care s-a introdus votul universal. Consiliul Dirigent era un guvern provizoriu, avea 15 resorturi, numite așa pentru a nu se confunda cu ministerele de la București și, efectiv, a preluat Transilvania de la Imperiul Austro-Ungar și a guvernat o perioadă limitată, aproximativ doi ani, până când Guvernul de la București și-a extins administrația. Deci una peste alta, cred că sunt suficiente argumente pentru ca Sibiul, fără a pune, evident, în umbră Alba – Iulia, să poarte simbolic titlul de Oraș al Marii Uniri“, a mai argumentat Sorin Radu.Primarul Astrid Fodor a confirmat susținerea administrației locale în cadrul proiectului de acordare a titlului de ”Oraș al Unirii” Sibiului. „Dacă proiectul nostru va avea succes, vom vedea. Dar, într-adevăr, din ceea ce ați prezentat dumneavoastră, Sibiul ar merita să poarte acest titlu. Chiar dacă este numai onorific, este un titlu important”, a declarat Astrid Fodor. Ea a anunțat că în vederea anului 2018, în care va fi celebrat Centenarul Marii Uniri, vor fi montate plachete pe toate clădirile din Sibiu care au legătură cu Marea Unire.
foto Ovidiu Matiu
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Sorin Radu , Științe Socio , Astrid Fodor , Alba Iulia , Miercurea Sibiului , Imperiul Austro Ungar , Titlurile Transgaz , Ovidiu Matiu , Marea Unire , România Mare , Consulul Onorific , Pentru Sibiu , Institutul Teologic Romano , Tribuna Sibiului , Consiliul Dirigent , Centenarului Marii Uniri , Marele Sfat Naţional , Partidului Naţional Român , Primarul Astrid Fodor , Reforma Agrară , oras al unirii , Departamentul Centenar , Centenarul Marii Unirii
Vizualizari: 3257
Ultimele comentarii
Acum 3 ore
MB
Acum 3 ore
Claudiu
Acum 3 ore
Liberal autentic
Acum 3 ore
Neli Oproiu
Acum 3 ore
Bobo