Brutarul devenit „zburător“. Care acum produce aeronave fără pilot

Acum trei ani, medieșeanul Octavian Isăilă era primul român care își înregistra o dronă, după cum cereau modificările legislative din acea vreme. De la acea știre consemnată de mai toată presa, Octavian Isăilă a mai contabilizat peste 220.000 de km de drumuri către Capitală, pentru a lucra alături autorități la perfectarea legislației, astfel încât aceasta să poată fi aplicabilă. Până ca aceste modificări să se producă, însă, Octavian Isăilă a descoperit lumea aeronavelor fără pilot, alături de ați câțiva români. În 2015 au înființat un Institut de cercetări în acest domeniu, iar din primăvara acestui an au demarat, la Mediaș, producția de drone.

Drumul lui Octavian Isăilă către lumea dronelor începe, în mod neprevăzut, cu o candidatură la Primăria Mediaș, în 2008, în urma căruia acesta renunță la afacerea în domeniul panificației, la care lucrase în ultimii 12 ani. Următorul pas în afaceri a fost cel al promovării turistice la nivel internațional, drept pentru care în 2013 a cumpărat prima dronă pentru panoramare sferică aeriană. Câteva luni mai târziu, în februarie 2014, a apărut ordinul de ministru prin care fiecare deținător de dronă care are și intenția de a o folosi trebuie să o identifice (înregistreze) și să o asigure. „Eu am derulat din 2013 un proiect pe fonduri europene, în cadrul căreia am cumpărat această dronă de panoramare sferică aeriană, cu o valoare de aproape 15.000 de euro. Am depus dosarul de rambursare și am fost anunțat de cei de la ADR că dacă vin în verificare pe teren îmi taie drona de la rambursări. Când i-am întrebat de ce, mi-au spus de ordinul de ministru care apăruse cu două zile înainte“, amintește Octavian Isăilă motivele care l-au determinat să grăbească înregistrarea dronei. Prin urmare, în 6 martie 2014, directorul general al Autorităţii Aeronautice Civile Române îi înmâna lui Octavian Isăilă certificatul pentru UAV-uri (Unmanned aerial vehicle – aeronave fără pilot – n.r.) cu numărul 0001, seria YR-D0001.

În 2014, Octavian Isăilă primea primul certificat de înregistrare a unei drone în România FOTO AACR

O junglă. Una a legilor

UAV-ul înregistrat de Octavian Isăilă poate ridica de la sol trei kilograme și a fost folosită pentru a realiza panorame imense, de mai multe sute de megapixeli. Doar că, după cum aveam să descopere medieșeanul, simpla înregistrare a aparatului și asigurarea lui nu erau suficiente pentru a-și continua afacerea cu UAV-ul cumpărat din fonduri europene. „După ce am identificat drona mi s-a spus că nu am voie să decolez sau aterizez în intravilan. De ce? Pentru că așa spune legea. Care a fost modificată prin 2010, deoarece niște băieți de băieți din România, care aveau elicoptere, cam aveau poftă să aterizeze în parcarea mall-ului pentru a bea o cafeluță. Sau aterizau pe stadioane“, descrie Octavian Isăilă. Iar cum legislația română nu făcea și nu face diferența între avioane sau elicoptere și drone, și acestea din urmă ar trebui lansate cel puțin de pe un aerodrom, dacă nu de pe un aeroport.

Opreliștile legislative, sunt, însă, mult mai numeroase, avea să mai descopere Octavian Isăilă. ”Zona comercială este grav afectată. De exemplu, în orașul Pucioasa, autoritățile au organizat o licitație pentru servicii aeriene/servicii conexe, pentru realizarea unui ortofotoplan, adică topografie aeriană. Dar cei care vor presta aceste servicii vor fi în ilegalitate. Poți decola din extravilan, dar ca să zbori pe deasupra unei localități, în intravilan adică, există o altă lege care spune că ai nevoie de autorizare din partea Autorității aeronautice civile. Nu e o problemă, se poate obține. Dar, mai mult, ca să faci o filmare aeriană mai trebuie să obții un aviz de la Ministerul Apărării Naționale, pentru a permite survolul în funcție de ce există în zona ce urmează a fi filmată: unități militare, baze militare etc. După care ai centrul de operațiuni civile aeriene, la care trebuie să anunți zborul. Și mai avem o lege a siguranței naționale care spune că dacă într-un oraș – și nu prea există oraș fără vreun obiectiv militar -, pe zona de zbor, există o instituție de siguranță națională, ai nevoie de certificatul ORNIS. Ca să faci fotografie aeriană. Nu e imposibil, dar durează și sunt o grămadă de acte necesare“, mai enumeră Octavian Isăilă.

Toate aceste numeroase opreliști legislative l-au determinat pe medieșean să facă drumuri către autoritățile de la București, în vederea modificării legilor. Pe baza contorului de la bordul mașinii sale, Isăilă estimează că a străbătut peste 220.000 de km cu astfel de drumuri, iar modificările legislative negociate cu autoritățile în domeniu nu au fost, încă, promovate. ”Fiind un teritoriu virgin, m-a prins flama. Am avut și o discuție la o conferință internațională de la Brașov pe o expoziție de UAV-uri, unde am fost chemat să fac zboruri demonstrative, pentru a transmite imagini din afară în interiorul sălii unde era conferința. Aici am găsit singurul om din România care poate dezvolta în acest moment structuri aeriene. Este absolvent de Aeronautică și specialist în programare“, își amintește medieșeanul una din primele întâlniri în urma cărora toată povestea cu UAV-urile avea să capete o altă direcție.

Drona devine obiect de muzeu. Într-un institut de cercetare

”Acum nici nu mai fac panoramare aeriană, deoarece nu am voie să mai decolez și aterizez în intravilan. Prima dronă înregistrată în România e acum piesă de muzeu”, spune Octavian Isăilă. Care, înainte să își pună în cui telecomanda primei drone înregistrată în România, a înființat, la Mediaș, Institutul de Training, Studii și Cercetări pentru Sisteme de Vehicule fără Pilot. „Am avut inițiativa acestui institut deoarece voiam să reunesc oamenii din domeniu pe care i-am întâlnit în cei doi ani de activitate. Cei 13 membri fondatori sunt oameni pe care i-am întâlnit în activitatea cu dronele: asiguratori, operatori, dezvoltatori, piloți. «Hai să facem ceva să mișcăm lucrurile». Inițial am pornit pe partea de cercetare-dezvoltare. Dar, era nevoie și de cursuri pentru operatorii de echipamente din acest domeniu. În 2014, în România existau peste 5.000 de drone vândute, iar azi sunt în jur de 1.000 înregistrate. Dar foarte puțini proprietari au o minimă pregătire în ceea ce înseamnă aeronautică, pentru a ști ce înseamnă o segregare aeriană, un plan de zbor, ce înseamnă spațiu aerian controlat, legislația din acest moment și așa mai departe“, explică Octavian Isăilă, una din domeniile în care activează Institutul.

De la o schiță pe hârtie

În paralel, însă, a fost dezvoltată și partea de cercetare-dezvoltare în Institutul de la Mediaș, iar după nici doi ani, alături de Institut a apărut și o unitate de producție de UAV-uri. Primul prototip a fost, inițial, desenat pe o foaie de hârtie. Opt luni mai târziu, după ce fiecare a adus bani de acasă, schițele de pe foaie aveau forma unei drone cu aripi de 4,5 kg și cu o autonomie de zbor de două ore, aflată acum în proces de înregistrare a design-ului la OSIM. „Noi vom vinde echipamentele de acest gen cu prețuri cuprinse între 3.000 și multe alte zeci de mii de euro, în funcție de dotările solicitate. Gândiți-vă că o cameră UV pentru efectul Corona (cameră pentru supravegherea liniilor de distribuție – n.r.) este minim 40.000 de euro”.

Între timp, numărul prototipurilor create la Mediaș a crescut. ”Spre exemplu, am dezvoltat un echipament de 3 kg pentru topografie, unul de 4,5 kg pentru topografie, agricultură și supraveghere și unul de 25 de kg pe partea de supraveghere, dar se poate preta și la supravegherea de frontiere. E dezvoltat pentru o companie care trebuie să monitorizeze liniile de înaltă tensiune”, explică Octavian Isăilă. Care amintește și de baza aeriană pe care Institutul o are la Târgoviște, pentru a putea testa pe un teren privat noile prototipuri, dar și pentru a susține cursuri și demonstrații.

Institutul înființat la inițiativa lui Isăilă a semnat parteneriate cu jucători mari de pe piața dronelor din China FOTO Facebook / Octavian Isăilă

Aceste prototipuri sunt realizate cu ajutorul unei imprimante tridimensionale și a componentelor aduse din 12 țări, printre care și România. Iar medieșenii le folosesc pentru a produce atât drone de tip multicopter (cele care au între trei și opt motoare), cât și drone cu aripi. Iar unul din cele mai îndrăznețe proiecte este cel al unei drone de 150 de kg, cu o autonomie de zbor cuprinsă între 8 și 12 ore. ”Am avut ambiția să readucem producția aeronautică la Mediaș. În 1941, aici funcționau Atelierele de stat pentru aeronautică Mediaș, actuala platformă Automecanica. În acest moment noi am înființat Atelierele speciale pentru aeronautică Mediaș și avem promisiuni că, în momentul în care vom avea nevoie de hală, ni se va pune la dispoziție“, mai arată Octavian Isăilă.

Viitorul acestei inițiative este unul amplu, domeniile în care UAV-urile sunt ori pot fi folosite fiind tot mai numeroase. ”Tot ceea ce înseamnă topografie națională, partea de supraveghere – pentru firmele de pază, de exemplu -, partea de căutare și salvare și așa mai departe. În Dubai se vorbește de servicii de taxi-uri aeriene, care să folosească UAV-uri”, mai amintește medieșeanul. În numele Institutului de la Mediaș a semnat recent și un parteneriat cu jucători importanți din domeniu, în China, parteneriat care se alătură celor încheiate deja cu universități din țară. ”Sunt oameni foarte capabili în România, care sunt folosiți de alții. De ce să nu rămână aici, să lucreze alături de noi?”, îndeamnă Octavian Isăilă.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).