Președintele Iohannis câștigă la CCR: Aleșii nu pot face afaceri pe persoană fizică

Curtea Constituţională a României a admis, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis la Legea pentru modificarea Legii 161/2003, constatând că sunt neconstituţionale modificările prin care parlamentarii, miniştrii, edilii, prefecţii şi şefii consiliilor judeţene pot avea calitatea de comerciant persoană fizică, a anunţat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Pe 18 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003.

Legea transmisă la promulgare pe 30 decembrie are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 161/2003 în sensul eliminării incompatibilităţii funcţiilor de deputat, senator, membru al Guvernului, prefect, subprefect, primar, viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean cu calitatea de comerciant persoană fizică.

„Prin modul în care a fost adoptată, dar şi prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei este neconstituţională întrucât încalcă prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 11 alin. (1), ale art. 65 alin. (2) lit. j), ale art. 75 alin. (1) şi alin. (5) raportat la art. 105 alin. (2) şi ale art. 148 alin. (4) din Constituţie”, arăta şeful statului în sesizarea adresată CCR, conform Agerpres.

Preşedintele Iohannis invoca motive de neconstituţionalitate extrinsecă. Astfel, el afirma că prin articolul unic pct. 1 din legea dedusă controlului de constituţionalitate se abrogă dispoziţiile art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003, ce instituie incompatibilitatea între calitatea de deputat şi senator şi calitatea de comerciant persoană fizică.

Şeful statului sublinia că, având în vedere că se reglementează într-o materie ce ţine de statutul deputaţilor şi al senatorilor, această prevedere ar fi trebuit adoptată în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului. El indica faptul că legea a fost respinsă de Senat, iar apoi a fost adoptată de Camera Deputaţilor, precizând că astfel a fost încălcată Legea fundamentală.

În ceea ce priveşte incompatibilitatea funcţiei de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean cu anumite funcţii private, Iohannis arată că în jurisprudenţa constituţională s-a stabilit că aceasta nu este o condiţie de eligibilitate, iar înlăturarea ei depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calităţi incompatibile.

Astfel, el susţine că nu se poate îndeplini o funcţie publică ce obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice, dacă în acelaşi timp o persoană este angrenată şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcţii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept.

Sursa: Agerpres