Joi,
28.03.2024
Parțial Noros
Acum
16°C

Studenții mediciniști, despre învățământul sibian „Cel mai mult te lovești de oameni”

Studenții mediciniști, despre învățământul sibian „Cel mai mult te lovești de oameni”

Andreea Ion și Cosmin Ungureanu sunt doi dintre studenții la Facultatea de Medicină din Sibiu care încearcă mereu să facă mai mult decât li se cere. Determinați să își croiască un viitor într-un sistem care nu îi ajută prea mult, cei doi, ajunși în anul IV, știu deja că viitorul lor nu este aici. Cu toate că simt că medicina i-a ales pe ei și nu invers, tinerii spun că sistemul medical românesc este bolnav și că pentru a schimba ceva, doi oameni sunt prea puțini.

Voluntariatul este cuvântul cheie pentru Andreea și Cosmin, doi tineri studenți la Facultatea de Medicină din Sibiu care au multe ore și zile pe plus în spital. Vorbesc mereu cu multă pasiune despre drumul pe care și l-au ales, dar spun că prea puțini sunt cei care mai vor să învețe și cu atât mai puțini sunt cei care vor să împărtășească din propriile cunoștințe pe secție.

„Medicina nu e deloc cum am visat că va fi. Sistemul românesc de învățământ a avut perioada lui de glorie, cel puțin pe partea medicală, în anii ’80 era extraordinar de bun. În ziua de azi are ceva lipsuri majore și ca student, dacă nu muncești tu pentru tine, nu o să reușești să faci ce ți-ai propus. Trebuie să te bazezi foarte mult pe activități extra. Zilnic, după stagii și cursuri, eu sunt în spital, pe secție, și îmi pierd câteva ore dacă nu chiar zile în spital. Sunt clar ore câștigate, pentru că cele mai multe lucruri le înveți din practică. Studenții care fac ore extra sunt foarte puțini, atât de puțini încât poți să îi numeri pe degete și asta pentru că există mentalitatea actualei generații de a profita de comoditate. Nu poți să ajungi foarte bun, prin muncă puțină”, spune Cosmin.
Încă din facultate, viitorii medici se lovesc de refuzuri, de imposibilitatea de a da tot ce au mai bun, precum și de a pune în practică tot ceea ce învață în timpul cursurilor.
„Din punctul meu de vedere, cea mai mare piedică în domeniul acesta este persoana cu care te întâlnești atunci când începi să înveți, cel mai mult te lovești de oameni. Sunt foarte puțini cei care te susțin, cei care vor să te învețe și care au răbdarea să îți explice anumite lucruri. Majoritatea sunt sătui de domeniul acesta, sunt obosiți, în România un medic muncește extraordinar de mult, face gărzi peste gărzi, are și program de opt ore și atunci majoritatea își pierd cheful de a mai învăța pe cineva. Ca student din păcate treaba asta e o mare piedică”, spune Cosmin.
Același lucru îl simte și Andreea.
„Nimeni nu știe, când intră la Medicină, de fapt ce îl așteaptă. E destul de dificil și chiar am simțit nevoia să renunț. Am întâlnit anumite persoane care nu se prea străduiau să mă conducă pe acest drum al medicinei. Am crezut că probabil nu e vocația mea deși îmi place foarte mult ceea ce fac. Iar multe lucruri le înveți, dacă ai de la cine. Să fii medic nu înseamnă doar să știi proceduri, ci și să înțelegi, așa cum spunea un mare medic, faptul că fiecare om este un univers. E mama, fratele, tatăl, soția cuiva. Iar uneori medicii, după nenumărați pacienți, obosesc și nu mai pot să empatizeze, nu mai au răbdare. În orice facultate din România sunt oameni care te inspiră și oameni care nu, oameni care au vocația să predea și care nu o au. Am întâlnit destui oameni care nu ne-au băgat în seamă, care ne-au lăsat de capul nostru și am ajuns la o frustrare din acest punct de vedere. E frustrant să stai efectiv în spatele profesorilor tăi, să le sufli în ceafă și să vrei să faci ceva și să nu te lase. Sunt însă câțiva oameni, puțini e adevărat, care te iau efectiv sub aripa lor și te ajută să crești”, spune tânăra.
Studii la Sibiu, carieră în altă parte

Întrebați dacă vor rămâne în Sibiu după terminarea facultății, răspunsul a fost unanim – Nu. Asta pentru că, spun ei, din păcate Sibiul nu le oferă prea multe posibilități din punct de vedere medical, pe ceea ce își doresc ei să facă.

„Nu vreau să rămân în Sibiu. Este un oraș foarte frumos, dar simt că pot mai mult de atât. Vreau să fac o specialitate într-un loc cu mulți oameni care să mă inspire, un loc foarte dezvoltat, în care să ai absolut tot ce ai nevoie ca să crești. Peste tot sunt din păcate foarte multe lipsuri iar frustrările apar de ambele părți – la un medic apar din lipsa de răbdare, din cauza salariilor mici, a orelor lucrate în exces, a faptului că te aștepți să ai cu ce lucra și te lovești de atât de multe lipsuri, iar pacientul evident că vine la spital și se așteaptă să i se ofere cele mai bune condiții, lucru care nu întotdeauna se și întâmplă”, spune Andreea.
Mai mult, Cosmin spune că întreaga țară este de fapt o mare piedică pentru viitorii medici. Cu posturi blocate de foarte mult timp și un sistem medical care parcă își dedică existența pentru a face totul cu atât mai indezirabil, situația nu pare să meargă pe un drum ascendent.
„Există posturi peste tot, dar nu se scot la concurs. Există un deficit enorm de medici în România și în același timp statul nu face nimic pentru a rezolva această problemă, pentru că noi medici înseamnă noi salarii, noi bani. Așa că preferă să lucreze cu aceiași oameni. În România statul preferă să plătească un singur om care să asigure garda pentru șase specializări, în loc să plătească șase oameni. Într-un fel e bine, adică din punct de vedere financiar, dar din punct de vedere uman, nu. Într-o gardă poți să ai sute de pacienți și nu e ok ca volum de muncă. Tocmai de aceea e de înțeles de ce pleacă tinerii din țară. Acesta este unul din motive. Al doilea e că în România nimeni nu îți poate garanta că ai un loc de muncă după ce ai făcut șase ani de facultate plus rezidențiat. Avem colegi care au făcut șase ani de facultate, alți șase de specializare și au luat examenul cu nota zece și acum sunt șomeri. Stau și fac voluntariat și așteaptă să se deschidă un post”, spune tânărul.
Totuși, întoarcerea în țară după finalizarea studiilor nu este imposibilă, spune Andreea. Ar vrea să poată să facă ceva pentru sistemul medical din România.
„Aș vrea să încerc sistemul medical din afara țării, să văd cum e, dacă e întradevăr mai bun. Faptul că nenumărați medici pleacă în străinătate și nu se mai întorc, spune multe, nu? Înseamnă că au găsit ceva acolo. Totuși, eu nu aș exclude posibilitatea de a mă reîntoarce în țară, să încerc să contribui aici cu ceva, cu o schimbare”, spune studenta.
Despre sistemul sanitar sibian, văzut de după „cortine”, gândurile celor doi tineri sunt undeva la mijloc. Pe principiul nici prea prea, nici foarte foarte.
„Sistemul sibian e la fel ca cel din restul țării. Are lipsurile lui, are și plusuri întradevăr, nu suntem un centru medical remarcabil în România decât pe anumite ramuri, și acelea foarte puține, muncim cu ce avem, dar în final cred că își face treaba, la standardele la care se poate”, spune Cosmin.
Cât despre noul spital care se va construi în viitor la Sibiu, pentru cei doi pare doar un vis frumos. Dacă însă va fi construit la standardele promise și se vor deschide și posturi, ar lua în calcul o reîntoarcere la Sibiu.
„Dacă ar fi secție de chirurgie cardio-vasculară, de ce nu? Peste tot e nevoie de medici, absolut peste tot, și dacă vrei să fii un medic bun poți să fii oriunde. Ideea e să muncești ca să ajungi acolo și să nu uiți să fii om”, spune Cosmin.
 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Cristina Bălău

de Cristina Bălău

Eveniment, Cultură 
Telefon:
0770 962 946
E-mail: cristina[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus