Interviu cu noul director al Direcției pentru Agricultură: 1% din producția ecologică din țara noastră este consumată intern, restul la export

De câteva zile Direcția pentru Agricultură Județeană Sibiu are un nou director. Ilie brad este fost profesor de religie la școala generală din Gura Râului și fost consilier superior în Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură Sibiu.

Rep.: Ce experiență aveți în domeniu, ce vă recomandă pentru noua funcție?

I.B.: Sunt licențiat în Teologie și Drept. Tinerețea mi-am petrecut-o la catedră, fiind profesor de Religie la Școala “Aurel Decei” din Gura Râului. A urmat apoi o etapă profesională, ocupând funcții de conducere, secretar de comună la primăriile Boița, Cristian, Săliște și Vurpăr. După zece ani de administrație publică am fost transferat pe postul de consilier superior la Centru Județean A.P.I.A Sibiu, serviciu care m-a făcut să îmi depășesc limitele și să îndeplinesc la timp și cu responsabilitate rezolvările spețelor fiecărui fermier. Pot spune că m-am perfecționat în acești ani pe această latură iar funcția de director executiv interimar al Direcției pentru Agricultură Județeană Sibiu vine ca o provocare. Sunt convins că instituția va performa într-un timp scurt prin munca noastră, a întregului colectiv.

Rep.: Vă rog să se spuneți câteva planuri, idei, ce v-ați propus să faceți în noua funcție?

I.B.: E știută deja situația fermierilor din întreaga țară, o situație delicată dată de prețul prea mic pus pe produsele și pe munca dânșilor, situație care pare-se că va căpăta și forme mai lăudabile. Am încredere mare în proiectele din programul de guvernare, proiecte tratate cu mare seriozitate de către domnul ministru Petre Daea. Înainte de a-mi face propriul plan de bătaie voi  continua ceea ce deja se face bine pentru fermieri și agricultori. Dacă de fiecare dată când se schimbă un director se schimbă și prioritățile instituției, totul va stagna. Mergem înainte pentru că avem ce promova și valorifica.

Rep.: De ce nu vedem mai multe evenimente în pregătirea Regiunii Gastronomice Europene de anul viitor în care să fie și Direcția pentru Agricultură implicată?

I.B.: Referitor la evenimentul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019 vă informez că noi suntem alături de echipa care coordonează acest proiect şi le stăm la dispoziţie cu orice propunere de colaborare şi sprijin cu privire la promovarea regiunii Sibiului într-un context gastronomic prin care toată regiunea îşi asumă această viziune legată de producţia agricolă sustenabilă.

Rep.: Ce fel de agricultură bio se face la Sibiu, ce fel de ferme avem, ce se cultivă predominant?

I.B.: Termenul atribuit pentru România conform Anexei I din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr 2092/91 este ECOLOGIC/ECO, începând cu data de 1 iulie 2017.  Din totalul de 107 operatori ecologici înregistraţi în anul 2017 la DAJ Sibiu: 86 sunt producători, zece operatori sunt procesatori, avem un operator ecologic în flora spontană, un operator este importator, un operator este exportator și opt operatori sunt comercianţi. Produsele ecologice certificate sunt obţinute în conformitate cu regulile impuse de cadrul legislative comunitar în toate etapele de producţie, procesare şi distribuţie. Ponderea principalelor culturi în agricultura ecologică, exprimată în hectare, în judeţul Sibiu pentru anul 2017 este următoarea: Pajişti – 3013 ha; porumb – 539 ha; livadă – 533 ha; lucernă – 432 ha; fâneţe – 313 ha; rapiţă – 147 ha; mazăre – 118; plante de nutreţ – 117 ha; grâu – 88 ha; orz – 65 ha; ovăz – 60 ha. Ponderea principalelor categorii de animale în agricultura ecologică,exprimată în capete, valabilă pentru anul 2017 este următoarea: Ovine – 8617 capete; familii de albine – 2852; bovine – 267 capete; bubaline – 20 capete; porcine – 19 capete.

Rep.: În teorie cel puțin, fermele bio și producătorii ecologici ar trebui să fie baza pentru anul 2019. Cum îi sprijiniți să iasă în față?

I.B.: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, sectorul de producţie ecologică este sprijinit prin Măsura 11 – Agricultura Ecologică. Această măsură este format din două sub-măsuri: Sub-măsura 11.1 – Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică şi Sub-măsura 11.2 – Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică. Acest sprijin se acordă pe unitatea de suprafaţă agricolă, fermierilor care se angajează în mod voluntar să adopte practice şi metode specific agriculturii ecologice. Beneficiarii acestui sprijin sunt fermierii activi înregistraţi în sistemul de agricultură ecologică.

Mai jos vă redau sumele alocate pe ha pentru cele două sub-măsuri:

Măsura 11 – agricultură ecologică – pachete	Valoarea plăţii
	Sub-măsura 11.1 conversie	Sub-măsura 11.2 certificat
Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ)	293 €/ha/an	218 €/ha/an
Pachetul 2 – legume	500 €/ha/an	431 €/ha/an
Pachetul 3 – livezi	620 €/ha/an	442 €/ha/an
Pachetul 4 – vii	530 €/ha/an	479 €/ha/an
Pachetul 5 – plante medicinale și aromatice	365 €/ha/an	350 €/ha/an
Pachetul 6 – pajiști permanente	-	-
sub-pachetul 6.1 (zone neeligibile M.10 P1, P2, P3.1, P3.2 și P6)	124 €/ha/an	111 €/ha/an
sub-pachetul 6.2 (zone eligibile M.10 P1, P2, P3.1, P3.2 și P6, dar parcele fără angajament M.10)	87 €/ha/an	78   /ha/an

Rep.: În urmă cu câțiva ani era un trend, o modă, să consumi și să cumperi ecologic. Se mai simte această înclinație?

I.B.: Deși piața locală este încă departe de nivelul piețelor dezvoltate, putem vorbi de o evoluție pozitivă și sănătoasă datorată în primul rând creșterii semnificative a numărului de consumatori și a frecvenței de cumpărare, dar și a creșterii numărului operatorilor din sistemul agriculturii ecologice și a numărului de magazine. În jur de 1% din producția ecologică din țara noastră este consumată intern, restul fiind exportată în alte țări din vestul Europei și în SUA, unde este procesată. Ca și tendință, motivația care generează consumul vine din ideea că aceste produse sunt sănătoase și gustoase și nu conțin substanțe chimice periculoase.

Rep.: Au ce face micii fermieri sibieni cu producția? Există fabrici de prelucrare sau parteneriate cu marile supermarketuri?

I.B.: În judeţul Sibiu, fermierii care produc ecologic sunt, de cele mai multe ori, mici afaceri de familie. Producţia lor se vinde în pieţele de profil agricol, în magazine ecologice sau chiar direct de la fermă. Deocamdată în judeţul Sibiu nu există parteneriate cu marile supermaketuri în ce priveşte distribuţia de produse ecologice.

Avem la Sibiu doar 11 producători tradiționali atestați și niciunul în ultimii trei ani. Ce se întâmplă, de ce ne-am oprit aici?

I.B.: DAJ Sibiu prin organizarea de întâlniri cu producătorii de produse tradiţionale a încercat să-i convingă că eticheta de produs tradiţional confer garanţia şi siguranţa calităţii acelui produs. În urma discuţiilor purtate, producătorii de produse tradiţionale sunt conştienţi că dacă obţin atestatul de ”produs tradiţional” şi-ar putea vinde marfa mai bine, cu toate acestea, ei sunt sceptici, în special din cauza birocraţiei.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).