Primarii localităților din județele Sibiu și Brașov nu mai cred că statul va construi prea curând o autostradă sau un drum expres între cele două municipii reședință de județ. Aceștia au un alt plan: să construiască un drum de mare viteză care să unească Mândra (jud. Brașov) și Șelimbăr (jud. Sibiu) cu bani europeni. Și nu doar atât. Iar în acest sens au anunțat că înființează Microregiunea Țara Făgărașului, elaborând o strategie de dezvoltare a orașelor și satelor de la nord de crestele Făgărașilor pentru valorificarea întregului potențial al zonei.
Inițiativa creării Microregiunii Țara Făgărașului aparține primăriei municipiului Făgăraș. Luni, 25 februarie, în Cetatea fortificată din Făgăraș aproape 30 de primari au asistat la înființarea microregiunii, în prezența comisarului european pentru politici regionale, Corina Crețu. În total, din microregiune fac parte 33 de localități, dintre care orașele Avrig și Tălmaciu din județul Sibiu și Făgăraș și Victoria din județul Brașov, precum și 29 de comune: 19 dintre acestea sunt din județul Brașov (Beclean, Cincu, Drăguș, Hârseni, Lisa, Mândra, Părău, Comăna, Recea, Șercaia, Șinca, Șinca Nouă, Sâmbăta de Sus, Şoarş, Ucea, Viştea, Voila, Jibert, Ticuş) și zece din județul Sibiu (Cârțișoara, Cârța, Arpașu de Jos, Porumbacu de Jos, Avrig, Racovița, Turnu Roşu, Tălmaciu, Şelimbăr, Boiţa, Bruiu, Roșia).
În documentul prezentat la evenimentul de ieri se menționează că „Strategia de Dezvoltare Durabilă a Microregiunii Țara Făgărașului” propune dezvoltarea de proiecte multifond care să aibă în vedere mobilitatea oamenilor și a ideilor, în vederea multiplicării bunelor practici întâlnite la nivel național și european.
Cei care au elaborat acest document recunosc faptul că în localitățile amintite „există disparități profunde” cauzate de bariere naturale, accesibilitate redusă, dar și acces scăzut la servicii publice de interes general.
„Aceste disparități conduc spre un grad scăzut de coeziune și de participare a cetățenilor la viața publică, precum și imposibilitatea valorificării potențialului întregului teritoriu. Disparitățile conduc la competitivitate economică scăzută a microregiunii și slabă conectare a acesteia cu piața națională și internațională.Ideea principală a acestei microregiuni este cooperarea dintre primării și atragerea de fonduri europene pentru proiecte benefice unor zone mai largi, având în vedere că banii de la bugetul central nu vin întotdeauna când e nevoie de ei. În același timp, nici autoritățile din România nu se înghesuie să depună proiecte pentru a cere bani de la UE: conform comisarului Corina Crețu, aproximativ 80% din banii destinați României nu au fost absorbiți.Există decalaje semnificative în dezvoltarea acestei zone față de alte teritorii din Regiunea Centru, respectiv lipsa unei infrastructuri consolidate care să susțină dezvoltarea economică, alături de protejarea mediului înconjurător, toate acestea constituind elemente ce justifică nevoia asumării unei noi perspective de dezvoltare a teritoriului microregiunii”, a explicat Mariana Câju, managerul de proiect.
Am întrebat-o pe Mariana Câju cum s-a reușit atragerea primarilor din Sibiu să se asocieze acestei idei, având în vedere că aceștia nu pot crea o zonă metropolitană de mai mulți ani. Aceasta a recunoscut că edilii locali erau sceptici la început, însă nu și cei din Sibiu. „După dezbaterea de azi (luni, 25 februarie - n.n.) aceștia mi-au solicitat deja ei să facem o întâlnire cu guvernul României sau să mergem noi toți acolo”.
„Primarii din Sibiu au fost extraordinar de implicați”
„Primarii din Sibiu au fost extraordinar de implicați. Am felicitat-o pe dna președinte a CJ Sibiu pentru implicarea primarilor și încrederea pe care ne-au dat-o și nouă, echipa de proiect de la început, pentru că nu a fost ușor să pornim un proiect din nimic. Să-l scriem și să convingem atâtea autorități locale care astăzi au venit aici. Cei din Brașov, fiind și mai mulți, au avut rețineri. Cei din Sibiu au fost prezenți în toată documentația de care am avut nevoie. Și avem mare încredere în primarii din județul Sibiu și sperăm să obținem aceste fonduri”, ne-a spus managerul de proiect.Primarii, la rândul lor, salută și ei crearea microregiunii și au așteptări mari. Esențial este că aceștia recunosc că în ședințele de până acum au vorbit doar despre viitorul localităților lor fără a ține cont din ce partid fac parte.
Adrian David, primar Avrig: „În primul rând, este vorba de proiectele cu impact major pentru întreaga microregiune, care să deservească toate comunitățile din microregiune. Un prim caz ar fi un drum expres de la Sibiu la Brașov, pentru că traversează toată microregiunea. Comisia Europeană este deschisă, noi va trebui să găsim pârghiile pentru a convinge Guvernul României pentru a simplifica procedurile de accesare a fondurilor. Pentru că nu sunt impuse de la Bruxelles, ci de ministere și Guvernul nostru”.
Simion Olaru, primar Racovița: „Aș dori ca dna Crețu să ne răspundă, dacă noi am făcut proiecte eligibile, dar fără finanțare - nu poate să ia din banii despre care tot spune că nu s-au consumat pe anumite capitole să-i transfere la proiectele pe care le-am făcut, dar nu putem să le ducem la bun sfârșit? Avem speranțe că va fi bine, dar birocrația tot noi o facem, nu vine din Europa. În cadrul acestui mare proiect fiecare primar vrea să vadă ce poate beneficia. La noi ne putem lega de partea de turism - acolo putem să ne încadrăm și să contribuim la proiecte. Infrastructura rutieră la fel. Ne aflăm aproape de viitoarea autostradă Sibiu-Pitești, să vedem cum ne putem racorda ușor, ca să nu mergem kilometri, că am văzut că cei din Tălmaciu, care e oraș, ar trebui să iasă la Boița. Interesul e destul de mare și speranțele pe măsura prezenței. La toate ședințele suntem prezenți și nu ne interesează de la ce partid e primarul”.
Drumul Mândra-Șelimbăr
Potrivit managerului de proiect, bugetul pentru implementarea strategiei de dezvoltare a Microregiunii Țara Făgărașului se ridică la 2,5 miliarde de euro.
„Cel mai important proiect pe care vrem să-l realizăm - ne interesează foarte mult finanțarea drumului Mândra-Șelimbăr, care este și în Master Planul de Transport, dar noi credem că Guvernul Românei nu va aloca prea curând banii și vrem să-l facem cu fonduri europene. Noi ne mișcăm repede aici cu implementarea proiectului și cu scrierea documentației”, a spus Mariana Caju. „Noi credem că această strategie va fi implementată înainte ca Guvernul să aloce fonduri pentru acest drum de viteză mare Brașov-Sibiu, iar traseul care trece prin microregiune, de la Mândra la Șelimbăr, să-l putem realiza cu fonduri alocate microregiunii”, a completat primarul de Făgăraș.
Proiect unic în Transilvania
Potrivit inițiatorilor, regiunea este una unică în Europa, având o suprafață de peste 200.000 ha de zonă sălbatică cu faună și floră și păduri virgine neîntreruptă.
Dacă va fi adoptată această strategie, va fi al doilea proiect de investiție teritorială integrată după ITI Delta Dunării. Precizăm că investiţia teritorială integrată (ITI) este un instrument de dezvoltare teritorială care presupune existenţa unei strategii de dezvoltare teritorială integrată aferentă unui teritoriu desemnat, a unui set de acţiuni care pot fi puse în aplicare pentru atingerea obiectivelor stabilite prin strategia de dezvoltare teritorială integrată, a unei alocări dedicate din mai multe programe şi a unor mecanisme de guvernanţă pentru gestionarea investiţiilor teritoriale integrate.
Comisia Europeană a semnat Acordul de Parteneriat cu România pentru perioada 2014 – 2020, urmând ca Țara Făgărașului să se încadreze în exercițiul financiar 2021-2027.
„Această strategie trebuie inclusă în viitorul acord de parteneriat și în viitoarele programe operaționale în perioada 2021-2027, iar decizia este la nivelul Guvernului României, de aceea i-am încurajat pe cei cu care am discutat astăzi (ieri - n.n) să prezinte această strategie în regim de urgență Guvernului, în special Ministerului Fondurilor Europene și Dezvoltării Europene, pentru că este o strategie care răspunde nevoilor cetățenilor și care, după părerea mea, ar merita să fie introdusă în următoarele programe operaționale și să poată fi implementate încă de la 1 ianuarie 2021.Avem la moment un singur proiect de investiții teritoriale integrate (ITI) în România, cel reprezentat de Delta Dunării, căruia i s-au alocat 1 miliard de euro. Din păcate, proiectele sunt mult întârziate, nu sunt deloc implementate și riscul de a pierde acest miliard de euro este foarte mare. M-am bucurat să văd că aici primarii au aceeași voce și vorbesc în aceeași direcție. Poate că succesul acestei strategii de dezvoltare este tocmai această voință comună, indiferent de culoarea politică”, a îndemnat comisarul european Corina Crețu.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Șinca Nouă , Regiunea Centru , Turnu Roșu , Master Planul General , Guvernului României , Delta Dunării , Comisia Europeană , Adrian David , Guvernul României , Dezvoltare Durabilă , Microregiunii Țara Făgărașului , Țara Făgărașului , Corina Crețu , Microregiunea Țara Făgărașului , Drumul Mândra , Dezvoltării Europene , Mariana Câju , Guvernul Românei , Simion Olaru
Vizualizari: 23716
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Joe Doe
Acum 1 oră
MergeTreaba
Acum 1 oră
Asdfasdf
Acum 1 oră
Georje
Acum 2 ore
Uncas