Interviu cu decanul Facultății de Teologie: „Toți profesorii noștri au făcut specializare în Occident”

Astăzi încheiem seria interviurilor cu decanii facultăților Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Cu Nicolae Chifăr, decanul Facultății de Teologie, am discutat despre ce îi motivează pe tinerii de azi să studieze teologia, câți dintre ei vor să se facă preoți, dar și dacă modul în care se învață teologia s-a schimbat odată cu schimbările care au loc în lume, precum și ce trebuie să știe un tânăr care vrea să facă Teologie la Sibiu.

Interviu cu decanul Facultății de Științe Economice: „Vom avea primul acord de dublă diplomă la Sibiu”

Interviu cu decanul Facultății de Inginerie: „O dată pe lună am întâlniri cu noii investitori ai Sibiului”

Interviu cu decanul Facultății de Litere și Arte: „Sunt specializări la care nu avem concurență în țară”

Interviu cu decanul Facultății de Științe Socio-Umane: „Tutoratul a devenit o adevărată religie la noi la facultate”

Interviu cu decanul Facultății de Drept: Eu îl respect pe profesorul Tudorel Toader, dar în politic nimeni nu poate garanta pentru nimeni

Interviu cu decanul Facultății de Științe: „Avem un laborator performant cum puține sunt în Europa, de peste 3 mln. de euro”

Interviu cu decanul Facultății de Științe Agricole: Ne dorim o Bancă de Gene, pentru că avem populații locale ce valorează zeci de milioane de euro

Interviu cu decanul Facultății de Medicină: Avem un vis – ne dorim un Centru de simulare

La Teologie sunt scoase la concurs anual în jur de 100 de locuri la Licență. Vreau să vă întreb dacă se ocupă toate și dacă numărul de candidați este în creștere sau în scădere?

Locurile scoase la concurs le-am ocupat în fiecare an, atât cele de la buget, cât și cele cu taxă. E adevărat că în ultimii ani n-am avut serii foarte mari, pentru că Teologia nu mai este foarte atractivă față de alte domenii, din mai multe perspective. În primul rând, sunt posturi foarte puține pentru preoți în parohii. Acestea, în general, s-au ocupat, iar acum ceea ce se mai eliberează se face fie prin pensionare, fie prin crearea unor parohii noi dar sunt puține acestea și în orașele foarte mari care se extind și formează comunități noi. Sigur că studenții, în momentul în care optează pentru o facultate, se gândesc ce o să facă în viitor, ce șanse au de a profesa pe domeniul în care s-au specializat. De aceea, a mai scăzut numărul celor care optează pentru Teologie.

În al doilea rând, de ce să nu spunem, propaganda aceasta care e țintită în ultima vreme împotriva Bisericii, cu siguranță că a afectat și opțiunile unora dintre tineri. Dar eu sunt mulțumit și îi felicit pe cei care au curajul în vremurile acestea să vină la Teologie și să urmeze acest domeniu.

De ce vin tinerii azi la Facultatea de Teologie și câți dintre ei vor să se facă preoți?

Noi, de obicei, la admitere îi întrebăm de ce aleg Teologia, ca să vedem dacă au făcut-o având o dorință de studiu în Teologie, au vocație sau au venit doar ca să facă studii superioare și să obțină o diplomă.

Avem două categorii de studenți. Sunt cei tineri care vin la Teologie după ce termină liceul sau un seminar teologic și mai avem o categorie de studenți între 30-40 de ani, poate peste 40 de ani, care vin la Teologie ca și a doua facultate. Și aici apar diferențele. În general, cei tineri spun că au venit la Teologie pentru a deveni preoți; ceilalți motivează alegerea facultății pentru simplul motiv că vor să cunoască mai mult din acest domeniu, nu că țintesc neapărat să devină preoți, întrucât ei au un serviciu, sunt angajați.

Apropo de această propagandă împotriva Bisericii, despre care ați afirmat, unii critici spun că „dacă vrei să faci bani, du-te la Teologie și fă-te preot”, pentru că e un domeniu avantajos. Există printre tineri dintre cei cu astfel de gânduri?

Poate vor fi printre ei și cazuri care țintesc acest lucru sau au văzut că preoții dinaintea lor au o situație mai bună. Și aceasta datorită faptului că sunt într-o parohie mai bună. Dar nu este o direcție generală întâlnită la studenții noștri. Cu atât mai mult cu cât ei sunt conștienți că nu vor intra de la început într-o parohie foarte mare - vor începe undeva la țară, și așa cum se știe satele sunt în depopulare; nu sunt parohii foarte mari care, să zicem, le-ar asigura o existență peste limita medie. Ei mai știu că e posibil ca să nu reușească să-și asigure salariul, nemaivorbind de alte venituri dintr-o parohie mică. Chiar dacă există acea subvenție de la stat, ea este mică procentual cu salariul. Deci, în niciun caz nu sunt motivați de acest lucru – că vin la Teologie pentru ca vor avea o situație materială mai bună. Pentru aceasta sunt IT-știi, alții care activează la ora actuală în domenii în care se câștigă foarte bine.

Ce sfat i-ați da unui tânăr care vrea să facă Teologie la Sibiu?

În primul rând, i-aș spune că nu are rost să facă Teologia dacă nu este motivat sufletește, dacă nu simte că are o chemare și o dorință de a lucra cu oamenii, de a fi preot pentru oameni indiferent de condițiile în care își desfășoară preoția. Dacă nu este motivat în felul acesta, atunci n-are sens să vină la Teologie, pentru că va fi dezamăgit în momentul în care se confruntă cu anumite greutăți.

Ce fel de greutăți?

El trebuie să știe de la început că va lucra cu oameni, cu problemele oamenilor. Va trebui să fie receptiv la toate situațiile plăcute și neplăcute, să fie același îndrumător pentru toți oamenii, indiferent de categoria în care se situează ei și să fie un om al rugăciunii și al dorinței de a-i ajuta pe ceilalți.

Dintre cei care se înscriu la Licență, câți dintre ei spun că au citit Biblia?

Pregătirea pentru admitere presupune și citirea Sfintei Scripturi. Sigur nu integral, dar în lista bibliografică sunt indicate pasaje din Biblie pe care trebuie să le știe și tematica în sine este ancorată în Sfânta Scriptură. E clar că ei trebuie să citească cel puțin pentru acest concurs. Dar sunt studenți care citesc Biblia înainte de a începe studiul biblic. După aceea, în primii 2 ani există două discipline: Vechiul Testament și Noul Testament, care însemnează studiul biblic. E clar că Biblia este cartea de căpătâi a oricărui student teolog. Și toate celelalte discipline sunt ancorate în conținutul Sfintei Scripturi.

Ce specializare de la facultate atrage cei mai mulți studenți?

Majoritatea studenților sunt la specializarea Teologia pastorală. Practic, la ora actuală Facultatea de Teologie din Sibiu nu are decât două specializări - Teologie pastorală și Muzică religioasă. A fost o perioadă când au funcționat și altele, cum ar fi Teologia didactică, Teologia socială, Arta sacră și Teologie Istorie. Dar în timp acestea au încetat să mai existe, pentru că nu au mai fost solicitări. Programul Muzică religioasă l-am demarat acum 2 ani și acolo sunt și studenți, și studente, dar seria este mai mică.

Câți studenți sunt acum la facultate?

La programul de licență a celor două specializări sunt înmatriculați 384 de studenți, iar la cele trei programe de Master – Teologie Istorică, Teologie sistematică și Teologie practică – avem un total de 123 de studenți. La Școala doctorală sunt în jor de 100 de doctoranzi, întrucât avem 14 conducători de doctorate în domeniul Teologie.

De unde vin aceștia?

Județele din care vin cei mai mulți studenți sunt Sibiu și Brașov. Cele două județe formează de fapt Arhiepiscopia Sibiului, care patronează facultatea. Aproximativ jumătate dintre studenții noștri, poate mai mult, sunt din aceste două județe. Restul vin din diferite părți ale țării – Vâlcea, Galați, Suceava, Vaslui, mai puțin din județele transilvănene, pentru că sunt foarte multe facultăți de Teologie în Ardeal – Cluj, Arad, Alba-Iulia și Oradea. Din Covasna și Harghita vin tot la Sibiu, dar foarte puțini – trei/patru studenți pe an, pentru că este și o episcopie mai mică, cu parohii mai puține.

Ce fac după absolvire cei care nu intenționează să devină preoți?

Sunt absolvenți care intră în câmpul muncii în diferite alte domenii. Încă din timpul studiilor sunt tineri care lucrează și îi întâlnim în foarte multe locuri: în show-room-uri, în magazine, vara ca ospătari la terasele din Sibiu. Pentru că mulți dintre studenții noștri provin din familii mai modeste și atunci au nevoie să câștige în vacanță un ban care să îi ajute.

Ca să intre în preoție, absolvenții trebuie să se căsătorească. Dar acest lucru nu poți să îl faci chiar la comandă. Astfel, așteptând să găsească o femeie potrivită pentru misiunea lui preoțească, absolventul nu poate intra imediat în preoție. Și atunci după studii se angajează unde găsește, unde poate. Sau sunt dintre cei care, deși sunt căsătoriți, nu găsesc o parohie sau poate nu vor să meargă în una din cele care sunt libere la momentul respectiv și preferă să lucreze într-un alt domeniu unde câștigă mult mai bine.

În opinia dvs., ce i-ar putea nemulțumi pe studenții de la facultate? Spre exemplu, cei de la Inginerie spun că n-au spații suficiente și fac inclusiv aici ore.

Da, avem o sală mare de 120 de locuri pe care am pus-o la dispoziția Facultății de Inginerie.

În privința spațiului, avem suficient – toată clădirea în care ne aflam este a Facultății de Teologie. E proprietatea Mitropoliei și e pusă în folosul exclusiv al facultății. Dotări avem destul de bune, o bibliotecă foarte mare (peste 130.000 de volume de carte), tot a Mitropoliei, dar e pusă și la dispoziția studenților. Deci, în privința aceasta n-am putea spune că ar fi nemulțumiți. Poate am spune, că noi suntem nemulțumiți că studenții nu se folosesc îndeajuns de aceste spații și de aceste dotări pe care le avem.

Dar pot exista și unele nemulțumiri. De exemplu, legate de materiile de studiu. Teologia nu este un domeniu foarte simplu, ci foarte complex; avem discipline multe, toate sunt importante, de aceea programul lor e destul de încărcat; sesiunile sunt foarte dense cu examene multe. Din acest punct de vedere ar putea fi nemulțumiți, în sensul că au mult de învățat, au multe examene de dat. După aceea, există un program specific facultății noastre – unul de rugăciune dimineața și seara; program de meditație, de întâlnire cu tutorii, cu duhovnicii, program de lectură și poate că aceste lucruri pe unii îi mai nemulțumește că nu au suficient timp pentru alte activități.

E vorba de programe obligatorii?

Da, cel puțin cel de rugăciune, de participare la cursuri și seminarii.

Odată cu schimbările care au loc în lume inevitabil se schimbă și modul de comunicare a preoților cu oamenii; se observă în special în cazul celor mai tineri. Dar mesajul, evident, rămâne același. Vreau să vă întreb dacă sunt diferențe în felul în care se învață Teologia astăzi în comparație cu acum 30-50 de ani?

Sigur că există o bază care nu se schimbă, nu poți s-o modifici: este învățătura de credință, slujirea bisericească, tradiția Bisericii etc. Lucruri pe care nu le poți schimba. Acestea fac parte din patrimoniul teologic. Dar pe de altă parte noi trebuie să ne gândim că toate aceste specificități ale domeniului trebuie să aibă aplicabilitate și rezonanță în rândul credincioșilor care trăiesc în societatea de astăzi. Și atunci este clar că și noi trebuie să ne adaptăm discursul față de studenți în funcție de situațiile concrete de astazi și să-i pregătim pentru ca să fie capabili să activeze în domeniul teologic, dar pentru oamenii care sunt astăzi, care formează comunitățile sau parohiile noastre. Și atunci se îmbină tradițiile cu modernitatea, în sensul bun al cuvântului. Asta s-a făcut întotdeauna. Sfinții Părinți pe care îi invocăm astăzi și care pentru unii par că fac parte dintr-o istorie veche care nu mai are nicio legătură cu timpul de astăzi au fost foarte actuali. Dacă noi citim și îi raportăm la situațiile care s-au derulat în istoria secolelor 4-8 ale erei creștine ne dăm seama că au fost extrem de actuali; au fost ancorați în realitățile de atunci și asta ne face să înțelegem că și noi trebuie să acționăm în același fel. Să rămânem ancorați în învățătura de credință a Bisericii, dar în același timp raportându-ne și la realitățile de astăzi. Și asta trebuie s-o știe și studenții noștri, pentru că altfel se trezesc într-o parohie, se confruntă cu probleme cărora nu știu să le facă față.

Câți profesori sunt la facultate? Sunt toți preoți?

Avem acum 28 de cadre didactice titulare. În general, în domeniul teologiei s-a mers pe tradiția ca profesorii să fie în același timp și preoți. Dar avem și excepții, profesori care nu sunt hirotoniți. La limbile moderne avem trei doamne care predau engleza și franceza.

Ce buget gestionează facultatea?

Noi nu suntem ordonatori de credit. Universitatea gestionează toate fondurile. Este un buget pe facultăți, dar există și o gestionare comună. Noi, de exemplu, suntem o facultate care uneori mergem pe minus și dacă n-ar fi o gestionare comună ar însemna ca profesorii noștri să nu mai fie plătiți. Or, universitatea se îngrijește de acest lucru, ca profesorii să fie plătiți, indiferent dacă sunt fonduri suficiente sau se merge pe împrumut de la alte facultăți cu fonduri mai mari.

Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurențiu Streza, vine pe la facultate să urmărească procesul de învățământ?

Bineînțeles. Înainte de a fi episcop la Caransebeș, apoi mitropolit la Sibiu a fost profesor în Facultatea de Teologie. Activitatea aceasta de profesor nu a întrerupt-o odată ce a ajuns ierarh, ci a continuat-o până la vârsta de pensionare. Are încă ore la Master și este coordonator de doctorat. Deci, legătura dintre Mitropolie, respectiv ÎPS Laurențiu, și facultate este una foarte bună și una firească.

Ce fel de parteneriate are Facultatea de Teologie cu alte organizații sau instituții?

Sibiul a fost întotdeauna deschis la colaborare cu exteriorul. Probabil și poziția lui aici, în Transilvania, unde există mai multe confesiuni, l-a făcut să fie deschis spre celelalte. Profesorii noștri sunt cu specializare în Occident – pe filiera germană, franceză, engleză sau greacă. Nu avem profesori care să nu fi făcut specializare la una din universitățile din exterior. Și acest lucru aduce și o colaborare a facultății cu acele centre. Avem parteneriate încheiate cu universități din Germania, Anglia, Franța, Austria, Elveția, chiar mai nou am semnat un parteneriat cu Institutul „Sfântul Vladimir” din New York. Aceste parteneriate înseamnă schimb de profesori, colaborări pe diferite proiecte de cercetare sau participări la simpozioane pe care le organizăm la facultate.

Sunteți mulțumit de modul în care este administrată ULBS și dacă ați schimba ceva în acest proces?

Nemulțumiri nu avem. Că ar putea fi lucruri și mai bune, întotdeauna există loc de mai bine. Dar pe de altă parte, suntem conștienți că suntem o facultate mică, cu un număr de studenți redus și din acest motiv nu întotdeauna putem să achiziționăm sau să dotăm săli de curs, birouri, cabinete așa cum ne-am dori. Dar nu pentru că administrarea ar lăsa de dorit, ci pentru că aceasta e situația la ora actuală în România privind finanțarea învățământului superior. Relația cu Universitatea, cu conducerea universității, este una foarte bună. Dl rector este foarte atent cu ceea ce se întâmplă în Facultatea de Teologie, sprijină acțiunile ei și o consideră ca o facultate de renume.

La anul sunt alegeri pentru funcția de rector. V-ați dori să candidați sau luați în calcul să susțineți pe cineva anume?

De candidat, în niciun caz; susținere - încă nu ne putem pronunța pentru că nu știm cine sunt candidații.

Dacă ați fi în fața ministrului Educației, despre ce ați discuta?

O problemă foarte serioasă și acută - să privească învățământul Teologic ca învățământ vocațional, așa cum este Medicina, Teatrul, Sportul. Învățământul Teologic nu este unul oarecare, ci de vocație. Aceasta i-aș spune și i-aș cere, ca în felul acesta să fie și o finanțare mai bună a domeniului Teologiei, să putem să reducem numărul de studenți în favoarea calității. Să reducem cantitatea în favoarea calității. Acest lucru i-aș solicita.

Vă mulțumim pentru interviu.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Ion Surdu

Redactor