Sibienii, printre cei mai mari restanțieri la bancă. „Una dintre cauze – nivelul de educație”

Persoanele fizice și juridice din județul Sibiu se află pe locul trei în topul național al restanțierilor la plata creditelor. Cei din județele Botoșani și Caraș-Severin conduc topul realizat în funcție de ponderea sumelor restante în totalul împrumuturilor contractate.

Datele au fost prezentate de wall-street.ro, care citează Banca Națională a României. Totalul creditelor, atât în valută, cât și în lei, acordate populației și firmelor din România de către instituțiile financiare au ajuns la finalul lunii mai, la 259,658 miliarde de lei. Suma este cu 7,3% mai mare față de aceeași lună a anului anterior, mai scrie sursa. Astfel, cel mai mare procent de credite restante din totalul celor acordate se găsește în județul Botoșani, respectiv 8,02%. În ceea ce privește datoriile sibienilor, acestea reprezintă 5,9%, adică din totalul creditelor în sumă de 5,443 mld. lei, restanțele sunt de 321,5 mil. lei. De cealaltă parte, cel mai mic procent se înregistrează în județul Olt, unde creditele restante reprezintă doar 1,66% din totalul creditelor acordate.

Specialiștii consideră că aceste date trebuiesc interpretate cu o mai mare atenție. Adică este necesar ca datele să fie comparate în funcție de mai multe criterii specifice intermedierii financiare, precum: numărul de persoane și firme care au contractat creditele, valoarea medie a acestora, moneda de contract, tipul de garanții înaintate, durata creditelor precum și tipul insituției financiare împrumutătoare. De asemenea, este nevoie să luăm în considerare aspecte privind nivelul de educație al debitorilor, mediul din care provine – rural sau urban, cultura, obiceiurile și atitudinea față de resursele financiare, nivelul salariului mediu, nivelul PIB-ului real pe cap de locuitor, etc.

„Cu toate acestea, indiferent de locația de rezidență a debitorilor, consider că una dintre cauzele principale ale restanțelor la plata creditelor o reprezintă nivelul de educație în general, și nivelul de educație financiară în special”, crede lectorul univiversitar dr. Renate Bratu, din cadrul Departamentului de Finanțe și Contabilitate a Facultății de Științe Economice a ULBS.

Renate Bratu subliniază că datele publicate de Asociația Română a Băncilor arată că țara noastră ocupă ultimul loc în UE privind nivelul de educație financiară (doar 60% dintre românii adulți sunt bancarizați în timp ce media UE este de 90%), și locul 123 din 143 de state analizate la nivel mondial. De asemenea, conform unor studii OECD, nivelul redus de educație financiară este mai accentuat în tările emergente (inclusiv România) datorită dezvoltării mai rapide a sistemului financiar (multitudinea de servicii financiare oferite, gradul de digitalizare a ofertei financiare, etc) comparativ cu nivelul de dezvoltare economică și socială a țării respective.

„La momentul actual, în România există o discrepanță între nivelul salarial mediu, nivelul de productivitate și nivelul de educație. Spre exemplu, sunt debitori care sunt angajați de mai puțin de un an, primesc salarii apropiate nivelului mediu și accesează credite fără să conștientizeze ricurile la care se expun, pe termen mediu și lung. Astfel ajung în situația incapacității de a gestiona eficient veniturile în raport cu cheltuielie, de a avea restanțe la credite, de a ajunge în situațiile raporate de Biroul de Credite și de a influența negativ nivelul de bunăstare viitoare, personală și a familiei”, mai spune lectorul universitar.

Prin urmare, Renate Bratu spune că pentru a contribui la reducerea sumelor restante la credite „este nevoie de programe și strategii implementate la nivel național pentru a ajuta la creșterea nivelului de educație financiară a debitorilor”.