Miercuri,
03.06.2020
Parțial Noros
Acum
13°C

Deblocarea șantierului de la Palatul de Justiție, la cheremul judecătorilor: plângere penală și două dosare

01 August 2019 12:15

Deblocarea șantierului de la Palatul de Justiție, la cheremul judecătorilor: plângere penală și două dosare

Lucrările de reabilitare a clădirii Palatului Justiției din Sibiu s-au oprit nu doar din cauza că firma aleasă pentru aceasta a reziliat contractul după ce a semnat al doilea contract cu statul, ci și pentru că se așteaptă rezolvarea unor dosare în instanță. Unul din aceste dosare e pe rolul instanțelor încă din anul 2017. Mai mult, în funcție de deciziile judecătorilor, se va stabili dacă pentru edificiul abandonat din centrul Sibiului vor fi necesari mai mulți bani decât suma aprobată inițial.

Amintim că pentru reabilitarea Palatului de Justiție din Sibiu Guvernul de la București a împrumutat bani de la Banca Mondială, semnând două acorduri de împrumut în acest sens. Ulterior, după procedurile de achiziție a fost contractată firma Inspet SA pentru a realiza aceste lucrări. Cu această societate, Ministerul Justiției a încheiat două contracte.

Potrivit ministrului Justiției, Ana Birchall, care a răspuns recent unei interpelări a deputatului Nicolae Neagu, primul contract a ajuns la ultimul termen în februarie 2016, prin consolidarea clădirii, dar nu a fost finalizată restaurarea tâmplăriei. Birchall amintește că Inspet SA a declanșat un litigiu civil în 2017 prin care a solicitat plăți suplimentare, „aproape duble față de valoarea semnată a contractului, inclusiv a amendamentelor acestuia”. Acest lucru ar fi determinat autoritățile să verifice doleanțele constructorului și au constatat că acesta a făcut fals în acte:

„Analizând probatoriul de care constructorul a înțeles să se folosească în dosarul arbitral, Ministerul Justiției a formulat plângere penală la Parchetul competent pentru investigarea săvârșirii faptelor penale de fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și tentativă de înșelăciune”, a transmis ministrul.
De asemenea, Birchall spune că Ministerul Justiție a formulat și contestație la executare. Atât plângerea penală, cât și dosarul civil (câștigat în prima instanță de Inspet) și contestația la executare se află în prezent în curs de judecată. Astfel, autoritățile nu pot spune clar dacă suma alocată inițial Palatului de Justiție din Sibiu este suficientă, cât s-a cheltuit până în prezent sau de câți bani ar mai fi nevoie. Amintim că în ultimii ani suma alocată acestui obiectiv s-a modificat de câteva ori: de la 15,9 milioane lei la 28 de milioane de lei.
„Valoarea finală a lucrărilor deja executate în cadrul contractului de lucrări se va putea stabili cu certitudine la finalul acestor dosare și în special la finalul dosarului civil (înregistrat în aprilie 2019 la Curtea de Apel București - n.n.), aflat în prezent în curs de judecată, în funcție de această valoare, se va putea stabili dacă valoarea maximală a investiției aprobată de Guvern prin HG 68/4.02.205 este sau nu este suficientă pentru finalizarea lucrărilor civile începute în anii anteirori. În ipoteza în care valoarea aprobată se va dovedi insuficientă, va fi necesară o reproiectare și în baza acesteia stabilirea unei noi valori maximale necesare pentru finalizarea investițeii”, a mai răspuns Ana Birchall.
Al doilea contract semnat cu Inspet în anul 2016 avea ca obiect finalizarea tuturor lucrărilor la Palatul de Justiție din Sibiu cu excepțția celor de consolidare realizate din 2011, respectiv lucrări de arhitectură și instalații.

Numai că firma a executat doar 7% din lucrări, amintește ministrul Justiției după care a reziliat contractul, în septembrie 2018. Mai mult, aceasta ar fi solicitat și decontarea unor costuri suplimentare necuprinse în contract, de aproximativ 2,4 mii lei.

„De la acel moment și până în prezent părțile nu au ajuns încă la un acord consemnat într-o minută de negociere, care să preîntâmpine apariția unui nou litigiu și care să regleze toate aspectele financiare aferente contractului generate de reziliere”, a precizat ministrul. Potrivit oficialului pe data de 9 mai, instituția a retransmis constructorului o propunere de „minută de negociere”, însă nu a primit un răspuns până la acel moment (adică până în luna iunie, când a fost oferit răspunsul în Parlament - n.n.).

Astfel, deblocarea șantierului de pe una dintre cele mai frumoase clădiri din Sibiu rămâne incertă.

http://www.turnulsfatului.ro/2019/03/15/tudorel-toader-pentru-judecatorii-din-sibiu-sa-si-caute-sediu-palatul-justitiei-ramane-abandonat/

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor
Telefon:
0757201737

Comentarii

7 comentarii

Alzara 1918

Acum 10 luni

Deci lucrările stagnează din cauza unui proces , nu pentru ca Tudorel Toader nu a asigurat finanțarea , așa cum ne anunțau Ziariștii sibieni !
Raspunde

Till Eulenspiegel

Acum 10 luni

Santierul asta a fost de la bun inceput o minarie cu scopul de a drena banuti.Cu siguranta cladirea nu era in pericol de prabusire partiala asa cum s-a motivat in solicitarea creditului.Fara indoiala ministrii nu pot fi trasi la raspundere pentru asa ceva dar cei care au documentat necesitatea interventiei ar cam trebui luati la intrebari.Am impresia ca undeva s-a rupt lantul de iubire si s-a blocat finantarea.Cineva a fost ori prea lacom ori mincinos ori ambele.
Raspunde

dancp2

Acum 10 luni

nui prost cine cere/consrtuctorii/ii prost cine da/statul roman adica noi din impozite
Raspunde

Elena

Acum 10 luni

Adica se judeca pentru 2400 lei? parca n-as crede.
Raspunde

filimon

Acum 10 luni

profit de situatie ca sa intreb: macar trotuarul din fata "santierului" cand se va debloca pe perioada "asteptarii"? chiar trebuie blocat aproape totul?
Raspunde

Hermanndorf

Acum 10 luni

O cladire frumoasa si impunatoare, de pe vremea cotropitorilor austro ungari. Au venit geto dacii si s-a ales praful.
Raspunde

Hermanpork

Acum 10 luni

Astia nu sunt geto-daci. Ce mai e prin Romania e o amestecatura de neamuri turcite/slave/tiganesti cu ramasite vagi de daci, undvea la 3% maxim. Jignesti geto-dacii daca-i compari cu populatia romaneasca de azi. Aia erau oameni cu adevarata cultura si religie proprie, nu se compara cu populatia de azi care e o manea in adevaratul sens istoric, cu cultura de imprumut, religie de imprumut, filosofie zero si nu se regaseste nicicum.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus